În procesul de reconstrucție a celor zece sisteme de irigare efectuată cu fondurile Programului Compact, FPM Moldova a ținut cont și de protecția resurselor biologice acvatice, în special al populațiilor de pești din rîurile Prut și Nistru. În acest scop, au fost proiectate și instalate sisteme de protecție a peștelui, – un fel de filtre conectate la gura țevilor de sorbție, care nu permit pătrunderea peștilor în țevile de captare a apei. Această măsură permite protejarea a circa 80 la sută din materialul biologic acvatic care în lipsa acestor sisteme ar fi ”înghițiți” de sistemul de captare a apei, anunță Fondul Provocările Mileniului în Moldova.
Există totuși pierderi minore, dar din fericire Moldova dispune de un sistem de management de mediu care nu permite producerea impactelor de mediu ireversibile și a prejudiciilor irecuperabile mediului natural pe durata implementării proiectelor de infrastructură. Astfel, aplicând două din principiile managementului de mediu stabilite de noua Lege a Apelor – ”utilizatorul resurselor plătește” și ”prejudiciul adus mediului natural care nu poate fi evitat, trebuie compensat” – problema dată va putea fi rezolvată.
Rolul de utilizator al resurselor naturale (apa în cazul nostru) și generator de prejudiciu îl vor juca Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare. În sezonul de irigare Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare vor achita plata pentru apa folosită și concomitent vor acoperi si prejudiciul adus populațiilor de pește, or tariful calculat pentru metrul cub de apă folosită pentru irigare încorporează și partea ce ține strict de compensarea prejudiciul adus sistemului ecologic riveran.
”Sumele pe care le vor achita AUAI pentru compensarea pagubelor aduse peștilor diferă de la stație la stație în funcție de cît de variată este diversitatea speciilor de pești ce populează apele din zona de captare. Pentru a stabili aceasta pe durata proiectării s-au făcut cercetări ihtiologice. În cazul nostru, în nemijlocita apropiere a sistemelor de irigare, au fost efectuate cercetări de către Laboratorul de Ihtiologie și Acvacultură al Academiei de Științe. În baza cercetărilor s-au determinat mai mulți parametri ecologici care au servit la efectuarea calculelor cu scopul de a stabili cuantumul de plată pentru metru cub de apă în sensul acoperirii prejudiciului cauzat ihtiofaunei.”, – afirmă Corneliu Busuioc, director aspecte de mediu și sociale în cadrul Fondului Provocările Mileniului Moldova.
Specialistul mai menționează că o parte din banii pe care îi vor colecta AUAI pentru servicii de livrare a apei, vor fi transferați pe un cont special gestionat de Serviciul Piscicol de Stat. Legea prevede că acești bani vor fi utilizați pentru finanțarea lucrărilor de reproducere artificială a puietului de pește și întoarcerea ulterioară a acestuia în bazinele acvatice.
Sumele care urmează a fi achitate de Asociațiile Utilizatorilor de Apă de Irigare se încadrează în limite cuprinse între 0,02 – 0,077 lei per m3 de apă. Prețul cel mai mare – 0,077 lei va fi achitat de asociațiile situate în zona Prutului de Jos – zona Leova și Chircani-Zîrnești, unde diversitatea speciilor și efectivul numeric al populațiilor de pești este mai mare.
Dar mai există și prejudiciul cauzat ecosistemului rîurilor pe durata fazei de construcție. Acesta este prejudiciul cauzat de excavări și alte lucrări în albia rîului. Doar două sistemele de irigare Blindești (Prut) și Jora de Jos (Nistru), au fost proiectate cu excavări la instalarea sorburilor si din această cauză compania de construcții a compensat daunele aduse populației de pești. Pentru cele două sisteme a fost achitată suma de 220 mii de lei.
Comentarii