Petru Cazacu din Criuleni și afacerea lui cu fructe uscate și plante medicinale

Petru Cazacu este un tânăr de 38 de ani originar din raionul Ismail, regiunea Odessa. A venit la studii în R. Moldova și a decis să rămână aici. Pentru că și-a dorit să fi e propriul său stăpân, a deschis o afacere cu fructe uscate. La început uscătoria a fost una foarte mică, dar cu timpul capacitatea de producere s-a mărit. Astăzi, tânărul exportă fructe uscate și plante medicinale în mai multe ţări din Europa și zona CSI și are planuri mari pentru viitor.

Deși acum nu este sezonul de funcţionare pentru uscătorie, Petru Cazacu vine în fi ecare zi în satul Bălăbănești, Criuleni, unde se află întreprinderea. Supraveghează zona, verifică utilajele și marfa depozitată, caută clienţi pentru export, face planuri pentru viitor. Uscătoria lucrează la capacitate maximă în perioada iulie-octombrie, când numărul angajaţilor ajunge la 40 de oameni. 

Pe lângă uscarea fructelor, aici sunt verifi cate și reambalate plantele medicinale aduse de gospodăriile silvice din întreaga republică, după care sunt exportate peste hotare. În timpul studenţiei tânărul a activat în cadrul unei firme farmaceutice și de atunci i-a apărut dorinţa de a lucra cu plantele medicinale.

În 2001 Petru Cazacu a deschis o mini-uscătorie în apropierea satului Tohatin. După multă muncă, în 2012 a reușit să-și extindă afacerea. Uscătoria se află acum pe teritoriul unei foste fabrici de conserve, care în perioada sovietică livra zilnic 7-8 camioane cu marfă pentru fosta Uniune. Petru Cazacu este un tânăr pasionat de munca sa, îi place să lucreze în acest sector și poate să vorbească ore în șir despre calităţile și beneficiile fructelor uscate și a plantelor medicinale.

Fructele uscate sunt un produs bio-ecologic

Toată lumea cunoaște că este bine pentru sănătate să consumi fructe uscate. Medicii susţin că prunele uscate sunt o sursă bogata de vitamine și minerale și oferă organismului o doză bună de fibre. Ele au în compoziţia lor resveratrol, un antioxidant puternic care previne bolile cardiovasculare. Merele uscate sunt bogate în fibre şi potasiu și sărace în grăsimi. Măcieşul uscat este mult mai valoros decât cel proaspăt. El conţine de două ori mai multe substanţe nutritive benefice și protejează organismul de răceală mai bine decât orice complex de vitamine.

Uscătoria lui Petru Cazacu usucă fructe clasice cum ar fi : prune, mere, gutui, pere, vișine și cireșe, dar și fructe de pădure: măcieș, scoruș negru și roșu, păducel. Materia primă este livrată de către gospodăriile ţărănești cu care colaborează de mai mult timp, în bază de contract, dar uneori angajaţii întreprinderii caută oferte noi de livrare. Sunt acceptate numai fructele bune, crescute cu respectarea normelor tehnologice. „Numai din materie primă de calitate, putem obţine un produs uscat de calitate. Niciodată nu am avut vreun reproș din partea clienţilor referitor la calitate. Produsul nostru este unul bio-ecologic”, susţine tânărul.

Sezonul de uscare începe în iulie, odată cu apariţia mărului de vară. Treptat urmează măcieșul și pruna. Apoi mărul de iarnă, păducelul, scorușul negru etc. Fructele sunt cumpărate numai în stare proaspătă. În 2014 au fost mai multe solicitări din partea agricultorilor care au vrut să livreze fructe, pentru că nu știau ce să facă cu ele, din cauza embargoului. Însă Petru spune că a primit doar o anumită cantitate de fructe proaspete, deoarece nu-și poate permite să producă mai mult și să nu aibă unde să livreze. Fructele de pădure sunt livrate de către gospodăriile silvice, dar și prin intermediul punctelor de colectare.

Tone de fructe uscate în fiecare an

Mergem să vizităm cuptoarele. Într-un singur cuptor încap 12 lăzi sau carete, cum le spun angajaţii uscătoriei. Diferă mult capacitatea de uscare a unui cuptor în dependenţă despre ce produs vorbim. „Pe o astfel de caretă încap 500 de kg de măcieș proaspăt. Un cuptor usucă la un ciclu 6 tone de măcieș. În cazul merelor, vorbim despre 2,5 tone, la fel și în cazul gutuilor și perelor. Prunele în schimb încap mai multe, cam 6-7 tone”, spune Petru.

Pentru a obţine 50 tone de mere uscate, se prelucrează cam 600 tone de mere proaspete. Ca să primești un kilogram de mere uscate, trebuie să utilizezi 6,5 – 7 kg de mere proaspete. Aceeași situaţie este și în cazul gutuilor și perelor. În cazul prunelor, dintr-un kg de fruct proaspăt iese 250 grame de prună uscată. În cazul măcieșului, din 10 kg de măcieș proaspăt iese cam 5 kg de fruct uscat. „Un cuptor poate prelucra în 24 de ore cam 3-4 tone de marfă uscată, în cazul măcieșului, de exemplu, dar contează despre ce fruct vorbim. La fel au mare importanţă și condiţiile în care este adusă materia primă. Contează dacă a fost ploaie mai multe zile, sau secetă în ultima lună. Cel mai mult timp pentru uscare necesită pruna, până la 28-35 de ore, dar iarăși, în dependenţă de condiţiile de colectare”, spune tânărul. Înainte de a ajunge în cuptor, fructele sunt tăiate cu mașini speciale, sub diverse forme. Întreprinderea este dotată cu tehnica modernă și utilaj necesar pentru a obţine un produs de o calitate înaltă. În final, fructele sunt ambalate în saci de dimensiuni mari și exportate în mai multe ţări.

De asemenea, întreprinderea colectează plante medicinale. „Plantele le cumpărăm deja uscate. Avem o gamă de 30 de poziţii cu care lucrăm. Colaborăm cu gospodăriile silvice. După ce sunt aduse, plantele sunt puse pe o masă specială, sunt bine verificate, apoi reambalate în alţi saci unde se scrie greutatea exactă, sunt cusute cu o mașină specială și pregătite pentru export. Achiziţionăm plante din toate colţurile ţării. Cea mai mare parte din ele o exportăm în Rusia, Belarus și UE, în Moldova rămân cam 3-5%”, susţine Petru Cazacu.

Planuri mari pentru viitor

Tânărului îi place munca lui și zice că afacerea este una profi tabilă. A reușit să se dezvolte inclusiv cu ajutorul subvenţiilor din partea statului, care i-au fost de mare ajutor. Astăzi, fructele uscate la Bălăbănești sunt exportate în ţări ca Polonia, Macedonia, Cehia, Rusia, Belarus, Ucraina, Lituania, SUA. Embargoul din partea Rusiei nu a afectat acest sector, totuși în anul 2014 uscătoria nu a lucrat la capacitate maximă. „Tot timpul există riscul să nu avem unde exporta produsele. Urmărim situaţia politică din regiune și chiar dacă acum nu avem proleme cu exporturile, am minimizat cantităţile de producere, pentru a nu ajunge în situaţii dificile. În 2013 am produs dublu faţă de anul 2014 și am realizat absolut toată marfa. Acum, mai avem produse în depozite”. De asemenea, la export tot timpul există concurenţa cu alte state. „În cazul prunei și măcieșului avem ţări concurente. De exemplu, spre Rusia ţara concurentă este Uzbekistanul, iar spre Europa este Bulgaria. Dacă într-un an a fost roadă multă, există riscul să nu avem unde livra marfa”.

În prezent afaceristul are pierderi din cauza fluctuaţiilor pe piaţa valutară. O altă problemă cu care se confruntă în organizarea muncii este lipsa oamenilor capabili și dornici să muncească. Totuși, în ultima perioadă a observat că multă lume se întoarce de la munci din Rusia din cauza devalorizării rublei.

Petru Cazacu consideră că piaţa europeană are o capacitate foarte mare de absorbţie a producţiei de fructe uscate moldovenești, totuși europenii încă ne privesc neîncrezători. „Nu știu de ce se uită sceptic la noi, probabil nu au încredere deplină. Iată nemţii, aceeași marfă ca la noi, aleg să o cumpere de la polonezi, pentru că au încredere în ei, fac parte dintr-o comunitate. Nu vorbim aici despre calitate, ci despre bariera psihologică”. În viitor își dorește să poată ambala cantităţi mai mici de fructe și să vândă deja produsul fi nit, cu marcajele întreprinderii, pentru că acum alţii cumpără de la el fructele în saci mari și le ambalează sub alt nume.

Cel mai bun sfat pe care ar vrea să-l dea tânărul antreprenor pentru cei care vor să deschidă o afacere indiferent de domeniul de activitate, este să se pună accentul mai întâi pe calitate, dar nu pe cantitate. Doar în acest caz afacerea va avea un succes garantat. În ţara noastră, potrivit lui, încă mai este mult de lucru la acest capitol. Producătorii moldoveni au șanse reale să cucerească piaţa europeană, dar, consideră tânărul, statul ar trebui să vină mai mult în sprijinul celor care au afaceri în zona rurală. Numai astfel se vor dezvolta localităţile, infrastructura, iar sătenii vor găsi acasă locuri de muncă.

Sursa: Ziarul Agromediainform