Leul continuă să se ieftinească. Ce previziuni au experții

Agrobiznes
-
1
Leul continuă să se ieftinească. Ce previziuni au experții

Presupunerea economiștilor, privind continuarea începând cu ziua de luni a procesului de ieftinire a leului moldovenesc, se adeveresc, transmite News-Moldova.

Cursul de schimb pentru euro și dolar stabilit de BNM este de 21.6457 lei pentru valuta europeană și de 18.9601 pentru valuta americană.

Economiștii au subliniat în repetate rânduri că principala cauză a ieftinirii leului constă în scăderea continuă a masei de dolari și de euro, dar și a altor valute, pe piața financiară a țării noastre. Acest proces este determinat de puterea prea slabă de export a economiei moldovenești, de scăderea investițiilor străine, lipsa unui guvern stabil, precum și de stoparea creditării țării de către instituțiile financiare internaționale.

Experții susțin că primul lucru ce trebuie făcut este învestirea guvernului, care, ulterior, va trebui să muncească din greu pentru a înlătura factorii ce au condus la deprecierea leului. Recăpătarea pozițiilor anterioare de către moneda națională va fi, în cel mai bun caz, foarte dificilă.

Ministaţiile meteo – o nouă oportunitate pentru agricultori

Agrobiznes
-
0
Ministaţiile meteo – o nouă oportunitate pentru agricultori

Tot mai mulţi agricultori din Republica Moldova optează pentru noile tehnologii, care le fac munca mai uşoară, iar pierderile mai mici. În ultima perioadă, în livezile şi viile din Moldova au apărut ministaţii meteo şi detectoare de insecte dăunătoare. O expoziţie a tehnologiilor informaţionale pentru agricultură a avut loc la Berlin, relatează TRM.

Agricultorii din Europa instalează ministații meteo pe toate câmpurile prelucrate. Fără acestea nu udă, nu stropesc, nu fac nimic. Gottfried J. Pessl deţine o companie care comercializează aceste tehnologii informaţionale agricultorilor.

„Aceste staţii se instalează la o distanţă de trei kilometri una de alta. Acasă, la un calculator, vin datele despre starea vremii pe plantaţiile de vie sau livezi, temperatura aerului, umiditatea la sol şi în aer. Agricultorul având toate aceste date decide când să ude plantaţia şi când să o stropească. Sunt echipamente care ne ajută să luăm decizii corecte în managementul unei afaceri în agricultură”, afirmă Gottfried J. Pessl.

O ultimă inovaţie în IT tehnologii pentru agricultură sunt capcanele pentru insecte dăunătoare. O astfel de capcană a inventat Matej Stefancic. „Avem o cameră de înaltă rezoluţie care face fotografii ale insectelor din capcană. Stând acasă, puteţi vedea care este situaţia în câmp, mărind imaginea ca să apară insecta sau starea în care se află plantaţia. Ceea ce vă interesează de fapt, pentru că nu aveţi posibilitate în fiecare zi să mergeţi în câmp, în acelaşi loc, să vedeţi care este starea lucrurilor”, spune Matej Stefancic.

În Moldova există capcane pentru insecte, dar, în condiţiile unei plantaţii mari, agricultorul trebuie să treacă pe la toate capcanele să recolteze mostrele, să le ducă la laborator. Este un proces îndelungat şi anevoios. Iar în livezi şi vii deja sunt peste 100 de staţii meteo. Capcane pentru insecte mai puţine, dar agricultorul moldovean este impus de circumstanţe să se retehnologizeze, asta dacă vrea să vândă în Europa.

Preţul unei staţii meteo este de 2000 de euro. Nu toţi agricultorii şi-o pot permite, dar de datele ei pot beneficia mai mulţi agricultori odată.

EXPO 2015 Milano – oportunitate unică pentru business-ul moldovenesc

Agrobiznes
-
0
EXPO 2015 Milano – oportunitate unică pentru business-ul moldovenesc

Expoziția mondială EXPO 2015 se va desfășura la Milano, Italia, în perioada 1 mai – 31 noiembrie. Tema ediției din acest an este – «Hrană pentru Planetă. Energie pentru Viață» – dedicată viitorului planetei noastre și a securității alimentare, în contextul creșterii numărului populației globale. Republica Moldova, în premieră, va participa la cea mai importantă expoziție mondială cu pavilion propriu, fapt important nu doar prin prisma promovării de țară, dar și ca oportunitate unică pentru companiile moldovenești, interesate de parteneriate internaționale și extinderea relațiilor de export.

Organizatorii au pregătit, în acest sens, o vastă și complexă agendă destinată companiilor moldovenești, care combină acțiuni în cadrul pavilionului Republicii Moldova, și un larg spectru de posibilități oferite de EXPO 2015. Mai mult decât atât, vor fi realizate ateliere și evenimente de nișă, atât în Milano, cât și în alte regiuni ale Italiei. Producătorii moldoveni vor avea posibilitatea de a organiza prezentări și întâlniri cu potențiali parteneri străini în cadrul pavilionului Republicii Moldova, unde, pentru aceste scopuri, este rezervat și amenajat etajul doi. Producătorii locali, vor avea de beneficiat și din explorarea pavilioanelor altor țări prezente la expoziție, unde vor fi prezentate soluții și inovații în sectorul agroalimentar și cel industrial. Suplimentar agendei expoziționale, organizatorii și-au exprimat promptitudinea de a realiza vizite de studiu la companiile producătoare italiene, pentru a oferi companiilor din Moldova posibilitatea de a prelua, de la colegii italieni, know-how-ul din procesul de producție, precum și expertiza comercială a acestora. Potențialul investițional și de comerț extern al Republicii Moldova va fi prezentat vizitatorilor EXPO 2015 în contextul diferitor evenimente specializate, care vor reflecta activitatea sectoarelor prioritare ale economiei naționale. Din luna mai până în octombrie vor fi realizate programe specializate pentru vinificatori, industria textilă, producătorii de fructe, sectorul turistic, etc. Ca și exemplu, în luna octombrie, va avea loc „Conferința mondială a distribuitorilor de vinuri moldovenești”, care va include o prezentare publică cu degustare a celor mai bune vinuri moldovenești, precum și prezentarea acestora pentru presa locală de specialitate și o conferință cu participarea distribuitorilor internaționali, a rețelelor de comerț și a producătorilor de utilaj; sunt planificate vizite și ateliere în cadrul companiilor italiene – producătoare de vinuri.

Expozițiile mondiale EXPO fac parte din cele mai importante și de anvergură evenimente ale lumii. Această expoziție este simbol al industrializării și a devenit o platformă deschisă de prezentare a inovațiilor tehnice și tehnologice. La expozițiile mondiale, țările participante prezintă tehnologii și idei capabile să schimbe lumea. În cadrul EXPO 2015 vor participa 130 țări, precum și multe organizații internaționale, numărul vizitatorilor va depăși cifra de 20 mln oameni, perimetrul total al platformei expoziționale constituind1,7mln metri pătrați. Mai multe detalii pe paginile web: www.expo2015.org și www.worldexpo.md.

Proiectul de participare a Republicii Moldova în EXPO 2015 este administrat de Organizația pentru Atragere Investiții și Promovare Exporturi din Moldova (MIEPO).

Creșterea puieților de pomi fructiferi și a butașilor de viță-de-vie nu mai este o afacere profitabilă

Agrobiznes
-
0
Creșterea puieților de pomi fructiferi și a butașilor de viță-de-vie nu mai este o afacere profitabilă

Sătenii din localitatea care se poate lăuda că a avut cea mai mare pepinieră din Europa au ajuns să stea cu puieții sub perete din cauză că cererea a scăzut brusc după embargoul rusesc.

Sătenii harnici din Jora de Mijloc, Orhei, nu pot crede că ar putea veni o zi când puieții de pomi fructiferi nu vor fi principala preocupare a lor chiar din primele clipe ale ivirii zorilor. Și autoritățile locale spun că fiecare a doua gospodărie a jorenilor reprezintă „un cuib” de unde răsar cele mai noi și performante soiuri de pomi fructiferi, regiunea fiind cunoscută prin cei mai mari producători de puieți din R. Moldova.

Nu putea să stea izolat de principala îndeletnicire a jorenilor nici Vasile Brânză care a fugit de amarul străinătății „pentru că picioarele fug în lumea mare, dar inima doar acasă se oprește din alergat”.

„Am muncit mai mulți ani în Europa și am venit acasă pentru ca să mâncăm pâine împreună, la aceeași masă. De zece ani investim în ceea ce este specific acestor locuri – creșterea puieților de pomi fructiferi și a butașilor de viță-de-vie. Părea că lucrurile începeau să se aranjeze, însă obstacolele de care ne-am ciocnit anul trecut ne-au cam tăiat din elan”, spune cu amărăciune fermierul.

Puieții de pomi fructiferi, fără cumpărători

Vasile Brânză susține că are grijă de 20 de hectare pe care cresc butași de viță-de-vie, puieți de cireș, cais, măr, păr, vișin de soiuri noi și rezistente la cele mai vitrege condiții. Printre soiurile noi de pomi fructiferi care își fac loc pe piața autohtonă sunt puieții de măr de soi „Discovery” sau „Romus”, care reprezintă mândria agricultorului.

Totuși, munca sa nu a dat rezultatele așteptate. „Anul trecut am izbutit să vindem, în medie, cu 16 lei fiecare copăcel, însă în acest an nici cu cinci lei nu am cui să-i vând. Din 45 de mii de puieți de pomi fructiferi am reușit să comercializăm doar vreo cinci mii. Anul trecut, 95% din totalul pomilor au fost vânduți, iar anul acesta lucrurile stau invers”, suspină bărbatul.

Consecințele în lanț ale embargoului rusesc

Potrivit lui Vasile Brânză, situația s-a agravat din cauză că cererea a scăzut drastic în urma interdicțiilor Kremlinului privind produsele moldovenești. „Veneau livădarii din nord și cumpărau puieții pe care îi livrau în Rusia sau Belarus. Totodată, și faptul că pomicultorii au rămas fără bani după ce nu au avut unde să-și vândă merele a creat situația în care cei care vor să investească nu mai aleg să o facă în înființarea unei livezi. Mult au contribuit la crearea acestor probleme zvonurile că livădarii renunță la activitate, iar ramura va fi distrusă. Acest an a fost un an cu greutăți prin care nu am mai trecut de când creștem puieții și situația este disperată la majoritatea celor din regiune”, a menționat fermierul de la Jora de Mijloc.

„Viitorul aparține celor care nu lasă mâinile în jos”

În pofida greutăților prin care trece, Vasile Brânză consideră că viitorul aparține celor care muncesc și nu lasă mâinile în jos. Vrea să înființeze încă trei hectare de livadă și speră că anul viitor puieții de pomi fructiferi nu vor mai sta „singuratici” sub perete, dar vor crește în livezi care îi vor umple sufletul de mândrie.

„Tot ce avem noi este munca noastră, însă nu trebuie să lăsăm ca să ne doboare luptele politice. Nu știu dacă vor veni copiii la țară. Ei poate vor face altceva, însă noi asta știm a face cel mai bine și vrem să avem piață de desfacere. De muncit nu vine nimeni să muncească în locul nostru, însă pentru a vinde rezultatul eforturilor noastre este necesar să vină cei de sus. Peste tot se implică autoritățile, ca să fie relații normale pe piață și producătorul să aibă unde vinde. Producătorii de puieți depind mult de situația în care se află livădarii”, mai spune Vasile Brânză.

„Există șanse de a ne ridica de jos”

Șeful Direcției agricole din Soroca, Sergiu Slutu, susține că există premise clare pentru ca pomicultorii să depășească impasul în care s-au pomenit. „Este adevărat că din cauza zvonurilor mulți se tem să înființeze livezi. Unii au întâmpinat grave probleme financiare, însă au venit importatori din Turcia și din Siria. Livădarii de la noi au reușit să stabilească niște relații comerciale cu acești investitori. Iată, de exemplu, agenții economici din Siria își doresc să importe anual 20 de mii de tone de mere. Ei au reguli clare, le place seriozitatea și disciplina. Sirienii își doresc stabilirea unor parteneriate pe cel puțin cinci ani. Ceea ce vreau să spun este că ramura nu este una distrusă și există șanse de a ne ridica de jos, sunt oportunități pentru noi piețe de desfacere, iar celelalte activități care sunt legate de ramură își vor continua calea”, a declarat Sergiu Slutu.

Totuși, autoritățile de la Soroca susțin că marea problemă este că pomicultorii sunt dispersați și nu pot asigura cantități mari la export, însă procesul de consolidare continuă, iar această răscruce de drumuri este până la urmă binevenită.

Sursa: ZiarulNational.md

Un tânăr din Fălești face investiții masive într-o fermă de bovine și iepuri

Agrobiznes
-
0
Un tânăr din Fălești face investiții masive într-o fermă de bovine și iepuri

După ce a lucrat mai mulţi ani în Rusia şi a câştigat nişte bani, Cristian Caras a decis că trebuie să revină în R. Moldova şi să încerce să facă ceva util. „Oricât de bine ar fi în altă ţară, oricum vrei să faci ceva în ţara ta. Însă, ajuns aici, te ciocneşti de multe piedici pe care ţi le pune propriul stat, unde vrei să faci ceva frumos şi util, nu doar pentru tine, ci şi pentru ţăranii care vor avea de lucru la ei acasă”, spune tânărul, care încearcă să privească optimist spre viitor.

Cristian Caras vrea să se ocupe de creşterea bovinelor şi a iepurilor. De aceea, a cumpărat o fermă de vaci, care era considerată, în perioada sovietică, una dintre cele mai mari ferme din R. Moldova. „Ferma nu funcţionează de mai bine de 20 de ani”, spune viceprimarul satului Sărata Veche, r-nul Făleşti. Timp în care a fost lăsată în voia naturii şi a celor care se plimbau pe acolo. Clădirile înalte şi lungi ale adăposturilor, unde stăteau în urmă cu două decenii sute de vaci, acum sunt nişte construcţii părăsite. „După atâţia ani, doar şapte adăposturi au rămas întregi şi nu s-au transformat în grămezi de piatră, pe care le-ar fi dus sătenii pe la casele lor, dintre care doar cinci sunt în stare normală, dar care, totuşi, necesită câteva lucrări de renovare”, spune tânărul, care a plătit pentru fermă şi pământul din jur circa 800 de mii de lei.

Deja de trei ani tânărul e nevoit să umble pe la toate instituţiile, să-şi facă actele necesare. „E epuizant, dar greutăţile şi prostiile pe care mi le spun unele autorităţi mă fac mai puternic. Mi-am propus să reuşesc şi nu am de gând să cedez”, spune tânărul. „Particip la toate şedinţele consiliului, sunt deja de-al casei, aici la primărie”, glumeşte Cristian, care susţine că, dacă nu ar fi părinţii, nu ar reuşi să facă ceva. „Părinţii continuă să lucreze în afara ţării, iar eu încerc de aici să pun afacerea pe picioare”, relatează băiatul.

Cristian a propus să facem o plimbare pe „moşia” lui, care necesită multă muncă şi investiţii. „Trebuie să mai reparăm acoperişurile construcţiilor, să cumpărăm bovinele din Olanda”, enumeră el. Potrivit lui, afacerea urmează să fie pornită în această primăvară. „Dar pentru început vreau să-mi fac toate actele necesare unei afaceri ca să fie în regulă”, subliniază Cristian.

„Trebuie să fii pregătit pentru orice. Stranie mai e mentalitatea oamenilor, decât să ajute să fie deschis ceva ce ar oferi locuri de muncă, ei preferă să dărâme totul şi să ia câte o cărămidă”, spune tânărul cu tristeţe, privind spre două grajduri din depărtare, care sunt acoperite de crengile uscate ale unui copac bătrân.

Cristian Caras a spus că visează ca afacerea sa să fie în conformitate cu standardele europene, unde e o piaţă de desfacere mai mare. „Prin muncă asiduă şi practică se învaţă totul şi le reuşeşti pe toate”, spune tânărul, care citeşte zilnic literatură de specialitate.

„E foarte greu să-ţi pui o afacere pe picioare, dar dacă munceşti şi nu cedezi, atunci nu ai cum să pierzi”, se arată optimist tânărul.

„Aproape toţi tinerii din sat sunt plecaţi, iar cei care vor să facă ceva se sperie de condiţiile în care îţi poţi deschide o afacere. Dar trebuie să distrugem acest sistem vicios, care nu face decât să anuleze optimismul şi eforturile celor care încearcă să producă ceva în R. Moldova”, a conchis Cristian.

Sursa: ZdG.md

Podoabe datate din perioada Imperiului Roman descoperite în timpul reabilitării sistemului de irigare Blindești

Agrobiznes
-
0
Podoabe datate din perioada Imperiului Roman descoperite în timpul reabilitării sistemului de irigare Blindești

Descoperire arheologică unică din perioada imperiului roman a fost efectuată în procesul lucrărilor de reabilitare a sistemului de irigare Blindești din raionul Ungheni, reabilitat în cadrul Programului Compact.

În timpul lucrărilor de excavare a tranșeelor pentru instalarea rețelei de țevi a fost descoperit un schelet uman și mai multe podoabe și obiecte.

Vlad Vornic, directorul Agenției Naționale Arheologice (ANA), a precizat că osemintele și obiectele descoperite datează din perioada imperiului roman, secolul I-II era noastră. Directorul ANA a precizat că printre obiectele extrase se numără o podoabă, care reprezintă o piesă unică în Republica Moldova prin tehnica de executare și metal. Este vorba de un cercel din aur care are un element în formă de amforă, decorat cu mărgele.

În prezent echipa de arheologi studiază piesele extrase și preconizează extinderea cercetărilor în zonă pentru a completa patrimoniul național cu detalii despre viața și activitatea așezărilor umane preistorice care au populat aceste teritorii.

Bijuteriile de acest gen erau caracteristice artefactelor romane din sec. I-II ale erei noastre, avînd la bază influențele elene și cele din Orient, grație extinderii Imperiului Roman. De regulă, podoabe cum ar fi cerceii și brățările erau purtate exclusiv de nobilii romani.

În 2013-2014 cu suportul FPM Moldova au fost realizate o serie de săpături arheologice pe traseul Sărăteni-Soroca în cadrul cărora au fost descoperite vestigii importante ale culturii Cucuteni-Tripolie, care aveau o vechime de circa 7 mii de ani.

Sistemul de irigare Blindești este unul din cele 10 sisteme reabilitate din fondurile Programului Compact al Guvernului SUA.  Sistemul de irigare Blindești se întinde pe o suprafață de circa 580 de hectare. Lucrările de reabilitare a acestui sistem prevăd reconstrucția a trei stații de pompare și dotarea lor cu 13 pompe performante, substituirea vechii rețele de conducte cu alte noi din metal și din polietilenă, instalarea echipamentului performant etc.

FOTO: FPM Moldova
FOTO: FPM Moldova
FOTO: FPM Moldova
FOTO: FPM Moldova

Când va fi reluată plata compensațiilor pentru pierderile provocate de embargoul rusesc

Agrobiznes
-
0
Când va fi reluată plata compensațiilor pentru pierderile provocate de embargoul rusesc

Agricultorii care nu au primit compensaţii de la stat vor trebui să aştepte până în martie-aprilie, după învestirea noului Guvern. Executivul nu mai are bani pentru acoperirea pierderilor fermierilor moldoveni provocate de embargoul impus de Federaţia Rusă. De cealaltă parte, agricultorii ameninţă cu proteste, în cazul în care statul nu-şi va respecta promisiunea. Suma compensaţiilor solicitate de producători se ridică la peste 320 de milioane de lei, transmite TRM.

Asociațiile de fermieri din țară spun că sunt gata să aștepte învestirea unui nou Guvern, însă doar până în luna martie.

Autorităţile promit că producătorii își vor primi banii, dar nu mai devreme de luna martie-aprilie. Numai pentru acoperirea pierderilor provocate de embargoul introdus de Federația Rusă pentru mere şi prune este nevoie de încă 70 de milioane de lei.

Ministrul în exercițiu al Agriculturii, Vasile Bumacov spune că totul depinde de învestirea noului Guvern și de perioada de care vor avea nevoie parlamentarii să ratifice un acord de 12 milioane de dolari, negociat cu Banca Mondială. Cât privește cele 270 de milioane de lei care nu au ajuns în fondul de subvenționare anul trecut, Vasile Bumacov spune că deja există o decizie de Guvern prin care banii vor fi plătiți.

În 2014, Guvernul a alocat 138 de milioane de lei despăgubiri în urma embargoului impus de Rusia. Totodată, fermierii au depus cereri pentru compensaţii în valoare de 212 milioane de lei.

Ghid de plantare: pomi și arbuști fructiferi

Svetlana Tataru
-
0
Ghid de plantare: pomi și arbuști fructiferi

Puieții pot prinde rădăcini datorită mai multor factori: începând cu pregătirea gropii în care îi veți sădi, de la introducerea îngrășămintelor și până la respectarea normelor și tehnicilor de plantare, calității semințelor și chiar a calendarului de plantare.

Gaura de plantare

Gaura de plantare trebuie de pregătită din timp, chiar cu câteva luni înainte de sădirea puieților. Acest lucru este necesar pentru ca pământul să se „stabilească”. Dimensiunile acesteia, pentru soiurile cu sâmburi (cireșe, prune, vișine, caise, prune) ar trebui să aibă 60 cm în adâncime și 40 cm în diametru. Soiurile cu semințe (mere, pere) trebuie plantate în gropi de 80 cm adâncime și 60-80 cm în diametru. Arbuștii pot fi plantați în gropi sau șanțuri de 40×40 cm. Pe terenurile dense cu soluri argiloase, găurile ar trebui să aibă mai mult în diametru și mai puțin în adâncime.

În zonele în care există un pericol de inundare, e nevoie și de drenare. Pentru a face acest lucru, în cea mai mică parte a terenului, se face un canal de 1-1,5 m adâncime, care trebuie umplut cu cărămizi sparte sau pietriș.

De asemenea, puteți planta copacii pe dealuri, pentru care, acest teren selectat trebuie prelucrat și pregătit astfel: se instalează un stâlp de 1,5 m înălțime și 6,5 cm grosime, în jurul căruia se va săpa în adâncime de 20 cm și se va turna îngrășămintele organice necesare (până la 8 kg la 1 m). Puieții se alipesc de stâlp și se îndreaptă bine rădăcinile. Se adaugă sol fertil, formând o movilă.

Movila pe care plantați arborii poate fi de diferite înălțimi, în funcție de adâncimea apelor freatice: 50 cm, în cazul în care masa de apă este la o adâncime de 0,5-1 m și de 30 cm, în cazul în care apele subterane sunt la 1-1.5 m. Diametrul movilei este necesar să fie mărit odată cu extinderea sistemului radicular.

Dacă decideți să plantați puieții pe movile, atunci cel mai bine să faceți acest lucru primăvara. Acest fapt vă va oferi o serie de avantaje:

  1. rădăcinile vor fi asigurate cu un strat de sol mai fertil;
  2. rădăcinile vor avea parte de cantitate mai mare de oxigen;
  3. primăvara, terenul se încălzește mai ușor și asta va face ca rădăcinile să crească mai rapid;
  4. recolta va apărea mai devreme;
  5. odată cu sosirea înghețurilor de toamnă, rădăcinile se „călesc” și se vor adapta mai rapid la temperaturile scăzute;
  6. scoarța arborilor nu va cadea toamna din cauza ploilor și nici iarna de la zăpadă;
  7. este mai ușor de a regla nivelul solului la rădăcina pomului.

Solul

Cel mai fertil sol este concentrat în stratul superior (aproximativ 20 cm adâncime), din acest motiv atunci când săpați găurile de plantare, acest strat trebuie pus deoparte, separat de restul pământului extras și fără a-l amesteca. Pământul „excavat” din adâncurile gropii, se poate de distribuit la trunchiurile copacilor (deși în mod ideal, este mai bine să nu-l utilizați). Când toată gaura este săpată, ea trebuie umplută cu amestecul de sol fertil (extras anterior și pus deoparte) și cu îngrășăminte organice și minerale, ținând seama de cerințele plantei și doza recomandată.

Îngrășămintele

Ca îngrășământ organic pentru „realimentarea” gropii de plantare se poate de utilizat gunoiul de grajd putrezit și compostul, cam 15-30 kg per 1 gaură (dacă solul e argilos, se adaugă și nisip grosier – 2-5 găleți, iar dacă solul este nisipos – aceleași 2-5 căldări de argilă). Îngrășămintele organice slab descompuse nu se prea utilizează, deoarece acestea pot otrăvi rădăcinile, sunt rău degradabile și eliberează amoniac și hidrogen sulfurat. Ele se pot adăuga doar în calitate de strat protector la trunchiurile de copac în primul sau al doilea an de la plantare.

Cantitățile de îngrășământ pentru fiecare cultură sunt diferite (a se vedea tabelul de mai jos). Important e să țineți cont de faptul că atât îngrășămintele, cât și solul fertil (stratul de sus) trebuie să fie amestecat bine, iar în momentul plantarii trebuie adăugat sol fertil direct la rădăcinile puieților fără îngrășăminte minerale! Îngrășămintele de azot nu se pun în gaura de plantare (pot înrăutăți capacitatea de supraviețuire a puieților)!

Mai jos aveți un tabel cu doza recomandată de îngrășăminte pe care trebuie să o folosiți pentru un puiete sau arbust. Norma se măsoară în grame de substanță activă (g.s.a) per gaură.

Denumirea pomului/arbustului fructifer Dimensiunea găurii de plantare, cm (diametru/adâncime) Îngrășăminte organice (kg/gaură) Îngrășăminte fosforice (g.s.a/gaură) Îngrășăminte de potasiu  (g.s.a/ gaură)
Mere, pere 60х80 15-30 200 60
Vișine, prune, cireșe, corcodușe 40х60 15-30 150 60
Cătina 40х60 8-10 60 30
Zmeura neagră 40х40 8-10 30 15
Caprifoi 40х60 12-16 30 15
Coacăza roșie, agriș, aronia 40х40 8-10 15 30
Zmeura 40х40 8-10 15 20

Sistemul radicular

Înainte de a sădi puieții e necesar să îndepărtați ramurile rupte, rădăcinile însă trebuie să le păstrați. Doar dacă acestea sunt deteriorate, ele pot fi retezate până la partea sănătoasă. Rădăcinile trebuie să fie sănătoase, „proaspete”, nici prea uscate sau prea umede, de preferință ar trebui să aibă nu mai puțin de 30 de cm. În cazul în care rădăcinile sunt uscate un pic, acestea ar trebui să fie înmuiate în apă timp de 12-24 de ore. Înainte de plantare, puieții ar fi bine să-i scufundați într-un amestec de lut (argilă, diluat în apă până la o cremă groasă). Dacă sistemul radicular al materialului săditor este deschis, și îl veți planta doar peste câteva zile, atunci rădăcinile trebuie învelite/acoperite cu o pânză groasă sau cu mușchi, și învelite în câteva straturi de ziar.

Puieții trebuie aleși cam de 1-2 ani. Cu cât sunt mai mari „vârstă”, cu atât mai greu se prind. În cazul în care, materialul săditor are o rădăcină deschisă este mai bine să alegeți o plantă cu un sistem radicular puternic și doar cu o mică parte din ea va sta deasupra solului.

Puieții trebuie plantați în aceleași poziții unul față de altul, în direcția opusă soarelui, așa cum au crescut și în sere, pentru că după 2-3 ani, celulele plantelor se adaptează la condițiile de mediu specifice. Practica arată că partea de sud a puietul are o culoare maronie închis (e mai bronzată), pe când partea de nord – e mai luminoasă și verzuie.

În cazul în care materialul săditor este plantat imediat după săparea găurii, atunci pământul trebuie „tropăit” bine în jurul trunchiului, și doar apoi se va turna multă apă (1-2 căldări per plantă).

Retezarea puieților

Prima tăiere se face imediat după plantare. Puieții de un an se retează până la o înălțime de 70-80 cm, iar cei de doi ani se scurtează cam până la 1/3 sau 1/2 din lungime. Plantele mai „slabe” nu trebuie tăiate după plantare, acest lucru se poate face doar în primăvara anului viitor.

Totodată, atunci când plantați puieții ar trebui cu mare atenție (fără a deteriora mugurii axilari) să îndepărtați toate frunzele, pentru ca să preveniți evaporarea apei din plantele tinere. Acest truc e foarte relevant pentru răsadurile care nu vor fi plantate imediat după achiziție.

După ce ați udat puieții, rădăcina pomilor fructiferi ar trebui să fie la nivelul solului (nu îngropată). Puieții de arbuști de fructe, în schimb, se îngroapă un pic mai mult față de nivelul la care acestea creșteau înainte, pentru că aceasta va facilita formarea de rădăcini suplimentare. Arborele se leagă bine, dar nu prea strâns de un stâlp pentru stabilitate. Cel mai bine ar fi dacă acesta ar fi situat în partea de sud a trunchiului de copac (pentru a-l proteja de soare). Înălțimea stâlpului nu trebui să fie mai mare decât până la cele mai mici componente ale coroanei, ca de altfel crengile riscă să fie afectate atunci când va bate vântul.

Dacă toamna s-au ratat datele de plantare, atunci trebuie să „pre-îngropați” puieții pe iarnă. Pentru a face acest lucru, găsiți cel mai înalt punct de pe lotul dvs. și săpați un canal. Peretele nordic al șanțului ar trebui să fie de o înălțime de 50-60 cm, aproape vertical, iar cel din sud – să fie cât mai plat. Răsadurile trebuie plasate în coroană sub canelură (pentru a evita arsurile solare), se presară peste rădăcini pământ afânat sau nisip și se udă bine, iar dacă este necesar, se va mai adăuga pământ mai departe. La apariția înghețurilor, întreaga plantă trebuie acoperită cu pământ, lăsând doar vârfurile ramurilor afară. Pentru a proteja puieții de șoareci, se poate de pus printre ramuri niște crenguțe de molid. Primăvara, materialul săditor se dezgroapă și se vor planta doar după ce vor înflori mugurii.

Nu trebuie să uitați că rădăcinile puieților vor „sta cuminți” în gaura inițială de plantare numai în primii doi ani, apoi se vor extinde și vor crește în sol netratat. Unii grădinari, după 2-3 ani de la plantare, sapă aceste spații și adaugă îngrășăminte minerale. Aceste șanțuri circulare ar trebui să fie de 40-50 cm adâncime și de o lățime de 30-40 cm. După alți 2-3 ani, puteți să repetați același procedeu, doar că mai puteți adăuga și resturile vegetale din gunoiul de grajd.

Respectând aceste câteva condiții, rezultatul nu va întârzia să apară. Veți avea parte de o livadă frumoasă, care vă va aduce un venit stabil și vă va ajuta să evitați greșelile pe care alții le-au comis anterior.

Succes!

Despre dezvoltarea agriculturii – prin noi înșine, fără investitori străini

Agrobiznes
-
0
Despre dezvoltarea agriculturii – prin noi înșine, fără investitori străini

Atunci când vorbim de agricultură, în special, despre problema dreptului deținerii în proprietate privată a terenurilor agricole, trebuie să luăm în considerație mai multe aspecte care țin de acest domeniu. Agricultura, una din cele mai vechi îndeletniciri ale civilizației umane, și-a propus întotdeauna un singur scop: oferirea hranei populației care locuiește în limitele unei regiuni. Indiferent de schimbările care au avut loc pe parcursul istoriei, acest deziderat a rămas neschimbat. Cu atât mai mult, agricultura devine importantă într-o nouă etapă în istorie, când suntem pe cale să ne confruntăm cu o criză alimentară globală. Secolul XXI va fi un secol în care cel mai important produs va fi hrana, iar cei care vor deține controlul asupra solurilor fertile, vor putea decide soarta popoarelor întregi.

Agricultura este cea care asigură: securitatea alimentară a unui stat, stabilitatea socio-economică și autonomia relativă a unor categorii sociale (țărani, fermieri). Din aceste motive, nu putem vorbi despre acest domeniu strategic și vital din perspectiva „economiei de piață”. Agricultura nu este un mijloc de acumulare a capitalului, ci o resursă pentru garantarea minimului necesar pentru supraviețuirea unei populații. În special, e vorba de așa-numiții producători mici și mijlocii, care reprezintă grosul productivității agricole la nivel mondial. Efectele crizei alimentare nu se datorează atât creșterii populației sau schimbărilor climatice, cât extinderea corporațiilor transnaționale, care falimentează agricultura națională, prin înlocuirea producției la nivel local, cu agricultura de tip industrial, sursă de produse modificate genetic.

Un alt aspect reprezintă însăși terenul agricol ca proprietate privată și capital, al cărui gestionare corectă ar putea rezolva problemele social-economice existente. Sursa stabilității și dezvoltării oricărei societăți este răspândirea proprietății private. Cu cât mai mulți cetățeni moldoveni dețin proprietăți, cu atât este mai ridicat nivelul autonomiei personale, care contribuie la stabilitate economiei naționale. Producătorul liber și nu muncitorul salariat a fost întotdeauna motorul dezvoltării oricărei economii, iar o societate în care proprietățile se află în mâinele fie a statului, fie a unui grup restrâns de oligarhi locali sau străini, este condamnată să rămână o periferie săracă, care produce instabilitate și contribuie sporirea grosului emigranților.

Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană și Turcia (țări care sunt, în cea mai mare măsură, exportatoare de produse agricole, nu importatoare), pe care le-a semnat anul trecut Republica Moldova, aduce numeroase pericole și provocări pentru economia națională. În aceste condiții, lipsa unor măsuri urgente de protejare a producătorului autohton ar putea deveni fatale în viitorul apropiat.

Iată de ce Republica Moldova trebuie să ia măsuri adăugătoare pentru a proteja terenurile agricole – principala resursă naturală a țării noastre, de capitalul străin, prin cadre legale restrictive, care ar pedepsi achiziționarea terenurilor agricole de către cetățeni străini prin intermediari, prin facilitarea mecanismului de creditare, dar și prin politici naționale protecționiste. Agricultura este anume acel domeniu în care nu trebuie să pătrundă, în niciun caz, investițiile străine, care ar urmări doar extragerea grosul profitului în afara țării și degradarea solului, transformând fermierii moldoveni în simpli zilieri. O țară plină de zilieri și mari latifundiari nu mai are nicio șansă să renască. O politică corectă, protecționistă în domeniul agrar, ar crea premise și pentru renașterea industriei alimentare, prin care țara noastră nu ar mai fi un exportator de materie primă, ci de produse finale. Trebuie să înțelegem că apărarea producătorul mic și mijlociu, industria alimentară reprezintă puncte strategice, de care depinde viitorul țării noastre. Din aceste motive trebuie să revizuim radical modul în care tratăm domeniul agrar.

Articol scris de Octavian Racu

1...1.7621.7631.764...1.978Pagina 1.763 din 1.978