Dogarul Constantin Ganea de la Soroca: Un vin bun trebuie păstrat într-un butoi bun… de stejar

0

Cu toate că iarna ne-a făcut avansuri, oamenii din sate încă îşi mai văd de treburile caracteristice toamnei — perioada pregătirilor pentru lunile lungi şi sumbre de iarnă, perioada în care fiecare, după putinţă, îşi umple hambarele, beciurile şi şoproanele.

Toamna este şi perioada vinului. Despre un vin bun se poate vorbi şi scrie multe: ce soi de struguri e mai potrivit, când să culegi poama, cum să o procesezi mai corect etc. Câţi gospodari — atâtea opinii. Un lucru este cert, un vin bun merită un vas bun, adică un butoi din lemn. Aşa cred cei mai mulţi vinificatori, dar şi meşterii de butoaie, inclusiv şi Constantin Ganea, care a vorbit despre acest meșteșug într-un interviu pentru ziarul Observatorul de Nord.

Locuitorul satului Voloave, din raionul Soroca, ştie ce spune. Absolvent al Universităţii Tehnice din Moldova, de profesie specialist în construcţii, domnul Ganea de mai mulţi ani are o ocupaţie de suflet — meştereşte butoaie din lemn. A fost surprins de jurnaliști în plin proces de lucru, când cu ajutorul focului curba (îndoia) doagele unui butoiaş. În scurt timp „lucrarea” urma să ajungă în beciul unui gospodar.

„După ce am lucrat mai mulţi ani în construcţii şi vremurile s-au schimbat, am ajuns într-o întreprindere privată, unde am activat şef într-un atelier de tâmplărie”, a spus meşterul. Acolo avea să cunoască mai de aproape meşteşugul, stăpânit de un puternic interes şi de curiozitate a învăţat să confecţioneze butoaie de la A la Z. „Firme de confecţionat uşi şi ferestre erau câte vrei în capitală, iar butoaie nu prea. La întreprinderea în care activam am realizat comenzi mari de butoaie pentru Germania, pentru firme de vinificaţie din ţară etc. A fost o experienţă bună, spune domnul Ganea. Nu este o meserie moştenită din tată sau bunei, am învăţat-o singur, din interes şi curiozitate. Am butoaie începând de la 3 litri până la 500 litri” Oamenii care vor să păstreze vinul, caută butoaie de un volum de la 100 litri şi mai mari. foarte rar de 50 de litri. Iar cei care vor să pună varză, mere sau harbuji la murat comandă butoaie sau căzi mai mici de 100 de litri. Meşterul demonstrează sortimentul: ”Mai avem căzi pentru brânză de oi, harbuji, varză… Butoaiele mici, de 10- 20 de litri spre exemplu, sunt pentru coniac. Pe ultimele oamenii le păstrează în casa mare, sunt foarte populare” adaugă butnarul. Între timp, un butoi de vreo cinci găleţi, şi-a căpătat forma finală şi a mai „câştigat” un inel de fier care îi va ţine doagele grămadă. A venit vremea capacului. Foarte rapid, meşterul se apropie de un utilaj special şi în câteva minute capacul este aproape gata, mai rămâne de efectuat câteva manipulaţii mărunte după care acesta îşi va găsi locul în gardină (Şănţuleţ făcut la capetele din interior ale doagelor unui butoi, în care se fixează fundul sau capacul — potrivit DEX-ului).

poloboc
odn.info.md

Confecţionarea butoaielor este o îndeletnicire scumpă. Sorocenii procură butoaiele domnului Ganea, totuşi cererea nu e prea mare, spune dogarul: „oamenii nu sunt dispuşi să plătească un preţ bun pentru butoaiele de lemn”.

Preţul este motivat – lemnul de stejar cu care lucrează eroul nostru, materia primă pentru butoaie, este scump, apoi se adaugă lucrul meşterului, alte cheltuieli. Preţul însă merită. „Stejarul are aşa componente chimice din Tăbliţa lui Mendeleev, care dă la vin un adaos special, un gust deosebit” susţine domnul Constantin. Potrivit lui, doar vinul care este păstrat primul în butoiul nou-nouţ, capătă acele calităţi gustative deosebite. „Un butoi de stejar poate servi mulţi ani. Unii se laudă că au moştenit butoiul de la bunelul, dar butoaiele de stejar în vinificaţie se folosesc numai un singur ciclu. Adică s-a pus un vin pe o perioadă de 2-3 ani sau mai mult, care apoi se vinde foarte scump, dar după asta butoiul nu mai poate fi folosit în acest scop deoarece primul vin a luat din lemnul de stejar tot ce a putut. Pur şi simplu ca vas, butoiul poate să mai servească încă mulţi ani” opinează meşterul.

odn.info.md
odn.info.md

Totodată vasele din plastic le fac mare concurenţă butoaielor din lemn, cel puţin la preţ. „Lumea nu cunoaşte aceste lucruri şi se alungă după ceva ieftin. Eu la toţi le spun, vasele de inox mai sunt cum sunt-ce pui aceea iei din ele, dar cu vasele de plastic voi vă bateţi joc de sănătatea voastră” a opinat bărbatul.

Vinul sau coniacul, sunt păstrate şi servite din butoaiele lui Ganea în diferite colţuri ale lumii, unde au ajuns în calitate de cadouri, suveniruri. „Chiar şi în Japonia a fost trimis un butoiaş mic. În Rusia nu le mai ştiu numărul. Mai sunt în Turcia, Italia, România…”

În această toamnă un butoi de 250 litri a plecat în România, în gospodăria unui cetăţean român care a muncit la reabilitarea drumurilor în raionul nostru. Alte zece butoaie de 100 sau 50 de litri sunt aproape gata pentru a fi luate de gospodarii care le-au comandat. Potrivit meşterului, nici în acest domeniu oamenii nu ţin cont de zicala „Găteşte sania vara şi carul iarna” deoarece tocmai toamna, când strugurii sunt de cules îşi amintesc că au nevoie de un butoi nou.

Ferma de iepuri a lui Nicolae Rabacu din Bumbăta a devenit de nerecunoscut

0

Mini-ferma de iepuri din gospodăria lui Nicolae Rabacu din Bumbăta, despre care scriau jurnaliștii de la publicația ”Expresul” acum doi ani, a devenit de nerecunoscut.

Dacă, inițial, aceasta era amenajată într-o încăpere mică din curtea gospodarului și număra doar cîteva zeci de capete, astăzi antreprenorul bumbătean se poate lăuda cu 800 de iepuri. Îi crește într-o clădire mult mai spațioasă, de 800 de metri pătrați, amenajată conform tuturor standardelor.

Mai pe scurt, în prezent, Nicolae Rabacu are o fermă de toată frumusețea, curată, luminoasă, termoizolată, cum nu mai găsești în toată regiunea.

Nu întîmplător, în ultimul timp, tot mai mulți cunicultori începători, dar și cu experiență, solicită să viziteze ferma de iepuri de la Bumbăta. Una dintre vizite a avut loc în luna octombrie și a fost organizată de către Centrul de Consultanță și Școlarizare în Agricultură din Ungheni (ACSA). Au venit 30 de persoane din tot raionul.

”La ferma lui Nicolae Rabacu ai ce vedea”, susține Petru Vizitiu, coordonator de proiecte la ACSA. Potrivit dînsului, doar la această fermă animalele sînt hrănite exclusiv cu furaje concentrate, hrana vegetală fiind exclusă totalmente. Și tot numai aici toți ce vizitează ferma respectivă au posibilitatea să vadă o instalație unică în felul său, cu adăpători cu picurători pentru iepuri, care oferă cantitatea de apă strict necesară animalelor. ”Ce mai, o fermă model!”, concluzionează Petru Vizitiu.

Pînă la momentul în care afacerea lui Nicolae Rabacu din Bumbăta a ajuns să fie exemplu pentru ceilalți crescători de iepuri din raion și nu numai, a trebuit să fie parcursă o cale lungă. ACSA i-a fost alături cunicultorului  în permanență.

După ce, cu doi ani în urmă, el a beneficiat de o finanțare nerambursabilă de 25 mii lei pentru dezvoltarea afacerii sale, iată că, în anul curent, Nicolae Rabacu a mai beneficiat, tot grație ACSA, de o sumă de 42 mii lei, pe care a utilizat-o la termoizolarea clădirii fermei și instalarea geamurilor. Cînd proiectul a fost dus la bun sfîrșit, Petru Vizitiu a exclamat: ”A meritat investiția pe care a făcut-o ACSA în afacerea sa”.

Trebuie de spus că crescătorul de iepuri nu a contat doar pe donații și granturi, ci a muncit și a investit banii cîștigați de soția lui în Italia, dar și a feciorului mai mare, care muncește în Federația Rusă. Acum, cînd și-a văzut ferma așa cum și-a dorit-o, Nicolae Rabacu speră ca, într-un an sau doi, să o extindă pînă la 1800 de capete. Acest lucru îi va permite, cu siguranță, să asigure un venit pentru toată familia, iar cei apropiați nu vor mai fi nevoiți să muncească peste hotare.

Sursa: Expresul.com

Vinurile Moldovei au devenit mai cunoscute pe piaţa din Polonia

0

Peste 20 de producători de vinuri din Moldova şi-au prezentat producţia la un vernisaj la Varşovia, Polonia. Evenimentul a fost organizat de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV) cu scopul de promovare peste hotare a vinului moldovenesc. Vernisajul a avut loc pe 28 octombrie, la centrul cultural Galeria de Artă „Zacheta”, fiind prezentate 120 de tipuri de vin, transmite IPN.

Vicepreşedintele ONVV, Vitalie Pănuţă, a spus, la o conferinţă de presă, că vernisajul a avut ca scop diversificarea pieţelor de export pentru vinurile sub umbrela „Wine of Moldova”, precum şi extinderea celor existente, în special a pieţei UE. „Scopul nostru a fost să arătăm polonezilor o altă imagine a vinului din Moldova – vinuri de calitate, care deocamdată sunt prea puţin cunoscute pe pieţele europene”, a spus vicedirectorul.

Vicedirectorul proiectului USAID Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor II, Diana Lazăr, a spus că expoziţia a cuprins un master-class pentru jurnalişti şi lideri de opinie şi un eveniment business-to-business (B2B) cu degustare de vinuri pentru importatorii, distribuitorii de vinuri şi reprezentanţii reţelelor specializate. Pentru acest vernisaj a fost aleasă anume Polonia pentru că are o capacitate curentă a pieţei de 75-77 de milioane de litri de vin, iar consumul pe cap de locuitor este de 2,65 de litri şi se află în continuă creştere. De asemenea, Polonia este o ţară exportatoare de vin.

Vinurile din Moldova au fost prezentate de către renumitul sommelier polonez, Tomasz Kolecki Majewicz, deţinător al titlului „Cel mai bun sommelier al Poloniei” timp de 4 ani. Următoarele expoziţii vor fi desfăşurate în China, Slovacia, România, Cehia.

În primele 8 luni ale anului curent, Republica Moldova a exportat 3,1 milioane de litri de vin îmbuteliat, cu 9% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2013, însumând 16% din totalul exporturilor.

Sursă anonimă din cadrul MAIA: Decizia Ministerului poate genera pierderi colosale unor fermieri

0

Decizia Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) de a declara o serie de ramuri ale agriculturii prioritare pentru economie poate genera miilor de fermieri, din ramuri mai puţin importante, pierderi colosale din cauza lipsei pentru ei a resurselor în Fondul de subvenţionare. Astfel a declarat corespondentului „INFOTAG” o sursă din cadrul Ministerului.

Potrivit spuselor sale, „pentru unele categorii de ramuri agricole, cum ar fi construcţia pepinierelor, utilarea şi modernizarea fermelor de animale, precum şi prelucrarea primă a fost anulată suma maximală a subvenţiilor”.

„Aceasta înseamnă că producătorii agricoli în cauză vor primi de la stat 100% din banii investiţi. Să presupunem că un fermier a cheltuit 10 mil. de lei şi statul îi returnează banii. Însă, această decizie pune într-o situaţie dificilă alţi producătorii, care nu beneficiază de subvenţii”, a spus sursa.

Interlocutorul este de părere că „problema constă şi în faptul că în 2014 numărul cererilor depuse de producătorii agricoli s-a majorat cu 205 comparativ cu anul trecut, constituind circa 5 mii de cereri”.

„Astfel, cineva a primit 100%, iar cineva a rămas cu nimic. Posibil, nu trebuia achitată toată suma, ci doar 70-80%, pentru ca şi alţi fermieri să primească ajutor. Din păcate, acum nu mai putem schimba nimic şi unica noastră sarcină este de a identifica resurse suplimentare, nu contează de unde şi cum”, a spus reprezentantul ministerului.

Asociațiile agricole cer implicarea Guvernului, în caz contrar – proteste în stradă

0

Ieri, 4 noiembrie, a avut loc Ședinţa Comună a Consiliilor Administrative ale organizațiilor AGROinform, UniAgroProtect, Federaţia Fermierilor şi Moldova-Fruct.

Problemele care s-au discutat s-au referit la necesitatea suplinirii fondului de subvenţionare a agriculturii, pentru a cuprinde toate dosarele eligibile depuse; necesitatea introducerii metodologiei noi de calculare a preţurilor la combustibil; alocarea compensaţiilor pentru 40 mii t. de fructe date la prelucrare; compensarea pierderilor pentru merele îngheţate, transmite serviciul de presă al AGROinform.

După lungi dezbateri, cei prezenți au ajuns la niște concluzii și au exprimat o poziție comună față de aceste subiecte. Asociațiile agricole au cerut autorităților să-și asume responsabilitatea pentru pierderile suportate de producătorii care au măr de iarnă și să aloce în jur de 50-60 mln. lei în acest sens. De asemenea, să fie adoptat un regulament, iar în 2-3 luni, agricultorii, care au suferit de pe urma îngheţurilor, să poată primi compensaţii pentru merele pierdute.  Agricultorii au mai cerut să fie suplinit fondul de subvenţionare a agriculturii pentru a putea fi achitate toate dosarele eligibile depuse pentru anul 2014, eventual trecerea datoriilor pentru anul 2015.

Agricultorii au solicitat un răspuns de la autorități și și-au exprimat dorința de a avea o întrevedere cu Prim-ministru, ca să discute despre situația din sectorul agricol. Ei au cerut un răspuns la solicitările lor până la 10 noiembrie 2014. În caz că nu vor fi auziți, urmează să decidă ce vor face mai departe, nefiind exclusă ieșirea în stradă a acestora, acum în preajma alegerilor.

10 companii din Moldova participă la o expoziție internațională în Bulgaria

0

Fructe uscate, produse de panificație și de cofetărie, lactate, băuturi răcoritoare, miere și produse apicole moldovenești sunt expuse la Expoziţia internaţională specializată în domeniul industriei alimentare – ”INTERFOOD&DRINKS”, care se desfășoară în perioada 5-8 noiembrie 2014, în orașul Sofia, Bulgaria. Cu un stand colectiv, la eveniment iau parte 10 întreprinderi de pe ambele maluri ale Nistrului.

Participarea lor la expoziție este organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova cu asistenţa financiară a Uniunii Europene şi PNUD, în cadrul Programului ”Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii”, cu scopul de a contribui la promovarea companiilor autohtone pe piața UE, a facilita schimbul de experiență, transferul de know-how și inițierea noilor contacte de colaborare.

Directorul Direcției Târguri și Expoziții a CCI, Marina Petrova, a menționat că, la standul comun al întreprinderilor moldovenești și-au prezentat mărfurile companiile: ”Bantcarad”, ”Cahulpan”, ”Cornelius”, ”Delikat”, ”Ecofruct”, ”Fabrica de pâine din Râbnița”, ”Kreolina”, ”Prodcoop”, ”Veselie” și ”Vioniservice”.

În cadrul manifestării, agenții economici vor organiza degustări de produse și vor avea întrevederi bilaterale de afaceri.

Referindu-se la așteptările pe care le are de la participarea la ”INTERFOOD&DRINKS”, Eduard Cotuna, director al SRL ”Ecofruct”, a spus că, speră să-și găsească parteneri pentru a exporta fructe uscate – prune, mere, vișine, cireșe, măceșe. Totodată, întreprinzătorul dorește să procure echipament pentru prelucrarea produselor agricole.

Ana Perstneva,reprezentant al companiei ”Delikat”,vrea să inițieze contacte pentru importul materiei prime, să cerceteze piața și să afle preferințele consumatorilor. ”Producem biscuiți, checuri, tarte etc. Dorim să vedem care este oferta producătorilor de peste hotare, ce tendințe și noutăți apar în domeniu. Sper că produsele noastre vor fi pe gustul vizitatorilor”, a spus sursa citată.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, în perioada ianuarie-august 2014 volumul schimburilor comerciale dintre Republica Moldova şi Bulgaria a constituit 75,4 milioane dolari SUA, fiind cu 5,4% mai mic faţă de perioada similară a anului 2013.

În 8 luni ale anului curent exportul de mărfuri din Republica Moldova în Bulgaria a constituit 26,8 milioane dolari SUA, crescând cu 33,3% comparativ cu aceeaşi perioada a anului precedent.

În ianuarie-august 2014 importul de mărfuri din Bulgaria în Moldova a înregistrat valoarea de 48,6 milioane dolari SUA, ceea ce este cu 18,4% mai puţin decât în perioada de referință a anului 2013.

Cu sprijinul financiar al Programului UE-PNUD „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, de la începutul anului curent încă 47 de agenţi economici de pe ambele maluri ale Nistrului au participat cu standuri comune la expoziţii specializate din Germania, Cehia, Polonia, Franța și România.

Trans-Oil Group primește un împrumut de 25 milioane de dolari de la BERD

0

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) acordă un împrumut de 25 milioane de dolari SUA companiei Trans-Oil Group of Companies (Trans-Oil Group), lider în exportul de cereale și un important prelucrător de olegionoase din țara noastră, anunță curierulnational.ro.

Investițiile BERD vor stimula agricultura atât în Moldova, dar și Ucraina, în timp ce finanțarea din alte surse rămâne restrânsă și limitează în mod serios capacitatea sectorului de a atinge potențialul său maxim.

Împrumutul BERD va permite Trans-Oil Group să-şi extindă terminalul de cereale în portul Giurgiulești pe Dunăre și să achiziționeze și modernizeze depozitul de cereale în portul vecin din Reni, pe teritoriul Ucrainei.

Pe parcursul ultimului deceniu, Trans-Oil Group a crescut constant, devenind cea mai mare companie în domeniul agroindustrial din Moldova, exportând în UE, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Compania cuprinde întregul lanț valoric agricol, începând cu activitatea agricolă proprie, manipularea cerealelor, depozitarea și comercializarea producției de făină de grâu,  procesarea oleaginoaselor și îmbutelierea uleiului de floarea soarelui.

Trans-Oil Group utilizează Giurgiulești, unicul port din Republica Moldova, în calitate de  terminal principal de cereale. Capacitatea terminalului de la Giurgiulești deja este utilizată la maxim în perioada de vârf și compania a început să închirieze un depozit de cereale la Reni, situat la doar 3 km distanță, în Ucraina. Acum Trans Oil Group intenționează să achiziționeze terminalul Reni, care este deja bine integrat în operațiunile sale, însă necesită modernizare pentru a accelera și eficientiza fluxul de mărfuri.

Creșterea capacității elevatoarelor de la Giurgiulești și achiziționarea depozitului de la Reni va permite Trans-Oil Group să exporte cereale și semințe oleaginoase mai eficient și într-un volum sporit.

În plus, terminalul Reni va contribui la creșterea volumului de cereale colectate în regiunea Bugeac din Ucraina, de-a lungul Mării Negre, între Dunărea și Nistru.

Cu o infrastructură modernizată, până în 2017 compania va fi în măsură să colecteze de cinci ori mai multe cereale în Ucraina decât în prezent.

Aceasta, de asemenea, va ajuta compania să stabilească relații cu mai mulți agricultori și să le ofere consultanță tehnică privind agricultura durabilă și profitabilă.

În plus, capacitățile extinse vor permite Trans-Oil Group să satisfacă cererea pentru servicii de depozitare și uscare din partea producătorilor agricoli privați din Moldova și altor exportatori din Giurgiulești. Elevatoarele din Moldova vor fi disponibile pentru închiriere de către terți pentru volume de 250.000 de tone sau mai mult.

Gilles Mettetal, Directorul BERD pentru  industria agroalimentară, a declarat: „Ne face plăcere să continuăm sprijinul acordat Trans-Oil Group, o companie importantă în domeniul comercializării mărfurilor din Moldova, competitivă pe piață regională și globală. Însă finanțarea noastră va atinge scopuri dincolo de necesitățile companiei. Contribuim la crearea unei infrastructuri mai bune de comercializare a cerealelor din Moldova și Ucraina, fapt care va aduce beneficii, de asemenea, fermierilor locali și altor exportatori, va promova o mai mare integrare regională și va consolida legăturile investiționale între cele două țări.”

BERD și Trans-Oil Group sunt parteneri de lungă durată. Banca a acordat credite companiei în 2004, 2009 și 2013 pentru a finanța achiziții de ordin general sau a mărfurilor agricole, precum și construirea unei uzine de procesare a semințelor de floarea-soarelui la Ceadîr Lunga.

Până in prezent, Banca a acordat 1,9 miliarde euro pentru peste 100 de proiecte din sectoarele agroalimentare ale ambelor țări.

Declarații șocante: Din cauza greutăților, pomicultorii din nordul țării se sinucid și taie livezile

0

Disperați de dificultăţile financiare apărute din cauza imposibilităţii de a vinde recolta bogată, unii pomicultori din nordul țării se sinucid, iar alții taie livezile tinere de mere. Despre aceasta a anunțat astăzi membrul asociaţiei Nord-Fruct, Galina Meico, la o conferinţă de presă organizată la „INFOTAG”.

Potrivit spuselor sale, într-un sat din nordul republicii, după o discuţie cu creditorii în legătură cu depăşirea termenilor de achitare a împrumuturilor, un fermier a decis să-şi pună capăt zilelor.

„Bineînţeles că nu este o metodă de a rezolva problema. Rudele vor fi nevoite să suporte consecinţele. Dar la noi, din cauza politicii de eşec a Guvernului, când dintr-o parte am pierdut piaţa Rusiei, iar din alta nu avem progrese pe piaţa Europei, oamenii disperă. Veniţi în satele Unguri şi Calaroşovca, raionul Ocniţa. Unul a tăiat o livadă tânără de şase ani, iar alt fermier a ars o livadă cu suprafaţa de 2 ha. Oamenii au luat credite de milioane de lei şi acum băncile ne distrug”, a declarat fermierul.

Potrivit spuselor sale, la recenta întrevedere cu Premierul Iurie Leancă, la întrebarea unui fermier tânăr, care a luat un „credit pentru tineret”, ce să facă în condiţiile crizei actuale, un bancher moldovean i-a răspuns: „De ce a-ţi luat bani?”.

Fermierul Igor Casco a spus că are livezi cu o suprafaţă de 300 ha, de pe care de obicei aduna până la 7 mii tone de fructe.

„Pentru prelucrarea acestor suprafeţe – produsele chimice, tractoriştii, tăierea şi multe altele, am luat împrumuturi, suma totală a resurselor investite constituie şase mil. de lei. Doar dobânda pentru deservirea creditelor constituie 1,5 mil. lei. Dar din cauza îngheţurilor timpurii şi embargoului rusesc deja am suferit pierderi de 2 mii tone de recoltă. Cerem Guvernului ajutor cât de puţin. Dar în schimb suntem numiţi zdrenţuroşi angajaţi politic. Noi doar încercăm să facem business în această ţară, pentru ca copii noştri să nu plece în Italia sau Rusia. Vrem să trăim şi să muncim pe pământul nostru”, a spus pomicultorul.

Preşedintele asociaţiei Nord-Fruct, Iurie Plopa, a declarat că pomicultorii cer Guvernului să creeze o comisie interdepartamentală specială de evaluare a pierderilor pomicultorilor în legătură cu îngheţurile timpurii, precum şi pentru deciderea sorţii merelor din soiurile de iarnă.

„Nu am primit compensaţii pentru soiurile de vară şi nu există o deciziei în privinţa celor de iarnă. Acordăm Guvernului termen până la 7 noiembrie, cerem compensaţii, iar dacă nu – vom începe acţiuni de protest. Am fost puşi la zid”, a spus el.

Plopa a subliniat că pomicultorii cer adoptarea unei hotărâri speciale a Guvernului, care ar rămâne în vigoare şi după alegerile parlamentare, pentru ca următorul Guvern să îndeplinească obligaţiunile statului faţă de pomicultori.

Din asociaţia Nord-Fruct fac parte 166 membri, care locuiesc preponderent în satele din nordul Moldovei, locuite de cetăţeni vorbitori de limbă rusă. Ei prelucrează până la 2 mii ha de livezi. Acestea în mare parte sunt livezi de mere, recolta de pe care până în vara 2014 era exportată pe piaţa rusă.

Cooperativa „Strugurele Auriu” a procurat și importat în țară două camioane frigorifice de ultimă generație

0

Cooperativa de întreprinzători „Strugurele Auriu” din satul Popeasca, raionul Ștefan Vodă a procurat și importat în țară două camioane frigorifice de ultima generație, Volvo și Mercedes, pentru a-și transporta strugurii de masă direct către cumpărători.

În anul curent, roada de 120 tone a celor cinci producători din cadrul cooperativei va fi exportată în România și Țările Baltice.

„Succesul celor cinci a motivat încă doi producători de fructe din zonă să se alăture cooperativei noastre, mai ales că în anul curent lansăm și un proiect de irigare a celor 30 hectare de plantații de struguri de masă”, a spus administratorul cooperativei, Alexandru Arsenii.

CAPMU
CAPMU

În cadrul proiectului MAC-P, „Strugurele Auriu” a elaborat și a început implementarea unui proiect investițional de 11,5 mln. lei, care prevede reutilarea frigiderului de 1000 tone și procurarea transportului frigorific.

Grantul MAC-P a constituit 4,8 mln. lei.