Douăzeci de companii, organizaţii şi persoane fizice au fost premiate la Gala Moldova Eco-Energetică pentru ideile şi proiectele lor în domeniul eficienţei energetice şi utilizării surselor regenerabile de energie, informează Moldpres.

La Gala, aflată la cea de-a treia ediţie, desfăşurată ieri seara, au participat peste o mie de promotori ai energiei regenerabile şi eficienţei energetice.

14 proiecte de succes în utilizarea şi promovarea energiei eco şi a eficienţei energetice din diferite raioane ale ţării, cinci companii ce dezvoltă pe piaţa din Republica Moldova tehnologii eco-responsabile şi-au luat trofeele de merit, iar o idee de proiect eco-responsabil a beneficiat de garanţia creditării de către o bancă comercială, statului revenindu-i rolul de garant al tranzacţiei.

„Este un mesaj de gratitudine pentru proiectele voastre inovative ce ajută să transformăm împreună sectorul energetic în vederea asigurării de energie mai ieftină, mai sigură şi mai curată pentru toţi cetăţenii Republica Moldova”, a declarat Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.

„Amploarea pe care o ia domeniul demonstrează cît de rapid acesta se poate dezvolta şi că aceasta poate duce la reducerea handicapului de competitivitate al economiei naționale și ne face mai independenți din punct de vedere energetic”, a menţionat Mihail Stratan, directorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.

Moldova Eco-Energetică este cel mai mare concurs de premiere a iniţiativelor de succes în sectorul energiei regenerabile şi eficienţei energetice. Competiţia este la a treia ediţie, ani în care a adunat peste 200 de proiecte de succes în domeniul energiei regenerabile şi eficienţei energetice. 52 din aceste proiecte au fost desemnate cîştigătoare.

„Moldova Eco-Energetică este o istorie de succes datorită parteneriatului temeinic dintre partenerii naţionali şi cei de dezvoltare. Implicarea şi dedicarea Ministerului Economiei şi a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică de la prima ediţie a fost cheia reuşitei”, a spus Nicola Harrington-Buhay, reprezentant rezident PNUD Moldova. Ea adăugat că Naţiunile Unite din Moldova reconfirmă că „va rămîne partener devotat în calea unei dezvoltări durabile de care să beneficieze fiecare cetăţean al Republicii Moldova”.

Moldova Eco-Energetică a fost lansată în 2011 de Proiectul UE-PNUD „Energie şi Biomasă” şi realizată în echipă cu Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică. 2014 este ultimul an în care Proiectul Energie şi Biomasă co-finanţează competiţia şi ceremonia de premiere, din 2015 acestea fiind preluate în totalitate de Ministerul Economiei şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

Nu o dată tehnocrații UE s-au întrecut în a da directive dintre cele mai stupide. Iar dacă nu ar fi de râs, cu siguranță este de plâns pentru că respectivele directive sau „recomandări“ nu au făcut decât să cauzeze bătaie de cap fermierilor sau comercianților. Acum funcționarilor le-a cășunat pe bovine, mai precis pe balega de vacă, care nu va mai putea fi folosită și nici chiar văzută pe pajiști așa cum ne-am obișnuit până acum, scrie site-ul agro-business.ro.

Balega curbată se vinde la bucată

Precum intertitlul de mai sus, care nu are sens, la fel au fost „perfect“ stupide și câteva directive pe care UE le-a dat de-a lungul anilor. Astfel, UE a emis o directivă potrivit căreia fructele şi legumele cu o curbură exagerată ar trebui considerate rebut. Au trecut mai mult de 10 ani până ce UE şi-a dat seama că a comis o greşeală, în urma căreia mulţi producători aruncau banane în perfectă stare din simplul motiv că erau prea curbate. O altă directivă spune că preţul fructelor şi ouălor nu se mai poate stabili la bucată, ci în funcţie de greutate. Dar UE a admis însă că nu îi pot opri pe producători să vândă la cutie dacă menţionează şi greutatea produselor respective. Din acest motiv încă mai există ouă la cutie. Apoi, oficialii UE au decis, pe baza unor studii aprofundate, că nu există evidenţe care să ateste faptul că apa poate preveni deshidratarea. În consecinţă, au interzis îmbuteliatorilor să se promoveze făcând referire la calitatea apei de a preveni deshidratarea. Acum Uniunea Europeană vine iarăși cu niște directive „ciudate“ prin care interzice ca pășunile să mai fie fertilizate dacă se depășeşte un anumit procent de nitrați. Cu alte cuvinte, vacile nu vor mai avea voie să pască libere pentru că atunci excrementele lor ar face ca procentul nitraților din sol să depășească limita admisă.

Fermieri îngrijorați

Potrivit funcționarilor europeni, fermierii care ignoră aceste directive vor fi sancționați. Acest lucru înseamnă pierderea subvențiilor din partea statului care în unele țări sunt de mii de euro pe an, dar și interzicerea comercializării laptelui care de asemenea va fi considerat că depășește limita de nitrați admisă. Cu toate că legea nu interzice explicit animalelor să excreteze, aceasta se referă la interzicerea utilizării pe pășuni a unor fertilizatori cu nitrați într-o proporție mai mare de 15%. Din acest motiv, fermierii europeni se tem că bălegarul natural de vacă va depăși, potrivit directivei UE, limitele impuse, motiv pentru care ar putea să își piardă subvențiile de la stat. Cert este un lucru: toți fermierii – și cei europeni, dar mai ales conaționalii noștri – consideră aceste directive fără sens și spun că le amenință modul tradițional de viață. „Cerem ca această decizie să fie ridicată în Germania. În Bavaria fertilizarea nu ar fi posibilă pentru jumătate din terenurile cultivate dacă nu ar fi vacile“, a declarat Johan Huber, fermier în Bavaria.

„Îngrășămintele naturale administrate pe terenurile agricole fac parte tot din acest ecosistem bine echilibrat în timp. În momentul în care intervii și scoţi ceva din acel ecosistem trebuie să pui altceva în loc. Îngrășăminte chimice artificiale, care poluează de 3 ori mai mult pentru producerea lor și sunt mult mai puțin biodegradabile decât îngrășămintele naturale?“, se întreabă retoric Cristian Chișmurie, președintele Asociației Crescătorilor Bovinelor pentru Carne din județul Arad.

Eco? Care eco?

„În aceste condiții, cum vom mai putea produce alimente 100% bio? Păi n-o să mai putem. Cum să faci bio fără îngrășăminte naturale? Probabil că vor să le elimine ca să se meargă numai pe îngrășăminte chimice care costă, și nu puțin“, a declarat Irina Liszkai, membră a Asociației Crescătorilor Bovinelor pentru Carne din județul Timiș.

Alexandru Slusari, Preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli, UniAgroProtect afirmă că Federația Rusă ar putea să ridice în curând embargoul pentru produsele agricole moldovenești, deoarece nu a reușit să găsească producători din alte țări care să înlocuiască produsele agricole din Uniunea Europeană, anunță agora.md.

„În perioada preelectorală țara noastră a fost supusă unor presiuni foarte mari în ceea ce privește exportul de produse agricole în Federația Rusă, pentru a influența alegătorii noștri. După alegerile parlamentare aceste presiuni se vor diminua sau chiar va fi ridicat embargoul, în cel mult o jumătate de an”, spune Alexandru Slusari.

Preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli afirmă că Federația Rusă mai are mere maximum până la sfârșitul acestui an, iar deficitul de mere se face simțit prin majorările de preț de pe piața internă. Țările precum China, Brazilia sau Argentina nu au reușit să suplinească deficitul de produse care s-a creat după introducerea embargoului pentru țările din UE. Astfel că dacă embargoul nu va fi ridicat Rusia se poate confrunta cu probleme alimentare foarte mari.

Sursa mai scrie că o parte din merele moldovenești ajung pe piața Rusiei prin Belarus. Ulterior se schimbă certificatele de origine a produsului sau este simulat tranzitul în Kazahstan, iar produsele sunt livrate consumatorilor din Federația Rusă.

Inspectorii Rosselhoznadzor nu au permis la punctul fitosanitar de control din satul Dolosţî (raionul Sebejskii, regiunea Pskov) intrarea pe teritoriul FR a două loturi de mere din Moldova cu greutatea totală de 39,65 tone, expediate din Belarus în Kazahstan.

Inspectorii au motivat interdicţia prin faptul că transportarea produselor de carantină, care urmează în Kazahstan, însoțite de certificate fitosanitare din Belarus, este posibilă doar prin punctele de control amplasate la segmentul rus al frontierei externe a Uniunii Vamale.

Din acest motiv, merele au fost returnate ţării exportatoare.

 

Andrei Coţofan, tânăr antreprenor care a început o afacere agricolă în Moldova împreună cu un investitor britanic, a denunţat în cadrul unei conferinţe de presă la IPN o schemă de escrocherie prin care compania sa, SRL Favoris Grup, şi-a pierdut bunurile în valoare de 9 milioane de lei pentru o datorie de 700 de mii de lei.

Potrivit lui Andrei Coţofan, în 2013, Favoris Grup a împrumutat de la SRL Crown 380 de tone de grâu alimentar, în valoare de 950 de mii de lei. Grâul a fost ulterior livrat unei companii care a intrat în faliment, iar Favoris Grup s-a trezit în dificultăţi financiare, însă a reuşit să achite 250 de mii de lei din datoria către Crown. Totuşi, Crown a acţionat în judecată Favoris Grup şi, profitând de anumite clauze din contract, a cerut de la compania lui Andrei Coţofan 4,7 milioane de lei. Tânărul antreprenor a declarat că a reuşit să ajungă la o înţelegere amiabilă cu creditorul, de faţă cu judecătorul, stabilind suma de 1,6 milioane de lei. „Ne-am obligat să restituim datoria, am eşalonat, am efectuat un grafic de plăţi. Am acceptat anumite penalităţi, compensări pentru compania dată. Aceste lucruri dovedesc faptul că nu am avut niciodată intenţia de a ne eschiva de la răspunderea de a restitui datoriile noastre”, a menţionat Andrei Coţofan.

Avocatul Igor Litvinenco a declarat că, în pofida acestei înţelegeri, chiar a doua zi, 10 iunie 2014, Crown a obţinut un titlu executoriu pe bunurile Favoris Grup, acestea fiind evaluate fără vreo expertiză la doar 4,3 milioane de lei – jumătatea din valoarea lor reală pe piaţă şi puse sub sechestru. Ulterior, executorul judecătoresc anunţă o licitaţie pentru vânzarea bunurilor sechestrate. Igor Litvinenco a menţionat că Favoris Grup a aflat despre acest fapt abia pe 27 noiembrie, întrucât creditorul şi executorul au trimis intenţionat actele pe adresa juridică a companiei, menţionată în actele de constituire, şi nu pe adresa sediului ei real. Deşi Favoris Grup a reuşit să conteste în instanţă legalitatea sechestrului şi a licitaţiei, iar procesele se află pe rol, executorul a continuat procedura de organizare a licitaţiei. Mai mult decât atât, Andrei Coţofan a dispus plata a încă 100 de mii de lei din contul datoriei, însă transferul nu a putut fi executat anume din cauza sechestrului.

Potrivit avocatului Igor Litvinenco, creditorul însuşi a recunoscut că la licitaţie urmau să participe doar companii afiliate Crown. Astfel, 4 din cele 5 companii înregistrate în concurs s-au retras şi nu au fost suficienţi participanţi la licitaţie, iar executorul a avut dreptul să transfere direct terenurile agricole şi construcţia aferentă din proprietatea Favoris Grup în proprietatea Crown. „Această schemă este bine dirijată. S-a creat impresia că am participat la un teatru, în care prezenţa noastră a fost ca un spectator deoarece toată procedura a fost deja regizată. Indiferent de ce acţiuni am întreprins, atât executorul, cât şi creditorul cunoşteau finalul acţiunilor date”, a declarat Igor Litvinenco.

Veaceslav Balacci, membru asociat al Asociaţiei Obşteşti „Realitate şi Adevăr”, a menţionat că, anterior, Crown a mai „cumpărat” o datorie a Favoris Grup către filiala din Edineţ a unei bănci. „O manevră stranie în situaţia în care încerci să încasezi o datorie de la un operator economic, de la un debitor, nu mergi să-i mai cumperi o datorie faţă de o altă bancă. Este evident că, în acest caz, scopul creditorului nu a fost urmărirea şi recuperarea datoriei, ci preluarea tuturor bunurilor Favoris Grup. Este vorba, atenţie, de 255 de hectare în raioanele Edineţ şi Briceni, plus o construcţie aferentă. Deci, vă daţi seama: pentru 380 de tone de grâu pierzi 255 de hectare de pământ şi o construcţie aferentă!”, a subliniat Veaceslav Balacci.

„Dincolo de faptul că se ruinează o afacere, o activitate economică în urma căreia se achită impozite în buget, se oferă locuri de muncă anume în sectorul rural, care este cel mai vulnerabil în Republica Moldova, se dă un exemplu prost pentru că este vorba de o investiţie străină”, a explicat Veaceslav Balacci.

Favoris Grup cere Procuraturii să examineze acţiunile celor implicaţi în acest caz sub aspectul infracţiunii de escrocherie şi deposedare ilegală de bunuri, precum şi examinarea în comun cu Ministerul Justiţiei a legalităţii acţiunilor executorilor judecătoreşti pentru abuz în serviciu. De asemenea, reprezentaţii companiei cer implicarea Ministerului Agriculturii şi Ministerului Economiei pentru a restabili în drepturi producătorul agricol.

Cunoscută în ultimii ani drept cea mai dinamică economie europeană, Polonia are ce împărtăşi din experienţa ei oamenilor de afaceri moldoveni. Astfel, reprezentanții mai multor companii autohtone din domeniul agro-alimentar au participat, în perioada 25-28 noiembrie curent, la un forum bilateral moldo-polonez în voievodatul Lublin, Polonia. Întreprinzătorii au avut ocazia să găsească parteneri de afaceri, să înveţe cum să creeze grupuri de producători agricoli și să studieze o nouă piaţă de desfacere. Mai mult decât atât, ei au vizitat companii locale pentru a vedea cu ochii proprii cum s-au materializat investiţiile europene.

Considerată un adevărat miracol, economia poloneză este singura din Uniunea Europeană care a reuşit să evite intrarea în recesiune. Polonia este una din fostele ţări comuniste care a împărtăşit constant cu Moldova experienţa tranziţiei şi a reformelor necesare pentru integrarea europeană. Dacă e să ne referim la comerţul extern, Polonia se află printre primii zece parteneri comerciali ai ţării noastre, iar în ultimii ani relațiile cu acest stat s-au intensificat constant. Potrivit vicepreședintelui Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova (CCI), Vladimir Didilica, aceasta demonstrează încă o dată susţinerea pe care ne-o oferă Polonia. „Este important fiindcă, în contextul integrării în UE, calea pe care a parcurs-o Polonia în 10-15 ani trebuie urmată într-un ritm mult mai rapid de Republica Moldova. Iată de ce este important să învăţăm din experienţa antreprenorilor din această ţară”, a subliniat vicepreşedintele CCI.

Agricultura este cel mai dezvoltat sector în voievodatul Lublin

În cadrul misiunii economice în Polonia, întreprinzătorii moldoveni au vizitat voievodatul Lublin, a treia regiune după mărime din ţară, cu o populaţie de circa 2 mil. de locuitori. Potrivit reprezentantului Centrului Investitorilor din Lublin, Aleksander Czechowski, agricultura este cel mai dezvoltat sector al voievodatului. „Suntem cea mai mare regiune producătoare de hamei din ţară şi ocupăm locul doi după producerea de mere, dar şi de cidru. Avem terenuri fertile, iar Lublin este considerat cel mai însorit voievodat. În regiune îşi desfăşoară activitatea peste 2000 de întreprinderi agricole certificate, ce fabrică produse ecologic pure”, a spus Czechowski. Totodată, el a subliniat că este dezvoltată şi construcţia maşinilor şi automobilelor. Este interesant şi faptul că Lublin este regiunea cu cele mai multe instituţii de învăţământ superior din ţară. Anual aici absolvesc circa 20 de mii de studenţi.

La rândul său, consultantul Direcţiei Relaţii Internaţionale din cadrul CCI Moldova, Viorel Eremia, a informat oamenii de afaceri polonezi despre oportunităţile investiţionale din ţara noastră. „Republica Moldova este deschisă pentru investiţiile străine. Pe lângă faptul că suntem membri ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi am semnat acordul de Asociere cu UE, mai avem încheiate 17 acorduri de comerţ liber, astfel încât avem acces la o piaţă de circa 884 mil. de consumatori”, a menţionat Viorel Eremia. De asemenea, el a relevat avantajele oferite de Zonele Economice Libere şi Parcurile Industriale din ţara noastră.

Cultura asocierii în grupuri de producători este determinantă 

Directorul Secţiei Agricultură şi Alimentaţie, Departamentul Agricultură şi Mediu, Oficiul mareşalului din Lublin, Janusz Malinowski, a subliniat cât este de importantă asocierea în grupuri de producători pentru a accede pe alte pieţe şi a utiliza fonduri europene. „La început era aceeaşi situaţie ca cea de acum în Republica Moldova: agricultorii nu aveau încredere unul în celălalt. Pentru început pot să vă recomand să găsiţi nişte lideri care ar planifica activitatea şi investiţiile grupurilor de producători, care ar scrie proiecte pentru primirea fondurilor europene. În Polonia aceşti lideri au fost instruiţi să acceseze fondurile europene de către experţi din Bruxelles. Cel mai important este totuşi ca ei să călătorească, pentru ca producătorii sceptici să vadă cu ochii proprii practicile moderne în domeniul agro-alimentar”, a explicat Janusz Malinowski.

Au găsit parteneri de afaceri polonezi

Cea mai aşteptată parte a vizitei au fost discuţiile bilaterale, spun întreprinzătorii. Aceştia au identificat potenţiale segmente pentru colaborări şi au împărtăşit experienţe de desfăşurarea a afacerilor în agricultură şi industria alimentară. Potrivit managerului marketing la compania vinicolă „Et Cetera”, Mariana Zabolotnîi, discuţiile au fost foarte productive. „Întreprinzătorii polonezi s-au arătat interesaţi să importe vinuri, să asigure asistenţă şi consultanţă în logistică, brokeraj. Din domeniul meu de activitate au participat mai puţine companii locale, însă cu intenţii destul de concrete”, a precizat Marianei Zabolotnîi.

Şi directorul financiar al întreprinderii „Agrosfera-BM SRL”, ce se ocupă cu producerea cerealelor şi cu procesarea fructelor şi legumelor, Andrei Buzovoi, spune că a reuşit să stabilească contacte utile. „Am venit în acestă vizită de studiu pentru a găsi o companie care să ne propună utilaj mai modern pentru procesarea legumelor. Vrem să modernizăm liniile de producere astfel încât producţia să fie mai calitativă şi să corespundă standardelor europene. Avem deja propuneri, rămâne să ne înţelegem în privinţa preţului şi a altor detalii”, a spus antreprenorul. De asemenea, Andrei Buzovoi spune că există companii care ar vrea să importe conserve, dar în baza cererii şi condiţiilor lor. „Sunt interesaţi şi să investească în ţara noastră, însă doar în cazul când la noi vor începe să funcţioneze proiecte de subvenţionare, să fie acordate granturi din fonduri europene”, a accentuat el.

Svetlana Cebotari, directoarea companiei „Agromix SRL” ce fabrică produse din cereale expandate, consideră că producătorii polonezi sunt rezervaţi. „Am studiat mai mult piaţa, trebuie să calculăm cheltuielile de transport, să vedem dacă e raţional să importăm din Polonia nişte produse noi, pentru diabetici, care ne-ar completa sortimentul. Însă producătorii de aici sunt cam rezervaţi. Am insistat să vizităm întreprinderea, dar nu au fost de acord. Ne-au spus că au lucrat 30 de ani cu utilaj vechi, iar acum l-au modernizat din bani europeni. Şi referitor la cifre sunt rezervaţi”, a explicat Svetlana Cebotari.

De asemenea, participanţii la misiunea economică au vizitat patru companii poloneze din sectorul agro-alimentar: o piaţă angro din regiune, o pepinieră, o companie ce produce utilaje pentru prelucrarea primară a produselor, linii de sortare, spălare, ambalare ş. a., ce corespund standardelor europene, dar şi o întreprindere ce produce frigidere. „Pe noi ne interesează schimbul de experienţă, să vedem cum lucrează întreprinderile în Europa, ce am putea să luăm nou de la ei. În acest sens sunt mai eficiente vizitele la întreprinderi, ca să poţi observa cum se lucrează”, a accentuat directoarea companiei „Agromix SRL”.

Menţionăm că misiunea economică a fost organizată de către Camera de Comerţ şi Industrie din Republica Moldova şi Centrul Investitorilor din Lublin. Potrivit Barbarei Sokolnicka, reprezentanta Centrului Investitorilor din voievodatul Lublin, aceasta este prima instituţie ce asigură cooperarea pe acest segment dintre Guvern şi autorităţile locale. „Scopul nostru este de a ajuta investitorii polonezi să se dezvolte atât în ţară, cât şi în străinătate, dar şi să atragem investitorii străini. Vrem să creştem gradul de internaţionalizare a companiilor poloneze. Oferim informaţii şi consultanţă gratis legate de planificarea investiţiilor”, a spus Sokolnicka. Proiectul „Reţeaua centrelor de asistenţă pentru investitori şi exportatori” face parte din programul „Economie inovativă”, implementat în Polonia în perioada 2007-2013 şi cofinanţat din mijloacele Fondului european de Dezvoltare Regională.

Sursa: ECOnomist.md

Zeci de companii și entuziaști ai surselor de energie regenerabilă au participat astăzi la cea de a doua ediție a Bioforumului dedicat plantelor energetice. Bioforumul este parte a șirului de evenimente parte din Moldova Eco-Energetică, la acesta fiind pusă în discuție experiența României și altor țări europene în cultivarea plantelor energetice și perspectivele lor în Moldova, evoluțiile în înregistrarea în registrul plantelor din Moldova a salciei energetice, etc.

Viceministrul Economiei, Valeriu Triboi s-a arătat încrezător în viitorul plantelor energetice, având în vedere că deja există o piață de desfacere largă pentru combustibilul din biomasă. „Deja în anul 2012, cca 4% din consumul final brut de energie era asigurat din surse de energie regenerabilă. În anul 2014, centralele termice pe bază de biomasă, instalate în instituțiile publice si gospodăriile individuale aveau o capacitate totală de circa 49  MW, ceea ce reprezintă 9% din consumul final anual de energie termică”, a declarat Valeriu Triboi în deschiderea evenimentului.

Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Gheorghe Duca s-a pronunțat pentru sinergia între fondurile de dezvoltare ale instituțiilor guvernamentale pentru a avea un impact mai puternic asupra dezvoltării surselor de energie regenerabile. Președintele AȘM a subliniat că cercetătorii moldoveni au deja multiple studii în domeniul cultivării plantelor energetice, comunitatea științifică fiind interesată ca acestea să-și găsească utilizări practice în afaceri.

Dr. Ruben Budau, de la Energowood acacia a vorbit despre eficiența economică a plantațiilor energetice de salcâm cu perioada de tăiere ultrascurtă, alți vorbitori referindu-se la modalitățile de utilizare a biomasei, cerințele de calitate pentru biocombustibili solizi, echilibrul între cultivarea pe terenuri agricole a culturilor alimentare și energetice, etc.

Amintim că prima ediție a Bioforumului s-a desfășurat în vara anului 2014, adunând consumatorii și producătorii de combustibil solid din biomasă.