[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=OAVJyKcVR6U”]
A investit într-o fermă de iepuri după ce a lucrat o vreme chelner
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=eNdhcpfeJuU”]
Petru Cazacu din Criuleni și afacerea lui cu fructe uscate și plante medicinale
Petru Cazacu este un tânăr de 38 de ani originar din raionul Ismail, regiunea Odessa. A venit la studii în R. Moldova și a decis să rămână aici. Pentru că și-a dorit să fi e propriul său stăpân, a deschis o afacere cu fructe uscate. La început uscătoria a fost una foarte mică, dar cu timpul capacitatea de producere s-a mărit. Astăzi, tânărul exportă fructe uscate și plante medicinale în mai multe ţări din Europa și zona CSI și are planuri mari pentru viitor.
Deși acum nu este sezonul de funcţionare pentru uscătorie, Petru Cazacu vine în fi ecare zi în satul Bălăbănești, Criuleni, unde se află întreprinderea. Supraveghează zona, verifică utilajele și marfa depozitată, caută clienţi pentru export, face planuri pentru viitor. Uscătoria lucrează la capacitate maximă în perioada iulie-octombrie, când numărul angajaţilor ajunge la 40 de oameni.
Pe lângă uscarea fructelor, aici sunt verifi cate și reambalate plantele medicinale aduse de gospodăriile silvice din întreaga republică, după care sunt exportate peste hotare. În timpul studenţiei tânărul a activat în cadrul unei firme farmaceutice și de atunci i-a apărut dorinţa de a lucra cu plantele medicinale.
În 2001 Petru Cazacu a deschis o mini-uscătorie în apropierea satului Tohatin. După multă muncă, în 2012 a reușit să-și extindă afacerea. Uscătoria se află acum pe teritoriul unei foste fabrici de conserve, care în perioada sovietică livra zilnic 7-8 camioane cu marfă pentru fosta Uniune. Petru Cazacu este un tânăr pasionat de munca sa, îi place să lucreze în acest sector și poate să vorbească ore în șir despre calităţile și beneficiile fructelor uscate și a plantelor medicinale.
Fructele uscate sunt un produs bio-ecologic
Toată lumea cunoaște că este bine pentru sănătate să consumi fructe uscate. Medicii susţin că prunele uscate sunt o sursă bogata de vitamine și minerale și oferă organismului o doză bună de fibre. Ele au în compoziţia lor resveratrol, un antioxidant puternic care previne bolile cardiovasculare. Merele uscate sunt bogate în fibre şi potasiu și sărace în grăsimi. Măcieşul uscat este mult mai valoros decât cel proaspăt. El conţine de două ori mai multe substanţe nutritive benefice și protejează organismul de răceală mai bine decât orice complex de vitamine.
Uscătoria lui Petru Cazacu usucă fructe clasice cum ar fi : prune, mere, gutui, pere, vișine și cireșe, dar și fructe de pădure: măcieș, scoruș negru și roșu, păducel. Materia primă este livrată de către gospodăriile ţărănești cu care colaborează de mai mult timp, în bază de contract, dar uneori angajaţii întreprinderii caută oferte noi de livrare. Sunt acceptate numai fructele bune, crescute cu respectarea normelor tehnologice. „Numai din materie primă de calitate, putem obţine un produs uscat de calitate. Niciodată nu am avut vreun reproș din partea clienţilor referitor la calitate. Produsul nostru este unul bio-ecologic”, susţine tânărul.
Sezonul de uscare începe în iulie, odată cu apariţia mărului de vară. Treptat urmează măcieșul și pruna. Apoi mărul de iarnă, păducelul, scorușul negru etc. Fructele sunt cumpărate numai în stare proaspătă. În 2014 au fost mai multe solicitări din partea agricultorilor care au vrut să livreze fructe, pentru că nu știau ce să facă cu ele, din cauza embargoului. Însă Petru spune că a primit doar o anumită cantitate de fructe proaspete, deoarece nu-și poate permite să producă mai mult și să nu aibă unde să livreze. Fructele de pădure sunt livrate de către gospodăriile silvice, dar și prin intermediul punctelor de colectare.
Tone de fructe uscate în fiecare an
Mergem să vizităm cuptoarele. Într-un singur cuptor încap 12 lăzi sau carete, cum le spun angajaţii uscătoriei. Diferă mult capacitatea de uscare a unui cuptor în dependenţă despre ce produs vorbim. „Pe o astfel de caretă încap 500 de kg de măcieș proaspăt. Un cuptor usucă la un ciclu 6 tone de măcieș. În cazul merelor, vorbim despre 2,5 tone, la fel și în cazul gutuilor și perelor. Prunele în schimb încap mai multe, cam 6-7 tone”, spune Petru.
Pentru a obţine 50 tone de mere uscate, se prelucrează cam 600 tone de mere proaspete. Ca să primești un kilogram de mere uscate, trebuie să utilizezi 6,5 – 7 kg de mere proaspete. Aceeași situaţie este și în cazul gutuilor și perelor. În cazul prunelor, dintr-un kg de fruct proaspăt iese 250 grame de prună uscată. În cazul măcieșului, din 10 kg de măcieș proaspăt iese cam 5 kg de fruct uscat. „Un cuptor poate prelucra în 24 de ore cam 3-4 tone de marfă uscată, în cazul măcieșului, de exemplu, dar contează despre ce fruct vorbim. La fel au mare importanţă și condiţiile în care este adusă materia primă. Contează dacă a fost ploaie mai multe zile, sau secetă în ultima lună. Cel mai mult timp pentru uscare necesită pruna, până la 28-35 de ore, dar iarăși, în dependenţă de condiţiile de colectare”, spune tânărul. Înainte de a ajunge în cuptor, fructele sunt tăiate cu mașini speciale, sub diverse forme. Întreprinderea este dotată cu tehnica modernă și utilaj necesar pentru a obţine un produs de o calitate înaltă. În final, fructele sunt ambalate în saci de dimensiuni mari și exportate în mai multe ţări.
De asemenea, întreprinderea colectează plante medicinale. „Plantele le cumpărăm deja uscate. Avem o gamă de 30 de poziţii cu care lucrăm. Colaborăm cu gospodăriile silvice. După ce sunt aduse, plantele sunt puse pe o masă specială, sunt bine verificate, apoi reambalate în alţi saci unde se scrie greutatea exactă, sunt cusute cu o mașină specială și pregătite pentru export. Achiziţionăm plante din toate colţurile ţării. Cea mai mare parte din ele o exportăm în Rusia, Belarus și UE, în Moldova rămân cam 3-5%”, susţine Petru Cazacu.
Planuri mari pentru viitor
Tânărului îi place munca lui și zice că afacerea este una profi tabilă. A reușit să se dezvolte inclusiv cu ajutorul subvenţiilor din partea statului, care i-au fost de mare ajutor. Astăzi, fructele uscate la Bălăbănești sunt exportate în ţări ca Polonia, Macedonia, Cehia, Rusia, Belarus, Ucraina, Lituania, SUA. Embargoul din partea Rusiei nu a afectat acest sector, totuși în anul 2014 uscătoria nu a lucrat la capacitate maximă. „Tot timpul există riscul să nu avem unde exporta produsele. Urmărim situaţia politică din regiune și chiar dacă acum nu avem proleme cu exporturile, am minimizat cantităţile de producere, pentru a nu ajunge în situaţii dificile. În 2013 am produs dublu faţă de anul 2014 și am realizat absolut toată marfa. Acum, mai avem produse în depozite”. De asemenea, la export tot timpul există concurenţa cu alte state. „În cazul prunei și măcieșului avem ţări concurente. De exemplu, spre Rusia ţara concurentă este Uzbekistanul, iar spre Europa este Bulgaria. Dacă într-un an a fost roadă multă, există riscul să nu avem unde livra marfa”.
În prezent afaceristul are pierderi din cauza fluctuaţiilor pe piaţa valutară. O altă problemă cu care se confruntă în organizarea muncii este lipsa oamenilor capabili și dornici să muncească. Totuși, în ultima perioadă a observat că multă lume se întoarce de la munci din Rusia din cauza devalorizării rublei.
Petru Cazacu consideră că piaţa europeană are o capacitate foarte mare de absorbţie a producţiei de fructe uscate moldovenești, totuși europenii încă ne privesc neîncrezători. „Nu știu de ce se uită sceptic la noi, probabil nu au încredere deplină. Iată nemţii, aceeași marfă ca la noi, aleg să o cumpere de la polonezi, pentru că au încredere în ei, fac parte dintr-o comunitate. Nu vorbim aici despre calitate, ci despre bariera psihologică”. În viitor își dorește să poată ambala cantităţi mai mici de fructe și să vândă deja produsul fi nit, cu marcajele întreprinderii, pentru că acum alţii cumpără de la el fructele în saci mari și le ambalează sub alt nume.
Cel mai bun sfat pe care ar vrea să-l dea tânărul antreprenor pentru cei care vor să deschidă o afacere indiferent de domeniul de activitate, este să se pună accentul mai întâi pe calitate, dar nu pe cantitate. Doar în acest caz afacerea va avea un succes garantat. În ţara noastră, potrivit lui, încă mai este mult de lucru la acest capitol. Producătorii moldoveni au șanse reale să cucerească piaţa europeană, dar, consideră tânărul, statul ar trebui să vină mai mult în sprijinul celor care au afaceri în zona rurală. Numai astfel se vor dezvolta localităţile, infrastructura, iar sătenii vor găsi acasă locuri de muncă.
Sursa: Ziarul Agromediainform
FOTO. Afacerea unui student de la Universitatea Agrară
Creșterea culturilor agricole cerealiere este un domeniu al agriculturi destul de important. De funcționarea corectă a acestui domeniu depinde calitatea produselor alimentare pe care zilnic le consumăm. Anume în acest domeniu Micolenco Dionisie practică activitatea de antreprenoriat începînd cu anul 2013. Deși este student la Universitatea Agrară de Stat din Moldova, în anul III, la secția fără frecvență, specialitatea Horticultură, Dionisie se isprăvește foarte bine cu gestionarea întregii afaceri.
Ideea de afacere a fost preluată de la tatăl acestuia, care fiind mecanic, de asemenea muncește în acest domeniu, administrînd o gospodărie țărănească cu un mini parc de mașini și utilaje agricole. Afacerea tatălui se dezvolta pe zi ce trecea. Ambiția și dorința de a obține rezultate demne de mîndria tatălui său l-au stimulat pe Dionisie în anul 2013 să înregistreze o gospodărie țărănească la primăria satului Stoicani, raionul Soroca și să ia în arendă terenuri agricole pentru cultivarea culturilor agricole cerealiere. A început afacerea cu ajutorul tatălui, se folosea nemijlocit de tehnica și utilajele acestuia. Veniturile erau prea mici și nu permiteau achiziționarea din surse proprii a tehnicii și utilajului agricol pentru a se ocupa de agricultură la o scară mai mare. Dorințele erau mari, dar resursele financiare fiind limitate.
Pentru dezvoltarea afacerii, Dionisie a decis să acceseze un credit. Pentru a afla mai multe despre posibilitățile de a contracta un credit, Dionisie s-a adresat la o bancă din or. Soroca, unde a fost informat despre creditele IFAD V finanțarea Tinerilor Antreprenori, credit cu element de grant și cu o dobîndă la acel momen de 8,0% anual. Apreciindu-se cu investiția, Dionisie a elaborat planul de afacere și a pregătit pachetul de documente solicitat de instituția financiară. Peste circa trei luni de zile gospodăria a obținut creditul investițional IFAD V finanțarea Tinerilor Antreprenori în valoare de 300000 de lei, porțiunea de grant costituind 120000 de lei.
Pentru accesarea creditului Micolenco Dionisie avea nevoie de gaj, ce trebuia să acopere valoarea creditului. Deoarece nu dispunea de gaj, acesta a fost oferit de tatăl său. Acest ajutor a fost binevenit în acel moment. Tînărul antreprenor spune că “este greu să te lansezi într-o afacere fără ajutorul și sprijinul părinților sau a rudelor apropiate”.
Din sursele IFAD V pentru Tinerii Antreprenori gospodăria a procurat o stropitoare SLV 2000, un încărcător pentru cereale, tăvăluge și o grapă cu discuri.
Procurarea acestor utilaje agricole l-au ajutat să efectueze lucrările agricole mecanizate în termeni restrînși, micșorarea sinecostului producției agricole și oferirea de servicii agricole mecanizate persoanelor fizice și juridice din localitate. Ca urmare a procurării echipamentului agricol, prelucrarea celor 15 hectare de terenuri agricole aflate în gestiunea gospodăriei s-a dovedit a fi mult mai ușoară și cu implicarea minimală a factorului uman. Pe terenurile agricole din gestiune, gospodăria cultivă culturi agricole cerealiere. Producția este comercializată direct din depozitele gospodăriei persoanelor fizice sau intermediarilor. În anul precedent gospodăria a comercializat toată producția de floarea soarelui unei fabrici producătoare de ulei din municipiul Bălți.
Anual gospodăria achită în bugetul public local circa 5000 de lei, înregistrînd anual venituri de circa 150 000 – 200 000 de lei, venituri reinvestite în afacere. În cadrul gospodăriei sunt angajate trei persoane care sunt remunerate cu căte 3000 de lei lunar. În fiecare an gospodăria apelează la angajări sezoniere de 10-15 persoane. Volumul total al investiției în cadrul afacerii constituie circa 500 000 lei.
Pe viitor tînărul antreprenor dorește să se integreze și în alte proiecte interesante, care i-ar da posibilitatea de a dezvolta afacerea. În cadrul Proiectului IFAD V, Dionisie a urmat cursuri de inițiere și dezvoltare a afecerilor în agricultură, precum și cursuri de management financiar, cursuri care l-au ajutat să înțeleagă contabilitatea întrepriderii și să-și perfecționeze abilitățile de administrare a afacerii.
În această afacere se muncește permanent. În momentele grele de administrare a afacerii, tatăl îl ajută cu sfaturi și idei. Fără asistența unui specialist bun și muncă asiduă, nu este ușor să te menții pe piața existentă. Pentru Dionisie este importantă părerea sătenilor față de serviciile și produsele agricole oferite de gospodărie. Sătenii sunt foarte bucuroși că pot beneficia de produse agricole și servicii agricole mecanizate la prețuri accesibile și de calitate.
Tînărul antreprenor este sigur că afacerea pe care o administrează va fi una de succes, deoarece Republica Moldova este o țară agrară cu pămînturi mănoase, iar oamenii știu să-l lucreze și să-l îngrijească. De asemenea, Dionisie speră că și condițiile climaterice vor fi bune, iar agricultorii se vor bucura de recolte pe măsură.
200 de tone de mere exportate până acum pe piața rusă
Moldova a exportat în Rusia pe parcursul săptămânii trecute circa 200 tone de mere. Despre aceasta a anunțat viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vlad Loghin, pentru Infotag. El a spus că deocamdată ministerul nu dispune de date exacte, deoarece cu fiecare zi volumul livrărilor creşte.
„Moldova a reluat livrările abia o săptămână în urmă şi deocamdată nu ne aşteptăm la volume mari. Conform datelor preventive, am expediat în Rusia circa 10 camioane”, a menţionat Loghin.
Fiind întrebat despre subvenţiile pentru fermieri în anul curent, viceministrul a spus că problema principală constă în faptul că bugetul de stat încă nu a fost adoptat.
„Avem o sumă minimă, însă nu este exactă, totul depinde de buget. În 2014,când bugetul de stat fusese aprobat în decembrie 2013, ministerul a început să accepte cereri în martie. În anul curent va trebui să amânăm termenii”, a menţionat Loghin.
În iulie 2014 Rosselhoznadzor a introdus interdicţie la importul de fructe şi legume moldoveneşti în Rusia motivând prin „încălcarea sistematică de către furnizorii moldoveni a cerinţelor fitosanitare ruseşti şi internaţionale”. Interdicţia a fost impusă după semnarea Acordului de Asociere cu UE.
Pe 26 februarie 2015 Rosselhoznadzor a permis unui număr de 10 companii din Moldova şi Transnistria să exporte mere în Rusia „în calitate de experiment ca rezultat al consultărilor bilaterale cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor din Moldova”. În cazul depistării încălcărilor a cerinţelor fitosanitare de carantină ruseşti şi internaţionale, Rosselhoznadzor îşi păstrează dreptul de a interzice livrarea merelor moldoveneşti.
Până a fi impusă interdicţia în iulie 2014, Moldova exporta până la 80% din mere pe piaţa rusească. În anul trecut recolta de mere din RM a atins 300-320 mii tone. În prezent în frigidere rămân 40-50 mii tone de mere.
Colaborare moldo-franceză în domeniul dezvoltării agriculturii
Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Ion Sula a discutat vineri cu Pascal Vagogne, ambasadorul Franţei la Chişinău, despre investiţii şi suport ştiinţific pentru agricultura moldovenească, transmite News-Moldova.
Oficialii au discutat, potrivit MAEIE, despre investiţii în sectoare cu vast potenţial de dezvoltare, precum cultivarea fructelor şi legumelor, dar şi procesarea lor, agricultura organică, producerea plantelor etero-oleaginoase, dezvoltarea rurală.
Sursa a mai menţionat că a fost discutată şi necesitatea extinderii colaborării între instituţiile din domeniul cercetării şi ştiinţei, precum şi sistemul educaţional, cu prioritate, din domeniul vitivinicol, cum ar fi Colegiul de Viticultură şi Vinificaţie din Moldova şi instituţii similare din Franţa.
Totodată, oficialii au convenit a contribui la dezvoltarea activităţilor promoţionale comune: participarea la expoziţii, târguri, organizarea unor degustări şi prezentări de vinuri şi produse agroalimentare moldoveneşti în Franţa.
„Părţile vor revizui şi cadrul legal bilateral, în vederea reînnoirii Acordului existent de colaborare între ministere, sau semnării unui nou document, în care vor fi incluse priorităţile actuale de cooperare în domeniu”, a mai menţionat sursa.
Asigurările agricole: De ce în Moldova fermierii evită să le facă
„Asigurarea în agricultură pe de o parte e o practică necesară, pe de altă parte e un business pentru cineva. Nu aş fi de acord ca să existe o singură companie de asigurări, care de fapt ar deveni în mod automat o companie monopolistă în domeniul dat. Agricultorii trebuie să fie conştienţi că sectorul agricol este unul destul de riscant şi există o posibilitate unică, de a asigura culturile, de a-i salva în ceea ce priveşte obţinerea sau neobţinerea unor profituri la care ei speră”. Afirmaţii în acest sens au fost făcute de expertul economic Viorel Chivriga, în cadrul emisiunii „Baştina” de la postul public de televiziune Moldova 1.
În cadrul aceleiași emisiuni, Nicolae Moraru, producător agricol din raionul Sângerei a spus că a propus de mai multe ori, la diferite ședințe și întruniri, ca să fie asigurare obligatorie în agricultură și statul să aibă pachetul de control într-o companie serioasă de asigurare, ca să poată monitoriza, influența asupra acestor subiecte. „Mă miră faptul că fiind o țară agrară, care în afară de pământ nu prea avem bogății naturale, am introdus asigurarea obligatorie la sănătate și nu știu de ce baza economică care ține statul e benevol de asigurat. Ne dăm seama că cineva poate să fie monopol. Statul ar trebui să condiționeze agricultorii, dacă vor să primească subvenții, atunci să se asigure”, a afirmat Nicolae Moraru.
Nicolae Ciubuc, director adjunct al Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) a spus că cei care fac agricultură trebuie să se asigure, să nu privească agricultura ca un domeniu social, că în caz că se întâmplă o situație, un risc de producție, o condiție meteo nefavorabilă, imediat să solicite ajutor din partea statului. „Una din soluții sunt asigurările. Problema nu este numai în birocrația poate care o creează companiile de asigurări, dar și în agricultori, fiindcă atunci când merg să semneze un contract, de multe ori ezită să citească acele condiții, sau atunci când se produce riscul poate să expire acel termen de 48 de ore de la producere, când el este obligat să anunțe compania de asigurări”, susține Nicolae Ciubuc.
În opinia lui Alexandru Slusari, președintele UniAgroProtect, în acest domeniu, prima problemă este mentalitatea, agricultorii nu sunt obișnuiți să facă aceste asigurări. A doua problemă este situația financiară dificilă a producătorilor agricoli și în situația în care bani sunt puțini, asigurarea rămâne pe locul zece. Iar a treia problemă este comportamentul companiilor de asigurare, care în opinia lui Alexandru Slusari, „la moment nu sunt pregătite suficient pentru a lucra calitativ și să extindă gama serviciilor pentru piața agricolă”.
În aceeași emisiune, Anatolie Beliban, producător agricol, a spus că își asigură în fiecare an câmpul de rapiță și tehnica agricolă. „Trebuie să asigurăm toate câmpurile, culturile, ca să fim încrezuți în ziua de mâine”, a spus acesta. Și producătorul agricol Tatiana Pavliuc a îndemnat agricultorii să se asigure. „Aș dori ca în sistemul de subvenționare să fie mai multe culturi care se asigură. De asemenea, dorim ca noul Guvern să revină la subiectul înghețurilor din toamna anului trecut și să ne întoarcă pierderile care le-au suportat agricultorii din nordul țării”, afirmă ea.
În 2014, din 36 de milioane de lei cât a constituit bugetul pentru asigurări, care a fost transferat companiilor de asigurări, circa 10 milioane de lei a constituit valoarea despăgubirilor, asta în condițiile în care nu a fost secetă excesivă. Riscurile care sunt predominant asigurate de producători sunt seceta, grindina și înghețurile.
„Polobocul de aur” – un nou festival al vinului artizanal, tradițiilor gastronomice și meșteșugurilor
Camera de Comerț și Industrie va organiza începând cu acest an Festivalul vinului artizanal, tradițiilor gastronomice și meșteșugurilor populare conexe, sub genericul „Polobocul de aur”. Acesta se va desfășura anual în a doua sâmbătă/duminică după sărbătorile de Paști, iar locația va fi aleasă după proveniența celor mai bune vinuri artizanale din cadrul concursului anului precedent, ceea ce oferă ocazia de a cunoaște specificul tuturor regiunilor, promovând astfel potențialul turistic al țării.
Decizia de a înmâna premiile concursului „Polobocul de aur”, aflat la a XII-a ediție, în cadrul Festivalului vinului artizanal, tradițiilor gastronomice și meșteșugurilor populare conexe a fost luată miercuri, de Biroul executiv al Camerei de Comerț și Industrie, care a aprobat Conceptul Festivalului, Regulamentul Concursului și structura comitetului organizatoric, dând startul pregătirilor pentru desfășurărea Festivalului din acest an.
Festivalul „Polobocul de aur” are drept scop popularizarea vinului artizanal, a tradiţiilor naţionale de fabricare a acestuia şi produselor gastronomice autohtone; promovarea culturii de producere și consum, efectuarea schimbului de informaţii între producătorii de vin de casă și stabilirea relațiilor de colaborare cu întreprinderile specializate; oferirea suportului Camerei de Comerț și Industrie și a altor instituții partenere producătorilor care doresc să se instituționalizeze pentru a-și putea comercializa produsele.
Președintele CCI, Valeriu Lazăr, a subliniat că Festivalul „Polobocul de aur” este conceput ca un eveniment de promovare a vinului artizanal, a tradițiilor gastronomice și meșteșugurilor populare, afiliate acestui produs – simbol pentru Republica Moldova, dar și a atracțiilor turistice din țară, urmând a fi desfășurat în fiecare an în locații diferite. „Astfel de festivaluri sunt organizate tradițional de către colegii noștri din țările europene, iar concursul deja consacrat „Polobocul de aur” are potențialul de a deveni un eveniment de masă care promovează tradițiile noastre autentice, ca element al capacității turistice naționale”, a declarat Valeriu Lazăr.
În cadrul Festivalului vor fi expuse vinurile participanților înscriși la concursul ,,Polobocul de aur”, iar vizitatorii vor avea ocazia să desemneze, prin degustare, cel mai bun vin la categoria „Preferința consumatorilor”. De asemenea, la eveniment vor fi înmânate premiile pentru cei mai buni producători, care vor fi selectați de către un juriu profesionist, condus de șeful catedrei de Enologie a Universității Tehnice, Anatol Balanuța.
Evenimentul va fi organizat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Agenția Turismului, Asociația micilor producători de vinuri și alte instituții, asociații și programe relevante. Se presupune, de asemenea, implicarea activă aautoritățile publice locale și Agențiilor de Dezvoltare Regională.
Amintim că anterior, premiile concursului „Polobocul de aur”, câte un poloboc de 120 de litri, erau înmânate în cadrul Zilei Naționale a Vinului. Anual, la concurs participă în jur de 500 de producători de vin artizanal, fiind desemnați până acum 135 de învingători din 7500 de participanți din cadrul celor 12 ediții precedente.
