Asociaţia producătorilor de conserve Speranta-Con, din care fac parte nouă întreprinderi procesatoare, cere statului acordarea ajutorului în regim de urgenţă.
Luni, în cadrul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”, directorii fabricilor de conserve au spus că au nevoie de un credit preferenţial de 500 mil .de lei, precum şi solicită reducerea TVA de la 20% la 8%.
„Aceste măsuri extrem de importante şi necesare ale statului vor contribui la depăşirea consecinţelor embargoului Rusiei din 2014 şi va preveni prăbuşirea ramurii”, a spus preşedintele Asociaţiei Speranta-Con, Ivan Sandic.
El a prezentat statistica proaspătă a activităţii ramurii în 2014, spunând că toate întreprinderile au procesat în anul trecut 330 mii tone de fructe şi legume.
„Dacă am lua în mediu preţul pentru un kilogram de materie primă de 1 leu, atunci întreprinderile au achitat pentru producţia crescută de agricultori peste 330 mil. de lei”, a spus Sandic.
Întrebaţi de corespondentul „INFOTAG”, cu ce dobândă întreprinderile doresc să obţină creditul de la stat, directorii fabricilor de conserve au spus că ei cer ca resursele să fie acordate la cel mult 6%.
„Ne-am adresat cu solicitarea de creditare Ministrului Agriculturii, Guvernului şi Băncii Naţionale, dar de la nimeni nu am primit un răspuns concret, cu excepţia prelegerilor despre ce înseamnă bancă şi care este regulamentul acesteia”, a relatat Sandic.
Întreprinderile din ramură au nevoie de finanţare, pentru a începe sezonul 2015, în particular, pentru a cumpăra seminţe pentru semănarea mazării verzi şi a porumbului, precum şi castraveţilor şi roşiilor.
Întrebaţi de „INFOTAG” care este suma compensaţiilor obţinute de întreprinderii din partea statului pentru recolta procesată din 2014, managerii fabricilor au spus că încă nu au primit nici un leu, deşi au achitat tot agricultorilor, transportatorilor, furnizorilor de resurse energetice.
Vorbind despre problema exportului produselor conservate, directorii fabricilor au atras atenţia presei la problema subvenţiilor în agricultură, indicii joşi care afectează competitivitatea producţiei moldoveneşti pe pieţele ţărilor Uniunii Europene.
„Problema exportului în Uniunea Europeană constă nu în calitatea şi nu în preţurile produselor moldoveneşti, ci în suprasaturaţia pieţei europene. Pentru producătorilor europeni de produse agricole Rusia este o piaţă atractivă, care permite exportarea produselor în cantităţi mari”, a spus directorul general al S.A. Orhei-Vit, Boris Efimov.
Potrivit spuselor sale, pentru fortificare pe piaţa UE producătorii moldoveni de conserve trebuie să investească sume mari în marketing pentru a obţine o parte din rafturile comerciale.
„Pentru aceasta vom avea nevoie de decenii cu investiţii mari în marketing”, a spus Boris Efimov, relatând că compania Orhei-Vit încearcă să-şi promoveze produsele în Asia şi Africa.
Directorul Orhei-Vit a atras atenţie la faptul că depozitele multor întreprinderi sunt pline cu producţie gata, fabricată în baza creditelor, care necesită stingere la timp şi achitarea dobânzii băncilor.
Directorul general al companiei Natur Bravo, Vadim Scorobogatico, a indicat structura sinecostului producţiei, spunând că 50% din resurse într-un borcănaş revin materiei prime, 20% pentru borcan şi capac, 15% – pentru resurse energetice şi apă, iar restul pentru salarii.
„Cu subvenţii de 16 euro la hectar în Moldova şi 500 de euro în ţările UE producţia moldovenească nu poate competitivă pe pieţele UE”, a spus el.
Directorii uzinelor au indicat în calitate de una dintre măsurile de sprijinire a ramurii de către stat reducerea TVA de la 20% la 8%.
„Pe fundalul inflaţiei şi deprecierii valutei naţionale populaţia are tot mai puţini bani pentru procurarea mărfurilor alimentare. Reducerea TVA va servi drept stimul pentru activitatea de cumpărare, care va reduce resturile produselor în depozitele întreprinderilor”, a menţionat Ivan Sandic.
Comentarii