Cu toate că iarna ne-a făcut avansuri, oamenii din sate încă îşi mai văd de treburile caracteristice toamnei — perioada pregătirilor pentru lunile lungi şi sumbre de iarnă, perioada în care fiecare, după putinţă, îşi umple hambarele, beciurile şi şoproanele.
Toamna este şi perioada vinului. Despre un vin bun se poate vorbi şi scrie multe: ce soi de struguri e mai potrivit, când să culegi poama, cum să o procesezi mai corect etc. Câţi gospodari — atâtea opinii. Un lucru este cert, un vin bun merită un vas bun, adică un butoi din lemn. Aşa cred cei mai mulţi vinificatori, dar şi meşterii de butoaie, inclusiv şi Constantin Ganea, care a vorbit despre acest meșteșug într-un interviu pentru ziarul Observatorul de Nord.
Locuitorul satului Voloave, din raionul Soroca, ştie ce spune. Absolvent al Universităţii Tehnice din Moldova, de profesie specialist în construcţii, domnul Ganea de mai mulţi ani are o ocupaţie de suflet — meştereşte butoaie din lemn. A fost surprins de jurnaliști în plin proces de lucru, când cu ajutorul focului curba (îndoia) doagele unui butoiaş. În scurt timp „lucrarea” urma să ajungă în beciul unui gospodar.
„După ce am lucrat mai mulţi ani în construcţii şi vremurile s-au schimbat, am ajuns într-o întreprindere privată, unde am activat şef într-un atelier de tâmplărie”, a spus meşterul. Acolo avea să cunoască mai de aproape meşteşugul, stăpânit de un puternic interes şi de curiozitate a învăţat să confecţioneze butoaie de la A la Z. „Firme de confecţionat uşi şi ferestre erau câte vrei în capitală, iar butoaie nu prea. La întreprinderea în care activam am realizat comenzi mari de butoaie pentru Germania, pentru firme de vinificaţie din ţară etc. A fost o experienţă bună, spune domnul Ganea. Nu este o meserie moştenită din tată sau bunei, am învăţat-o singur, din interes şi curiozitate. Am butoaie începând de la 3 litri până la 500 litri” Oamenii care vor să păstreze vinul, caută butoaie de un volum de la 100 litri şi mai mari. foarte rar de 50 de litri. Iar cei care vor să pună varză, mere sau harbuji la murat comandă butoaie sau căzi mai mici de 100 de litri. Meşterul demonstrează sortimentul: ”Mai avem căzi pentru brânză de oi, harbuji, varză… Butoaiele mici, de 10- 20 de litri spre exemplu, sunt pentru coniac. Pe ultimele oamenii le păstrează în casa mare, sunt foarte populare” adaugă butnarul. Între timp, un butoi de vreo cinci găleţi, şi-a căpătat forma finală şi a mai „câştigat” un inel de fier care îi va ţine doagele grămadă. A venit vremea capacului. Foarte rapid, meşterul se apropie de un utilaj special şi în câteva minute capacul este aproape gata, mai rămâne de efectuat câteva manipulaţii mărunte după care acesta îşi va găsi locul în gardină (Şănţuleţ făcut la capetele din interior ale doagelor unui butoi, în care se fixează fundul sau capacul — potrivit DEX-ului).
Confecţionarea butoaielor este o îndeletnicire scumpă. Sorocenii procură butoaiele domnului Ganea, totuşi cererea nu e prea mare, spune dogarul: „oamenii nu sunt dispuşi să plătească un preţ bun pentru butoaiele de lemn”.
Preţul este motivat – lemnul de stejar cu care lucrează eroul nostru, materia primă pentru butoaie, este scump, apoi se adaugă lucrul meşterului, alte cheltuieli. Preţul însă merită. „Stejarul are aşa componente chimice din Tăbliţa lui Mendeleev, care dă la vin un adaos special, un gust deosebit” susţine domnul Constantin. Potrivit lui, doar vinul care este păstrat primul în butoiul nou-nouţ, capătă acele calităţi gustative deosebite. „Un butoi de stejar poate servi mulţi ani. Unii se laudă că au moştenit butoiul de la bunelul, dar butoaiele de stejar în vinificaţie se folosesc numai un singur ciclu. Adică s-a pus un vin pe o perioadă de 2-3 ani sau mai mult, care apoi se vinde foarte scump, dar după asta butoiul nu mai poate fi folosit în acest scop deoarece primul vin a luat din lemnul de stejar tot ce a putut. Pur şi simplu ca vas, butoiul poate să mai servească încă mulţi ani” opinează meşterul.
Totodată vasele din plastic le fac mare concurenţă butoaielor din lemn, cel puţin la preţ. „Lumea nu cunoaşte aceste lucruri şi se alungă după ceva ieftin. Eu la toţi le spun, vasele de inox mai sunt cum sunt-ce pui aceea iei din ele, dar cu vasele de plastic voi vă bateţi joc de sănătatea voastră” a opinat bărbatul.
Vinul sau coniacul, sunt păstrate şi servite din butoaiele lui Ganea în diferite colţuri ale lumii, unde au ajuns în calitate de cadouri, suveniruri. „Chiar şi în Japonia a fost trimis un butoiaş mic. În Rusia nu le mai ştiu numărul. Mai sunt în Turcia, Italia, România…”
În această toamnă un butoi de 250 litri a plecat în România, în gospodăria unui cetăţean român care a muncit la reabilitarea drumurilor în raionul nostru. Alte zece butoaie de 100 sau 50 de litri sunt aproape gata pentru a fi luate de gospodarii care le-au comandat. Potrivit meşterului, nici în acest domeniu oamenii nu ţin cont de zicala „Găteşte sania vara şi carul iarna” deoarece tocmai toamna, când strugurii sunt de cules îşi amintesc că au nevoie de un butoi nou.
Comentarii