[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=ZVnAxOWOMI0″]
Republica Moldova face apel către comunitatea internaţională pentru sprijinirea proiectului de distrugere a substanţelor chimice periculoase, depozitate pe teritoriul ţării
Prim-ministrul Chiril Gaburici a participat astăzi la Reuniunea de coordonare a donatorilor internaţionali, care s-a desfăşurat în oraşul Comrat, și la care s-a discutat despre necesitatea urgentării distrugerii pesticidelor stocate pe teritoriul Republicii Moldova.
Evenimentul a fost precedat de o vizită de lucru a participanţilor reuniunii la depozitul central de pesticide din satul Budjac, raionul Comrat, unde oficialii au fost informaţi despre condiţiile de păstrare a deşeurilor de pesticide, impactul acestora asupra mediului, sănătăţii publice, siguranţei alimentare în raionul Comrat, dar şi în alte localităţi ale Republicii Moldova.
În cadrul Reuniunii, Premierul, autoritățile locale din Găgăuzia, dar și donatorii au reiterat importanța distrugerii, cât mai rapide, a pesticidelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit lor, este în pericol nu doar sănătatea cetățenilor moldoveni, dar și a locuitorilor din regiunea de sud-est a Europei. Republica Moldova mai are nevoie de un milion de euro suplimentar, din cele 2,2 milioane de euro, care constituie bugetul proiectului de distrugere a celor 630 de tone de deșeuri de pesticide depozitate pe teritoriul țării noastre.
Prim-ministrul a menţionat că distrugerea pesticidelor şi altor substanţe chimice periculoase este extrem de importantă pentru mediu și securitatea oamenilor. „Îmi exprim profunda recunoștință partenerilor care contribuie la eforturile noastre de a asigura distrugerea substanţelor chimice periculoase de pe teritoriul Republicii Moldova. Viața și sănătatea cetățenilor este primordială pentru noi. Considerăm necesară urgentarea acțiunilor de evacuare şi nimicire totală a pesticidelor”, a reiterat Șeful Executivului de la Chişinău.
Premierul s-a referit la proiectul realizat, cu sprijinul NATO, ce prevede evacuarea şi distrugerea în condiții de maximă siguranță a deșeurilor de pesticide, stocate încă în perioada sovietică în depozitele de pe teritoriul Republicii Moldova, şi care a fost stopat în octombrie 2014, din cauza lipsei resurselor financiare.
Chiril Gaburici a precizat că, anual, Guvernul Republicii Moldova alocă din bugetul de stat, începând cu anul 2008, circa 220 de mii de lei pentru asigurarea securităţii depozitelor de stocare a pesticidelor pe teritoriul ţării noastre. În acelaşi timp, este nevoie de sprijinul comunităţii internaţionale pentru acoperirea tuturor cheltuielilor legate de acest proiect.
În acest context, Premierul a făcut un apel către comunitatea de donatori şi parteneri de dezvoltare cu privire la sprijinirea Republicii Moldova în realizarea obiectivului propus. „Sunt sigur că acest proiect va contribui la îmbunătățirea standardelor de viață a oamenilor din Republica Moldova şi va deschide noi posibilități pentru consolidarea securității în regiune”, a spus Prim-ministrul.
La rândul lor, ambasadorii statelor partenere ale Republicii Moldova au apreciat efortul Guvernului de la Chişinău în realizarea proiectului, menţionând că acesta prezintă interes şi pentru alte state din regiune sub aspect ecologic şi al securităţii. Oficialii au exprimat disponibilitatea de a sprijini ţara noastră în acest sens.
Proiectul de distrugere a pesticidelor şi altor substanţe chimice de pe teritoriul Republicii Moldova este la cea de-a treia etapă de realizare. La prima etapă, în perioada 2003 – 2008, au fost reambalate și stocate circa 3245 tone de pesticide şi alte substanţe chimice periculoase din 424 de locaţii, în 37 depozite regionale. La a doua etapă, în anii 2006 – 2010, a fost întocmită o bază de date completă a pesticidelor și evaluarea lor toxicologică. Cea de-a treia etapă (ultima) prevede evacuarea şi distrugerea în condiţii sigure a circa 1270 de tone de deșeuri de pesticide, dintre care 643 tone au fost deja reambalate, transportate și distruse în Polonia. Alte circa 630 de tone de deșeuri de pesticide urmează să fie evacuate şi distruse.
5 vinuri Purcari au luat bronzul la cea mai mare competiție de vinuri din lume
Încă 5 medalii în palmaresul Purcari. Purcari continuă să câștige premii internaționale la cele mai mari competiții din lume. Astăzi au fost anunțate rezultatele la The International Wine & Spirit Competition – cel mai mare concurs de vinuri din Marea Britanie și din lumea întreagă. Peste 200 de experți în vinuri, jurnaliști și somelieri au jurizat vinuri din 90 de țări ale lumii. Astfel, Sauvignon 2014, Rosé de Purcari 2014, Alb de Purcari 2012, Freedom Blend 2011 și Negru de Purcari 2010 au luat câte o medalie de bronz la prestigioasa competiție.
Purcari mai are 6 medalii de la IWSC, în 2014, dintre care o medalie de argint pentru Rara Neagră de Purcari.
Amintim că de la începutul acestui an, Vinăria Purcari a primit 6 medalii la prestigioasa competiție Decanter World Wine Awards, 3 medalii la Concours Mondial de Bruxelles și o medalie la Challenge International du Vin.
Despre Purcari
Vinăria Purcari, fondată în 1827, este cea mai veche vinărie din Moldova. Prima medalie de aur a fost obţinută în 1878, la Expoziţia Mondială din Paris, când oenologii francezi au fost profund impresionaţi de aroma bogată şi culoarea intensă a vinului Negru de Purcari, care a întrecut chiar şi vinurile de Bordeaux. De-a lungul anilor, colecția de vinuri Purcari a câștigat peste 140 de medalii la cele mai prestigioase concursuri internaționale ca Decanter, Concours Mondial de Bruxelles, Challenge International du Vin, dar și legendara apreciere la curtea regală din Marea Britanie.
Acționarii grupului sunt fondul american de investiții Horizon Capital, International Finance Corporation (Banca Mondială) și fondatorul grupului, vinificatorul Victor Bostan.
Nuca te poate face milionar!
Oamenii de afaceri moldoveni încearcă, în ultimi ani, să-și diversifice exporturile și să pătrundă pe piața Uniunii Europene cu diverse produse. Vinurile, la fel ca și fructele și legumele din Republica Moldova acaparează tot mai mult loc pe rafturile magazinelor din țările europene, dar trebuie să facă față unor concurenți puternici și consacrați pe piața comunitară. Un produs ce pare să se afirme mai rapid pe piața europeană este miezul de nucă, care având o calitate înaltă și cu un gust plăcut, acesta este pe placul consumatorilor europeni, scrie Observatorul de Nord.
Ion Cuhal conduce una dintre companiile exportatoare de nuci și miez de nucă, ce colectează și procesează o cantitate de până la 500 de tone anual și o exportă, în special, în Uniunea Europeană. Și-au început activitatea acum 10 ani, iar astăzi aprovizionează cu miez de nucă moldovenesc mai multe branduri internaționale.
„Una dintre companiile cu care lucrăm este Heidi, ciocolata elvețiană care sută la sută utilizează nuca produsă de noi în ciocolata lor. Altă companie este Ritter Sport din Germania care utilizează miezul de nucă produs de noi în ciocolata lor. Am început cu cantități loturi mici, de probă. I-am convins și au ales să lucreze cu noi.”
– Și un preț mai bun?
Prețurile noastre, din Moldova, în comparație cu cele americane sau franceze, sunt mult mai accesibile. Asta și face diferența, spune Ion Cuhal.
Pașii pe care îi efectuez pentru a stabili niște rapoarte comerciale cu partenerii externi se bazează pe câteva principii: calitate, onestitate, termene, mai precizează exportatorul.
Regulile impuse de piața europeană sunt stricte, dar producătorii noștri știu să le facă față, ne asigură președintele Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere, Constantin Gajim.
„Cum e scris în contract, dacă e scris că trebuie să fie ”A 1 fluturaș”, așa trebuie să fie în ladă. E foarte greu de intrat pe piața germană, dar e tare ușor de ieșit, iar dacă ai ieși – nu mai intri. Cu englezii, cu germanii, cu francezii se lucrează tare corect. Este contract, ai îndeplinit contractul. Și gata!” spune Constantin Gajim.
Kilogramul de nucă la export se vinde că 7-9 euro, nuca întreagă – de la 3, la 4,5 euro. Totodată, producătorii și exportatorii de nuci nu au nevoie de publicitate, marfa lor oricum e la mare căutare, se mai laudă Constantin Gajim.
„Dacă acum dumneata îmi spui că ai 200 de tone de miez de nucă – până în seară ai și vândut! E un dar de la Dumnezeu pentru noi, noi nu avem altă bogăție. O cultură mai bună pentru poporul nostru nu există la noi în țară. Eu, de pildă, când eram în clasele întâia, a doua, a treia, duceam un sac de nuci la magazin și-mi luam toate rechizitele pentru școală.”
– Mai este acum loc pentru un începător pe piața din Moldova?
„Întotdeauna a fost. Deficitul de miez de nucă în Europa este de peste 200 de mii de tone. Este o piață colosală.”
Un tânăr antreprenor, Oleg Tîrsînă din localitatea Voinescu, raionul Hâncești, întreține, împreună cu familia sa, o pepinieră în care crește puieți altoiți pentru livezile de nuci autohtone, dar și pentru export în țările europene.
Îmi povestește că i se trage chemarea de la faptul că în familia lui producerea materialului săditor este o activitate tradițională de vreo 15-20 de ani.
„Mi-am făcut și studiile în domeniul acesta la o universitate din Franța și am decis să revin ca să continui activitatea respectivă care îmi pare foarte practică și destul de actuală pentru agricultura Moldovei, având în vedere că încercăm să producem producție agricolă cu valoare ridicată. Ținta noastră este producătorul local. Vrem să plantăm aici în țară livezi cât mai performante, cât mai productive, ca să putem exporta miezul de nucă.”
„Soiurile străine, cum ar fi cele franceze, promit roadă bună, dar numai dacă sunt irigate din belșug. La pepiniera de la Voinescu sunt cultivate, în mod special, soiurile locale, mai rezistente și mai potrivite pentru clima noastră” spune Oleg Târsână.
„Există soiuri pe care le-am actualizat, pentru că au fost un pic uitate, de proveniență locală. În primul rând, soiul Pescianschi. Dă randamente, dacă nu exact la nivelul celor care promit unii că am obține cu soiuri americane sau franceze, cred că cel puțin 80 la sută din producția acestor soiuri. Un soi care ne dă un miez absolut alb și bineînțeles e foarte gustos. E un soi care, din fericire, întrunește foarte multe calități și foarte puține defecte. E rezistent la îngheț – asta e cel mai important” mai adaugă agricultorul.
Simțind perspectiva acestui sector, mulți fermieri au plantat nuci pe suprafețe de zeci de hectare, însă profitul se lasă așteptat. Până la 8-10 ani, perioadă care le trebuie nucilor ca să intre în rod, accentuează Constantin Frumusachi, din satul Lazo, raionul Drochia.
„Am pornit să facem o afacere de familie și acum, abia anii aceștia, începem a ne bucura de rodul care începe a apărea acum, câte olecuță. Zece ani de zile stai cu dinții la soare și nu capeți nimic de acolo. Șezi și aștepți: ”Când am să am o nucușoară?”. Dar socot că e o investiție foarte bună, dar rezultatele, totuși, o să le vedem pe viitor.”
Astfel, agricultorul se gândește să-și extindă suprafețele de nuci și să le lase moștenire copiilor.
„Nucul fructifică 60 de ani! Numai să ai grijă de livada” subliniază fermierul.
De pe o suprafață de aproximativ 12 mii de hectare pe care se cultivă nuci, Republica Moldova exportă peste 14 mii de tone de miez de nucă, cea mai mare cantitate – în Uniunea Europeană. Marea Britanie, Germania și Franța sunt principalele destinații, Republica Moldova fiind al cincilea furnizor de miez de nucă din lume pe piața comunitară.
Anul trecut, din totalul exporturilor de fructe din Republica Moldova, cantitativ, nucile au reprezentat 6 la sută. În bani, cifra exporturilor de nuci, însă arată impresionant, fiind de peste 110 milioane de dolari, adică 57 la sută din volumul exporturilor de fructe.
Prima plantație de afine din Moldova cu suportul Proiectului ACED
Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) a organizat pe 14 mai 2015 ziua câmpului cu tema ”Înființarea plantațiilor de afine”, în apropierea satului Dolna, Raionul Strășeni, unde acest fruct bacifer a fost plantat pe o suprafață de 10 hectare – aceasta fiind prima plantație de afine din Moldova, informează Agroconect.md
Evenimentul a avut loc pe terenurile companiei Lolly Berry SRL, cu participarea a peste 80 de producători de pomușoare și fructe, consultanți, oameni de afaceri, funcționari ai direcțiilor de stat pentru probleme agricole, jurnaliști și reprezentanți ai Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Corporației Provocările Mileniului (MCC), cele două organizații americane care finanțează Proiectul ACED.
În cadrul părții teoretice, Parascovia Sava, doctor în agricultură la Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare a Moldovei (IȘPHTA), a prezentat informații despre importanța culturii afinelor, calitățile fitoterapeutice, calitatea și parametrii fructelor, particularitățile de producere în câmp deschis și în sere, precum și soiurile din colecția Institutului. Ea a oferit și exemple de producere a afinelor în alte țări – România, Ucraina, Elveția, și a vorbit despre marketingul acestora și oportunitățile de export.
Un alt vorbitor, Mihail Machidon, șeful Comisiei de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante, a trecut în revistă colaborarea cu succes între structura pe care o conduce, IȘPHTA, Proiectul ACED și Lolly Berry SRL în ce privește testarea soiurilor de afine în condițiile climei și solurilor din Moldova. El a oferit o descriere a pașilor necesari pentru testarea soiurilor de plante care urmează a fi cultivate în Moldova.
Directorul Lolly Berry SRL, Iurie Tarai, care a beneficiat de suport tehnic și consultanță internațională din partea ACED, a menționat că intenționează să comercializeze afinele pe piața locală, dar nu a exclus posibilitatea de a exporta acest produs în viitor, precizând că în magazinele din Uniunea Europeană un kilogram de afine costă 7-9 euro. El a povestit despre experiența în producerea afinelor, pe care a studiat-o în Europa, și asistența tehnică din partea expertului american în producerea afinelor Richard Dale. ”Deși au o valoare adăugată foarte înaltă, afinele nu sunt răspândite în Republica Moldova în măsura în care le vedem pe piețele occidentale. Consumatorii din țara noastră abia acum încep să aprecieze calitățile gustative și nutritive ale acestui produs,” a declarat Tarai.
Participanții la eveniment au avut posibilitatea de a se implica într-o sesiune de întrebări-răspunsuri cu gazda, care a fost asistată cu comentarii și explicații din partea specialiștilor ACED și a consultanților naționali.
În ultimul deceniu, categoria pomușoarelor în lume a cunoscut cea mai rapidă creștere în comerțul internațional cu fructe. Potrivit datelor Comisiei ONU pentru Comerț pentru anii 2003-2013, exportul mondial de pomușoare s-a dublat, în timp ce exporturile de fructe comestibile în general a crescut cu doar 25%. În Statele Unite ale Americii, care este cel mai mare producător de afine în lume, producția s-a majorat de la 50,000 la 350,000 tone anual în ultimii 20 de ani. În Europa, afinele au devenit un produs întrebat doar în anii recenți; cu toate acestea UE este deja o piață de sute de milioane pentru afacerile cu afine. Germania, de exemplu, a importat 2,400 de tone de afine în anul 2013, un volum de 10 ori mai mult decât în 2008. În expresie bănească, valoarea importurilor pe piața germană a crescut de la 1 milion la 14 milioane euro.
Iakubov oferă o soluţie pentru a suplimenta bugetul Găgăuziei. Poate fi aplicat un impozit pentru furnizarea vinului în Rusia
Comitetul Executiv al Găgăuziei propune să stabilească o structură specializată, care va colecta impozitul de la întreprinderile mici care au acces la exporturi de vin pe piața rusă.
Acest anunţ a fost făcut portalului de știri Gagauzinfo.md de către Guvernatorul Găgăuziei asupra activității economice externe Iuri Iakubov.
Potrivit acestuia, taxa va fi percepută pe acele întreprinderi care au acces la piaţa Rusiei datorita acordurilor Consiliului și Guvernatorului Găgăuziei cu autoritățile din Federația Rusă. Fondurile colectate vor fi, de asemenea, furnizate pentru pregătirea deschiderii de fonduri specializate pentru a sprijini producătorii agricoli.
„Managementul Găgăuziei intenționează să inițieze deschiderea organizației care va colecta taxele locale de la întreprinderile care au acces la piața rusă. Facem apel la Adunarea Națională, să stabilim o taxă orientativă – care va fi destul de mică. Dar este necesară pentru bugetul Găgăuziei „, – a declarat Iuri Iakuboc.
Consilierul başcanului a adăugat că taxa de exportator de anul trecut nu a fost transferatăla bugetul regional al autonomiei.
„Pe parcursul anului trecut au fost expediate în străinătate un număr mare de produse vinicole, și nimeni nu a plătit taxele. Am livrat milioane de decalitri iar despre bugetul Găgăuziei toţi au uitat. Nu putem uita de bugetul Găgăuziei, pentru că avem bătrâni, copii și profesori. Și bugetul este un punct foarte important pentru autonomie „- a adăugat Iakubov.
Încă 5 vinificatori din Găgăuzia vor putea exporta vinuri în Rusia
Încă cinci producători de vinuri din Autonomia Găgăuză vor putea exporta producția sa în Federația Rusă, transmite gagauzinfo.md
Guvernatorul Găgăuziei, Irina Vlah, a menționat că există posibilitatea aplicării acordurilor anteriore cu regiunea Moscova și în alte regiuni ale Federației Ruse.
„În viitorul apropiat în Găgăuzia vor veni specialiștii ruși să examineze posibilitatea extinderii exporturilor producției de vinuri găgăuze, precum și reluarea exporturilor de fructe, legume și produse din carne în Rusia”, – a declarat șeful Autorității.
Potrivit consilierului bașcanului Găgăuziei pe probleme de relații economice externe, Iurii Iacubov, actualmente se pregătește o nouă vizită a specialiștlor de la Rospotrebnadzor, iar în viitorul apropiat încă câteva companii vinicole ar putea să-ți exporte marfa în Rusia.
Cum trecem la o agricultură performantă? Răspuns: Reabilitarea sistemelor de irigare
Cu toate că în ultimii ani agricultura impulsionează tot mai mult creşterea economică a ţării, din cauza că este prea dependentă de condiţiile climaterice, sectorul rămâne vulnerabil. Pentru a susţine trecerea la o agricultură performantă, Guvernul SUA a investit 80 de milioane de dolari pentru reabilitarea a zece sisteme ce vor permite irigarea a peste 15 mii de hectare de teren agricol, prelucrat de circa nouă mii de fermieri. Două dintre acestea deja au fost date în exploatare, la Criuleni şi Lopatna, iar la celelalte lucrările se derulează într-un ritm avansat, scrie ECO.md
Ţara noastră a moştenit din perioada sovietică 78 de sisteme centralizate de irigare care ar permite irigarea a circa 144 mii hectare de teren agricol. Potrivit statisticilor din ultimii ani însă, sunt irigate doar mai puţin de 1% (6,5 mii ha în 2013) din suprafața totală a terenurilor arabile. Cu toate acestea, autorităţile nu se grăbesc să investească în reabilitarea sistemelor de irigare, iar în premieră un pas în acest sens a fost făcut datorită Programului Compact, implementat de Fondul Provocările Mileniului Moldova în perioada 2010-2015. Programul are o valoare totală de 262 de milioane de dolari dintre care 80 de milioane au fost direcţionaţi pentru renovarea a zece sisteme de irigare.
Dintre acestea, două au fost deja date în folosinţă la Criuleni şi Lopatna, iar sistemele de la Jora de Jos, Blindeşti, Leova, Puhăceni, Roşcani, Grozeşti, Chircani Zărneşti şi Coşniţa sunt încă în proces de reabilitare. Potrivit contractelor, toate lucrările vor fi finalizate până la 1 august curent.
Despre cum se desfăşoară lucrările la unul dintre cele mai mari sisteme de irigare, care acoperă o suprafață de peste 2400 de hectare de teren agricol, am aflat într-o vizită la Coşniţa, raionul Dubăsari.
Echipament modern, cu un consum redus de energie
La sistemul de la Coşniţa lucrările de reabilitare prevăd renovarea a două staţii de pompare şi construcţia a două staţii noi, cu zece pompe principale. Lungimea totală a conductelor depăşeşte 85 mii de metri, iar costurile lucrărilor ating 13,87 mil. de dolari.
Potrivit inginerului Emil Strungaru, staţiile de pompare au fost construite după standardele europene. „Exact aşa cum vedeţi aici sunt construite şi în Europa. Echipamentele sunt ultimele ca şi tehnică, de cea mai bună calitate, pompe KSB germane şi motoare Siemens. Sistemele de protecţie sunt şi ele performante, asigură ca sistemele de pompare să nu fie supuse unor greşeli de exploatare. De exemplu, avem un sistem care monitorizează nivelul apei în Nistru, astfel încât dacă scade apa, pompele să nu meargă în gol să se distrugă”, a relatat inginerul jurnaliştilor în cadrul unui tur de presă la sistemul de irigare Coşniţa.
Acum lucrările la sistemul de irigare Coşniţa sunt realizate în proporţie de circa 78%. „Cele mai complexe lucrări au fost deja executate. Este în fază finală instalarea pompelor şi echipamentului electromecanic şi automatizat, plus finisarea în jurul staţiilor. Cele mai de durată lucrări au fost străpungerea digurilor, construirea fundaţiei şi însăşi a staţiei de pompare”, a spus inginerul de şantier.
Comparativ cu pompele vechi, cele noi utilizează raţional energia electrică, astfel încât consumul este cu mult mai mic. „Pompele noi dispun de dispozitive de autoreglare şi reglaj al turaţiei pompei, care reglează turaţiile în funcţie de cererea de apă la hidrant. Nu lucrează mereu la turaţie maxim, aşa ca cele vechi”, a precizat Sergiu Iuncu, directorul Proiectului „Tranziție la Agricultura Performantă” în cadrul FPM Moldova.
Agricultorul Vasile Popa confirmă că cheltuielile pentru irigare se vor reduce. „Până acum utilizam sistemul vechi care era foarte costisitor. Acum numai datorită faptului că am format Asociaţia cheltuielile au scăzut la 50%. Potrivit calculelor, la sistemul nou preţul va fi de aproximativ 3 lei pentru un cub de apă pentru irigare, faţă de 4-5 lei cât era anterior. În alte raioane care utilizează sistemele vechi preţul ajunge şi la 7-8-9 lei cubul”, a precizat fermierul.
Se asociază pentru a gestiona singuri sistemele
Dacă anterior sistemele de irigare erau în gestiunea Agenţiei Apele Moldovei, acum sistemele reabilitate sunt transmise în gestiunea Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă, aceasta fiind şi o condiţie impusă iniţial de Fondul Provocările Mileniului.
Potrivit directorului executiv al FPM Moldova, Valentina Badrajan, când sistemele erau în gestiunea Agenţiei „Apele Moldovei” au existat plângeri din partea fermierilor. „S-au constatat deficienţe şi management vicios la Apele Moldovei. Fermierii plăteau pentru apă, însă n-o aveau la timp, aveau datorii la Union Fenosa, ei plăteau dar primeau apă alţii. S-au depistat lucruri foarte urâte”.
Astfel, deşi a existat o rezistenţă din partea instituţiilor statului, după ce a fost asigurat cadrul legal necesar au fost create 11 asociaţii, iar managementul a nouă sisteme de irigare a fost deja transferat către aceste asociaţii. Totodată, membrii asociaţiilor au fost instruiţi pentru a asigura durabilitatea investiţiilor Compact.
„Transferul managementului sistemelor noi de la autoritățile publice către Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare permite fermierilor asociați să decidă singuri care este prețul apei utilizate la irigare, care este graficul de livrare a apei și cum să administreze sistemul”, a subliniat Valentina Badrajan.
Cât priveşte Asociaţia Utilizatorilor de Apă din Coşniţa, directorul Rusu Nicolae spune că în prezent ea are 1562 membri, însă luna aceasta vor fi selectaţi aproximativ 68% dintre ei, adică doar cei care achită cotizaţiile anuale. Ceilalţi tot îşi vor putea iriga terenurile, dar îi va costa mai scump. „La moment Asociaţia are nişte dificultăţi din cauza că s-a planificat subvenţionarea energiei electrice utilizate pentru irigare, iar până în prezent suma de 267 de mii încă nu a fost primită, pe când anul trecut a fost achitată în luna decembrie. De aceea mulţi agenţi economici au dificultăţi la achitarea cotizaţiilor la terenurile agricole pe care le deţin de la proprietari”, a adăugat fermierul.
Recoltă mai bogată de pe terenurile irigate
Directorul Asociaţiei Utilizatorilor de Apă din Coşniţa susţine că pe terenurile irigate recolta este cu mult mai mare. „De exemplu, de pe un câmp cu cartofi care a fost irigat s-au recoltat 36-38 tone la hectar, pe când de pe terenurile neirigate s-au strâns doar 2-3 tone”, povesteşte agricultorul. Totodată, el mai spune că odată cu reabilitarea sistemului apare interes mai mare din partea fermierilor, care în ultima perioadă au plantat mai multe livezi.
Vasile Popa, producător de legume, fructe şi cereale cultivă în total o suprafaţă de circa 50 de hectare şi susţine că reabilitarea sistemului de irigare este foarte necesară. „Majoritatea suntem producători de culturi intensive, cu valoare adăugată înaltă, cum sunt legumele şi fructele”, spune fermierul.
La rândul său, Vladimir Ciubuc, preşedintele AUA Coşniţa povesteşte că anul acesta, prin intermediul Programului 2KR, va procura o maşină de irigare. „Eu am două hectare de livadă tânără şi vreau s-o pun sub picurătoare, fiindcă şi recolta e mai mare, şi calitatea fructelor este mai înaltă. Mai departe vrem să ne ocupăm şi cu legumicultura, fiindcă asta-i mai profitabil”, spune Vladimir Ciubuc.
Terenurile din zona irigată s-au scumpit şi nici nu sunt scoase la vânzare
Se pare că agricultorii conştientizează pe deplin avantajele irigării plantaţiilor, or de când au început lucrările de reparaţie a sistemelor preţurile la terenurile din zonele irigate au sporit. Mai mult, acestea nici nu prea sunt scoase la vânzare. Preşedintele AUA Coşniţa confirmă acest lucru. „Vă spun din propria experienţă, eu am procurat 28 de ari cu o sută de lei arul, iar acum preţul este de 300 de lei. Datorită sistemului de irigare au crescut preţurile terenurilor, deoarece sporeşte şi roada”.
Dosar:
Programul Compact este implementat de Fondul Provocările Mileniului Moldova și are o valoare totală de 262 de milioane de dolari, bani oferiţi de către Guvernul SUA în perioada 2010-2015. În cadrul programului sunt realizate două proiecte: Tranziţia la Agricultura Performantă şi Reabilitarea Drumurilor. Evaluarea impactului Programului va dura până în anul 2021. Cât priveşte Programul Compact II pentru Republica Moldova, acesta nu a fost semnat în decembrie 2014 din cauza restanţelor la indicatorul controlul corupţiei, astfel că ţara noastră a ratat investiţii importante.
Tallinn Food Fair-2015 invită companiile din Moldova să participe la expoziție. Reduceri substanțiale pentru cei ce se înregistrează până la 15 mai
Companiile moldoveneşti sunt invitate să participe la expoziţia „Tallinn Food Fair-2015” ce se va desfășura în perioada 28-30 octombrie, în capitala Estoniei.
Aceasta este cea mai mare expoziţie specializată din statele baltice și adună în fiecare an mii de vizitatori, inclusiv importatori şi distribuitori de produse agroalimentare.
La expoziție vor participa întreprinderi ce își desfășoară activitatea în următoarele sectoare: produse alimentare și băuturi, produse de tutungerie, echipamente și utilaje pentru magazine, restaurante și bucătării, tehnologii în domeniul industriei de procesare, echipamente și materiale de ambalaj, igienă, și multe alte produse și servicii conexe.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova încurajează companiile autohtone să participe la cea de-a XVI-a ediție a evenimentului pentru a promova produsele agroalimentare moldovenești. Ministerul, de asemenea, subliniază potențialul de export al produselor din Moldova pe piața estoniană.
Formularele de înregistrare pentru participarea la expoziţie pot fi găsite pe pagina web: www.profexpo.ee/foodfair la rubrica ”Exhibitor’s Info”.
Cei care se înregistrează până la data de 15 mai vor beneficia de reduceri substanțiale.
