Recent un grup de antreprenori agricoli a revenit de la expoziția internațională GulFood, care s-a desfășurat în perioada 8-12 februarie curent în Dubai. Agricultorii au participat în cadrul pavilionului Moldovei de circa 57 m2 sub genericul “Gustul face diferenţa”, organizat de Proiectul ACED cofinanțat de USAID și Corporația Provocările Mileniului. Acest eveniment a constituit o oportunitate deosebită de prezenta unei piețe noi din orientul mijlociu a diferitor categorii de produse agricole din Moldova.

Participanții din Republica Moldova au expus legume și fructe în stare proaspătă, sucuri și conserve de fructe și legume, fructe și legume congelate, miere și nuci. Deşi cerinţele de calitate şi siguranţă ale pieţelor din regiunea Golfului sînt înalte, aceste pieţi sunt o destinaţie excelentă pentru produsele de calitate înaltă, precum şi pentru produsele sensibile la costuri, care pot fi utilizate ca ingrediente alimentare.

Principalele obiective ale participării la expoziţia GulFood au fost de a continua promovarea produselor agricole şi alimentare moldoveneşti pe piaţa regională a Orientului Mijlociu şi de a stabili relaţii comerciale cu potenţialii cumpărători. Un alt obiectiv al participării la expoziţie a fost de a vizita piaţa angro Al Aweer în Dubai.

În cadrul participării la eveniment delegaţia din Republica Moldova s-a întîlnit cu mai mulți reprezentanți ai companiilor din domeniul producerii fructelor. Antreprenorii au făcut schimb de opinii cu producătorii agricoli, experţi în aspecte comerciale şi reprezentanţi ai companiilor de comerţ şi de producere din alte țări prezente la expoziţie.

Au fost stabilite contacte importante între producătorii din Republica Moldova şi cumpărători din alte ţări, cum sunt Emiratele Arabe Unite şi ţările vecine, dar şi din ţări netradiţionale pentru pieţele de export ale Republicii Moldova, cum sunt Bangladeș şi Egipt. Au fost stabilite noi contacte cu cumpărători potenţiali din India, Iordania şi SriLanka.

De menţionat că producătorii moldoveni în prezent sunt antrenați într-un proces de negocieri cu marele importator Abdulla Al Khattal & Zayed (AAK), iar aceste negocieri pot finaliza cu vînzări mari în regiune (EAU, Catar, India şi Oman).

Participanţii din Republica Moldova au arătat un interes sporit şi pentru componenta logistică, şi anume modul în care ar putea să-şi aducă produsele în regiune. În acest sens, ei au făcut cunoştinţă cu ofertele companiilor de logistică, dar au aflat şi informaţii inovative preţioase despre modalităţile moderne de ambalare și sortare a fructelor.

Pentru fermieri vestea ridicării embargoului rusesc vine cam târziu, întrucât şi-au vândut deja mare parte din stocuri pe piaţa internă sau peste hotare.

Pe Facebook, preşedintele Partidului Socialiştilor Igor Dodon anunţa ieri, 2 martie, că primele camioane cu mere moldoveneşti ar fi ajuns în Federaţia Rusă. Încă din campanie electorală din noiembrie anul trecut, socialiştii au încercat să se erijeze drept avocaţi ai exporturilor moldovenești cu relaţii suficiente la Moscova pentru a obţine o ridicare sau ușurare a embargourilor.

Săptămâna trecută, Serviciul fitosanitar rus (Rosselhoznadzor) anunţa că de pe 26 februarie se reia, cu calitate de test, importul de mere de la zece firme moldoveneşti. Pentru unii fermieri de pe lista firmelor testate, vestea vine ceva cam târziu, întrucât şi-au vândut deja mare parte din stocuri pe piaţa internă sau peste hotare.

Producătorii agricoli s-au împărţit în două tabere: din prima fac parte fermierii care apelează la Partidul Socialiştilor (sau care se gândesc să o facă) pentru a reveni pe piaţa rusă, iar din a doua – cei care urmăresc la televizor activismul ascendent şi se întreabă până unde va merge Moscova ca să fortifice imaginea formaţiunii lui Igor Dodon.

Victor Scutaru de la Edineţ face parte din prima categorie, chiar dacă recunoaşte acest lucru cu jumătate de gură. El este unul dintre cei care poate deja să vândă mere în Rusia, după ce s-a regăsit pe lista transmisă autorităţilor moldovene de către Serviciul Federal pentru Control Veterinar şi Fitosanitar Rosselihoznadzor. Fermierul spune că a încercat în acest an şi piaţa din Irak, şi cea din Elveţia, până la urmă pledează pentru cea rusă, deoarece acolo nimeni nu-i cere calibrarea fructelor sau acoperirea lor cu un strat protector de ceară.

„Ne-au sunat de la Moscova, ne-au trimis contract, băieţii cu care lucram, care iau mere de la noi. Avem în jurul la 1.000 de tone. Avem şi acum gata împachetate pentru Irak. Nu tare ne aranjează, preţul e cu totul altul, dar aici le punem pe toate la grămadă”.

Dar iată ce mi-a spus Alexei Popov, managerul cooperativei de la Pocrovca, Donduşeni, de asemenea trecută pe lista întreprinderilor cu undă verde pentru exportul în Rusia:

„În cea mai mare parte, noi am vândut merele, chiar dacă le-am dat la un preţ de nimic. N-am avut ce face, decât să ajungă la râpă. Mai avem acum de un tir şi jumătate. În ţară, cred că au rămas vreo 15%, după părerea mea. Producătorii sunt prinşi acum cu alte activităţi agricole. Ridicarea embargoului pentru noi cred că va fi un lucru bun deja pentru anul viitor, pentru că am spus deja sezonul aproape că a trecut. Cam târziu ne-au deschis fereastra. Deja pentru anul viitor vom căuta parteneri”.

Reprezentanţii Partidului Socialiştilor spun că în ultimele zile a crescut numărul antreprenorilor care apelează la ajutorul lor. Ei afirmă că următorul pas va fi ridicarea parțială a interdicţiilor la exporturile de conserve.

L-am întrebat pe directorul comercial al companiei Natur-Bravo, Igor Dăscăliţă, ce crede despre posibilitatea reluării exporturilor de conserve:

„Greu de spus. Dacă el, domnul Dodon a făcut asta pentru mere, de exemplu, e posibil şi pentru conserve, dar totuşi acolo hotărăşte nu el, dar Moscova. Avem embargo din partea Rosspotrebnadzor. Dar cine e domnul Dodon? E deputat în parlament, nu-i ministru al Agriculturii sau mai ştiu eu cine”.

Igor Dăscăliţă salută ridicarea interdicţiei la exportul de mere, deşi se miră de ce în listă au încăput doar zece companii. Managerul se întreabă cu ce preţ se face oare o favoare pentru anumite întreprinderi, deși răspunsul, spune el, e lesne de presupus.

Sursa: Radio Europa Liberă

Serviciul Vamal informează că, începînd cu 1 martie, importatorii vor putea aplica procedura de declarare electronică a mărfurilor la toate posturile vamale.

Această procedură se înscrie în procesul de modernizare a procedurilor vamale prin implementarea serviciilor electronice, care faciliteaza comerţul international. Elementul cheie al declarării electronice rezidă în eliminarea documentelor pe suport de hîrtie şi trecerea la procesarea tranzacţiilor economice doar în format electronic.

Odată cu aplicarea importului electronic, agentul economic va comunica cu vama exclusiv prin intermediul sistemului informaţional şi va remite nu doar declaraţia vamală, dar şi toate alte documente necesare vămuirii doar în format electronic, astfel, agenţii economici îşi vor reduce considerabil din costurile aferente şi vor economisi timp.

Este de menţionat faptul că, procedura este una simpla şi nu necesită pregătire specială, doar semnatura digitală.

Mai mult, prin implementarea importului electronic, Serviciul Vamal se racordează integral standardelor şi conceptului european de Vamă electronică (E-customs). Mai mult, această procedură electronică permite îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă la capitolul comerţul transfrontalier şi se încadrează în priorităţile Serviciului Vamal de a asigura protejarea intereselor economice ale statului şi creşterea veniturilor colectate în bugetul de stat.

Reamintim, că procesul de declarare electronică a mărfurilor la import a fost lansată în septembrie 2014, fiind aplicată la două posturi vamale  de  frontieră – Sculeni şi Tudora.

Totodată este de notificat faptul că în prezent, exportatorii preferă declararea electronică. Conform statisticii vamale, în ianuarie curent, ponderea exportului electronic a atins cota de 43 % din totalul declaraţiilor vamale de export.

Moscova ar putea importa materie primă agricolă în cazul în care companiile occidentale ar investi în crearea întreprinderilor pentru prelucrarea acestei materii în Rusia. Astfel a comentat Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui FR, rugămintea Greciei ca FR să reia importul fructelor grecești pentru piața rusească, scrie RIA Novosti.

Guvernul Greciei a rugat anterior Rusia să anuleze embargoul la livrarea unor produse agricole, introdus în vara anului 2014 drept răspuns la sancțiunile Uniunii Europene. Este vorba de portocale, căpșune și piersici.

„Există reguli destul de clare ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Iar Rusia, ca membru al OMC, nu poate acționa selectiv: nu se cade să aplici sancțiuni față de țările UE și, selectiv, să eliberezi de sancțiuni doar una dintre aceste țări.

În cazul dat ar putea fi elaborată o schemă nu a livrărilor directe, ci a livrărilor de materie primă în cazul în care aici, pe teritoriul Rusiei, se vor face investiții străine în crearea unor întreprinderi de prelucrare a produselor alimentare”, a spus Peskov pentru „Izvestia”.

Peskov a amintit că în februarie președintele Vladimir Putin, în timpul vizitei de lucru la Budapesta, a declarat că, în pofida sancțiunilor, Rusia poate colabora cu Ungaria în sectorul agroindustrial.