FinComBank are cele mai puţine credite neperformante de pe piaţa bancară

0

FinComBank înregistrează, în nouă luni ale anului curent, cel mai mic coeficient de credite neperformante pe piaţa bancară din Republica Moldova, acesta constituind 3,95%.

Pe parcursul anului curent, FinComBank şi-a îndreptat toată atenţia spre îmbunătăţirea continuă a serviciilor şi spre o comunicare cât mai eficientă cu antreprenorii, aşa încât să le răspundă nevoilor financiare şi să le susţină planurile de afaceri. De aceea, banca le-a pus la dispoziţie cele mai convenabile produse pentru investiţii şi dezvoltare a afacerii. Astfel, FinComBank a reuşit să îmbunătăţească în mod semnificativ rezultatele sale comerciale şi financiare, întregistrând cei mai buni indicatori în comparaţie cu anii precedenţi.

În nouă luni ale anului 2014, FinComBank şi-a concentrat eforturile pe optimizarea aspectelor legate de riscuri, a serviciilor, reducerea costurilor şi promovarea produselor tehnologizate.

Principalele realizări ale acestei perioade sunt:

Total active: 2073,28 mln. lei, în creştere cu 5,7% faţă de anul 2013, care au constituit 1961,49 mln. lei;

Total credite: 1048,96 mln. lei (anul trecut acestea au constituit 1034,44 mln. lei);

Total depozite: 1426,90 mln. lei (anul trecut acestea au constituit 1325,62 mln. lei);

Depozite /Credite: 136,03%;

Credite neperformante: 3,95% , întregistrând o performanţă de 48% faţă anul trecut, care a fost de 7,6%;

Capital normativ total: 284,95 mln. lei, fiind în creştere cu 16,06% faţă de 2013, care a constituit 245,52 mln. lei;

Lichiditate: 36%

Proporția microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii în portofoliul de credite al băncii – 67,43%,

O confirmare a eforturilor continue de optimizare întreprinse de bancă până în luna septembrie 2014 este rezultatul net pozitiv de 17,3  milioane lei.

Notă: FinComBank S.A. este una din principalele bănci comerciale din Republica Moldova, care oferă un spectru larg de servicii financiare microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, dar şi consumatorilor individuali prin intermediul unei reţele de 46 de unităţi, situate pe întreg teritoriul ţării.  Astfel, banca pune la dispoziţia clienţilor săi linii de afaceri specializate, precum operaţiuni zilnice, credite investiţionale şi pentru suplinirea mijloacelor circulante, pachete salariale, credite de consum, produse de depozitare cu dobanzi atractive, internet banking, carduri de debit şi alte produse.

Strategia de dezvoltare a FinComBank se bazează pe o creştere echilibrată, care serveşte economiei reale şi intereselor a peste 100 000 de clienţi, 540 angajaţi şi a 136 de acţionari.

Pentru mai multe informaţii contactaţi:

FinComBank S.A., mun. Chişinău, str. A. Puşkin, 26

Теl.: (+373-22) 269-822

E-mail: [email protected]

Web site: http://www.fincombank.cоm

Facebook – https://www.facebook.com/pages/Fincombank-SA/1503075789949416?ref=hl

(P) – Conținut Sponsorizat

Rușii inspectează fabricile de carne din Moldova

0

Serviciul federal de supraveghere veterinară şi fitosanitară al Rusiei a iniţiat verificări la companiile moldoveneşti producătorare de alimente de origine animală. Verificările vor avea loc în perioada 13-17 octombrie, anunţă instituţia pe pagina sa electronică, transmite IPN.

Din 5 iulie anul curent, Serviciul federal de control veterinar şi fitosanitar a interzis importul în Rusia a subproduselor din carne din Republica Moldova, precum ficatul, inima, grăsimile, dar şi a cărnii tranşate.

Mai târziu, tot în luna iulie, Rusia a interzis importul de fructe şi conserve moldoveneşti. Iar de la 1 septembrie, a impus taxe vamale pentru restul produselor moldoveneşti care mai pot fi exportate pe piaţa sa.

Uscătoria de fructe de la Sadova – afacerea unui tânăr gastarbeiter

0

Ion Gaber este un tînăr de 30 de ani din localitatea Sadova, raionul Călărași care după mai mulți ani petrecuți în străinătate a decis să se întoarcă acasă și să-și lanseze propria afacere.

Am decis să revin de peste hotare. Așa sunt eu – patriot de felul meu. Mie nu-mi place străinătatea, vreau să fiu gospodar la mine acasă, deși să fii gospodar este destul de greu.

Sunt la început de cale – am lansat afacerea în domeniul uscării fructelor în anul 2013, dar înainte de aceasta am studiat foarte atent piața și posibilitățile de accesare a unui credit”, povestește Ion Gaber.

Despre oportunitățile de creditare ale Programului Compact tînărul antreprenor a aflat studiind internetul. ”Mi-am dat seama că ideea mea de afacere se încadra perfect în condițiile Programului. În plus, un avantaj pe care l-am considerat enorm, a fost scutirea de TVA la importul utilajului.”

Ion Gaber a construit o uscătorie de fructe. Nu întîmplător a luat această decizie. Raioanele Călărași și Nisporeni sunt renumite prin numeroase plantații de prun, iar uscătorii sunt puține în această regiune. Pînă în prezent, producătorii au preferat să-și comercializeze producția direct din livadă.

”În satul Sadova aveam o singură uscătorie de fructe. Iată de ce, pentru început, am hotărît să prestez servicii de uscare a prunelor pentru producătorii din localitate. Admit că, inclusiv din cauza embargoului impus de Federația Rusă, am foarte multe solicitări, atît de la băștinași, cît și de la producătorii din alte localități. În anul curent, am reușit să uscăm 15 tone de prune, cred că vom mai usca 15 tone. Ulterior, cînd se vor culege merele, probabil vom usca și mere. La moment am angajate 4 persoane. Din păcate avem o problemă mare în localitate cu forța de muncă. Toată lumea caută lucrători, nimeni nu caută de muncă. Aducem oameni de peste 3 sate”, relatează tînărul.

Antreprenorul a procurat utilajul pentru uscătorie din creditul de 42 mii euro accesat prin intemediul Programului Compact. Din bani proprii a cumpărat încăperea pentru uscătorie. Investiția totală a constituit cca 1,3 mil. lei. Tunelul pentru uscarea fructelor a fost achiziționat din Serbia. Acesta funționează pe gaz și are o capacitate de 6 tone de fructe.

Prețul pentru prestarea serviciilor de uscare ajunge pînă la 8-10 lei/kg, în funcție de gradul de coacere a prunelor.

”Consider că în afacerea cu fructe uscate riscurile sunt foarte mici. Fructele uscate pot fi păstrate mai mult timp, fără a-și pierde gustul și calitățile nutritive și pot fi depozitate mai ușor, pentru că volumul lor se reduce. Nu sunt necesare condiții de păstrare foarte deosebite, doar o încăpere uscată. Iată de ce pentru viitor aș dori să achiziționez materie primă: să usuc nu doar prune și mere, dar și legume, măcieș. Intenționez să studiez piața cepei uscate”.

Tînărul antreprenor de la Sadova este pregătit să facă față tuturor provocărilor. În prezent deține o livadă de prun pe 60 de ari, dar și o plantație de căpșun pe 1,5 hectare. În ultimul an căpșunele nu i-au adus profitul scontat și planifică să planteze și pe această suprafață pruni. Totuși, tînărul consideră că activitatea în agricultură, ca și în alte domenii, trebuie să fie divizată: cel care produce trebuie să producă, iar cel care procesează – să se ocupe doar de acest domeniu.

”În agricultură trebuie să muncești foarte mult pentru a obține profit”- consideră Ion Gaber. ”Eu îmi privesc afacerea cu optimism. În viitor ași vrea să mai achiziționez 2-3 tuneluri, să pot asigura o cantitate mai mare de fructe și să pot negocia comercializarea acestora la un preț avantajos”, încheie antreprenorul.

Material editat în cadrul buletinului Compact Moldova.

Încă trei grupuri de producători agricoli vor beneficia de granturi în valoare de 10,2 mln.lei

0

Încă trei producători agricoli din sectorul horticol, vor beneficia de granturi în valoare de 10,2 mln. lei în cadrul Programului de granturi investiționale post-recoltă ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” al proiectului Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P). Decizia a fost luată de către Comisia interministerială de evaluare a dosarelor prezidată de către vice-ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi.

Ca și majoritatea participanților la program, Grupurile de producători au solicitat suport investițional în construcția frigiderelor și instalarea liniilor de sortare – cooperativa „COM-FRUCTFRES” din Căușeni , vor construi un frigider cu o capacitate de  500 tone și vor instala o linie de sortare în valoare totală de 10,7 mln. lei,  dintre care grantul solicitat este de 3,8 mln. lei. Grupul de producători de la Cahul „Struguri de Colibași” vor investi 5,8 mln. lei în frigider cu o capacitate de 350 tone și cameră de prerăcire, suma grantului solicitat fiind de 2,19 mln. lei. Al treilea grup de producători intenționează să construiască un frigider cu o capacitate de 1000 tone și instala o linie de sortare, investiția totală fiind de 11,34 mln. lei, dintre care 4,2 mln. lei va fi subvenționat din cadrul Programului de granturi.

Anterior,  în august curent, cinci grupuri de producători agricoli de fructe și legume au fost selectați pentru a putea beneficia de granturi în valoare de 17,8 mln. lei, dacă asigură cofinanțarea proiectului investițional.

Conform datelor oferite de Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, la ziua de astăzi, trei grupuri de producători au primit granturile solicitate: grupul de producători de migdale și alune NOCCIOLE (Căușeni) 895,7 mii lei, grupul de producători de struguri de masă STRUGURELE AURIU (Ștefan Vodă) 4,8 mln. lei și grupului de producători de struguri de masă, piersici, prune BASAN AGRO (Cimișlia) 4,9 mln. lei.

La prima rundă a Programului de granturi al proiectului Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), lansată în aprilie 2014, au fost depuse 9 dosare, dintre care doar un grup de agricultori a fost respins deoarece nu a răspuns cerințelor solicitate.

Cea de a doua rundă de selectarea a dosarelor pentru participare la Programul de granturi investiționale destinate investițiilor în infrastructura post-recoltă ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere”  a fost lansată pe 25 august 2014. Grupurile de producători care doresc să participe, sunt așteptați să depună dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultura până pe 30 octombrie 2014.

Bugetul Programului de granturi este de $7 mln. și va fi realizat până în 2017.

Reamintim, la Programul de granturi ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” pot participa doar grupurile de producători din sectorul horticol cu o activitate de cel puțin 3 ani, ce arendează terenuri agricole destinate plantațiilor multianuale  pentru 15 ani, fără datorii la bugetele locale și de stat și alte condiții obligatorii, ce pot fi găsite pe paginile web www.capmu.md și www.aipa.md. Plafonul maxim al grantului investițional ce reprezintă 50% din valoarea investiției eligibile,  constituie 350 mii dolari.

Piaţa produselor ecologice din Germania ar putea fi o soluţie pentru agricultorii moldoveni

0

Agricultura ecologică trebuie să devină o prioritate a omenirii, iar Republica Moldova ar putea livra produsele sale ecologice în Germania, care este cea mai mare piaţă din Europa. Sugestia vine de la doctorul în ştiinţe şi profesorul universitar Ulrich Köpke, de la Institutul pentru Agricultură Ecologică din Bonn.

„În perioada 2010-2012, pe piaţa noastră s-au vândut produse în valoare de peste 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 30% din volumul pieţei europene. Dar, Germania nu este numai un producător mare. Noi importăm foarte multe produse ecologice din întreaga lume cum ar fi, de exemplu, cartofi din Kazahstan sau mere din Argentina. Astfel, cu mare uşurinţă am putea importa şi produse bio din Moldova. Sigur, dacă ele vor corespunde cerinţelor”, a declarat pentru IPN Ulrich Köpke, care de mulţi ani face cercetări domeniul pieţei produselor ecologice.

Embargoul impus de Federaţia Rusă a afectat agricultura din Republica Moldova. În timp ce autorităţile de la Chişinău caută soluţii, piaţa de produse din Germania ar putea fi o soluţie de ieşire din criză, consideră profesorul de la Institutul pentru Agricultură Ecologică din Bonn. „Noi avem un potenţial mare deoarece consumatorii de aici înţeleg tot mai mult că produsele bio sunt naturale. Eu cred că produsele din Moldova la fel se vor bucura de succes”, spune doctorul Ulrich Köpke.

Leo Palm, un mic fermier din Germania, a decis cu 25 de ani în urmă să transforme ferma familiei sale din una obişnuită în una bio. Fermierul a declarat pentru IPN că, până atunci, legumele şi fructele crescute de el erau prelucrate cu pesticide şi diferite produse chimice. Fructele creşteau mari şi frumoase, dar se vindeau la un preţ mai mic. Astăzi, legumele de la această fermă cresc doar în condiţii naturale şi, chiar dacă sunt mici şi mai puţin atrăgătoare, se vând la un preţ mai mare. „Fermele bio constituie aproximativ 5% din toată agricultura Germaniei. Cu mulţi ani în urmă, noi am înţeles că nu mai putem creşte produse injectate chimic şi pe care le vindeam ieftin, de aceea am decis să mergem pe altă cale. Trăim nu departe de oraşele mari şi oamenii sunt mereu în căutare de produse ecologice”, a spus fermierul.

Leo Palm are 50 de hectare de pământ şi şi-a conceput businessul astfel încât să poată produce şi livra produse pe parcursul întregului an. Şi-a deschis şi un magazin pe lângă fermă. „Exemplul fermei noastre poate fi un exemplu pentru Moldova. De exemplu, noi începem să plantăm foarte devreme rubarbă şi sparanghel. După aceasta, sădim broccoli, fenicul, morcov, frunze de nap. Toate aceste produse le livrăm la târgurile de weekend din Bonn şi în supermarketuri. Vara deja creştem păstăi, după care plantăm Hokkaido, care creşte până toamna târziu. Iarna deja avem diferite tipuri de varză – varza albă, roşie şi verde. Aceste produse le vindem până primăvara devreme, la fel ca şi rădăcini de sparanghel. Pe urmă începem ciclu de la început”, şi-a împărtăţit experienţa fermierul.

Potrivit unui studiul realizat de cercetătorii de la Institutul pentru Agricultură Ecologică din Bonn, Germania ocupă locul întâi din Europa la importul de produse ecologice, iar volumul vânzărilor de produse bio depăşeste 7 miliarde de euro anual.

O familie de agricultori din Orhei cere azil politic în străinătate

0

Elizaveta Istrati şi fiul ei, Aurel, agricultori din satul Susleni, raionul Orhei, au lansat astăzi, 10 octombrie, un apel către ambasadele acreditate în Moldova, cerând azil politic din cauza persecuţiei la care spun că sunt supuşi de către organele de drept corupte din Republica Moldova.

În cadrul unei conferinţe de presă la IPN, Elizaveta Istrati a relatat despre cum fiul său, Aurel, a luat în arendă mai multe pământuri lăsate în pârloagă în raionul Rezina şi le-a restabilit cu investiţii proprii. În 2013, bărbatul intenţiona să cumpere tehnică nouă după vinderea recoltei de porumb, grâu şi florea-soarelui. Cel de la care închiria anterior maşini pentru a lucra pământul, Oleg Gonţa, s-a oferit să-i împrumute bani pentru a cumpăra imediat tehnica de care avea nevoie şi a nu mai aştepta recolta. Crezându-l de bună credinţă, familia Istrati a împrumutat de două ori câte 2 milioane de lei, iar după al doilea împrumut au semnat un contract la notar, în care se stipula că vor întoarce banii în 30 de zile, fiind însă asiguraţi de Oleg Gonţa că e doar o formalitate şi că înţelegerea verbală anterioară rămâne valabilă, banii urmând a fi întorşi după vinderea roadei.

Cu banii obţinuţi, familia Istrati a cumpărat tractoare şi alte utilaje, tot de la firmele lui Oleg Gonţa, prin intermediul programului 2KR, plătind 30% din valoarea acestora, iar programul plătind restul 70%, astfel încât Oleg Gonţa a primit valoarea integrală. Conform Elizavetei Istrati, tehnica le-a fost livrată cu întârziere, iar Oleg Gonţa i-a dat judecată pentru escrocherie. Mai apoi au urmat dosare deschise simultan pentru neplata datoriilor şi insolvabilitate.

Potrivit lui Aurel Istrati, pe 24 decembrie 2013, instanţa de judecată de la Orhei a pus sechestru pe proprietăţile familiei. Administrator interimar a fost numit Marcu Griţcu, care a început vânzarea roadei şi a altor bunuri, pentru a întocmi apoi un inventar conform căruia întreprinderea lui Aurel Istrati şi gospodăria ţărănească a Elizavetei Istrati nu sunt capabile să plătească datoriile şi trebuie lichidate. Aurel Istrati spune că a fost arestat 20 de zile pentru a nu putea să împiedice aceste acţiuni.

„Această afacere a lor este bine pusă pe roate. Ei, după cum ne-am convins, au judecătorii lor, au oamenii lor în poliţie, procuratură şi noi suntem goniţi de la o instanţă la alta”, a declarat Elizaveta Istrati. Ea a mai menţionat că uneori era chemată, alături de fiul său, în mai multe instanţe în aceeaşi zi, nereuşind să fie mereu prezenţi la toate. Multe decizii au fost luate în lipsa lor. Totodată, mai multe plângeri pe care le-au depus la procuratura şi poliţia din Orhei au fost respinse, iar cele depuse la instituţiile centrale au fost redirecţionate înapoi către cele locale.

Aurel Istrati a prezentat presei un clip în care o maşină trimisă de Marcu Griţcu rupe poarta gospodăriei mamei sale cu un lanţ. Elizaveta Istrati a mai povestit cum lucrătorii au fost alungaţi de pe câmp cu automate, iar ea a fost bruscată atunci când a încercat să împiedice ridicarea bunurilor din gospodăria personală.

„Noi am suferit şi suferim în continuare, am simţit urmărirea, tortura, dar vrem să muncim şi nu vrem să umblăm cu mâna întinsă. De aceea, fac un apel public către toate ambasadele acreditate la Chişinău să ne acorde azil politic în oricare stat. Suntem gata să părăsim Moldova pentru a face agricultură şi a scăpa de urmărirea criminală. Suntem gata să dăm explicaţii oricărui ambasador care va manifesta interes”, a declarat Elizaveta Istrati.

Dosarul privind insolvabilitatea gospodăriei familiei Istrati va fi examinat pe 29 octombrie 2014 de către Curtea Supremă de Justiţie.

A crescut semnificativ exportul de prune și struguri în România

0

Importurile de vinuri din Republica Moldova în România s-au dublat, iar livrările de prune au crescut de circa patru ori, potrivit unei analize realizate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor din România (ANSVSA), informează Moldpres.

Importurile de vinuri din Republica Moldova în România au crescut de 1,9 ori în acest an, iar de pastă de mere şi seminţe de floare soarelui de trei şi 5,5 ori respectiv. Creşteri semnificative a importurilor s-au înregistrat şi la alte produse, ca melasa, mierea de albine, pasta de prune, sucul de mere, iar exporturi de struguri s-a majorat de zece ori.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor anunţă că intenţionează să iniţieze noi proiecte pentru Republica Moldova. Preşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, aflat pe 8 octombrie într-o vizită în raionul Cahul, a avut discuţii referitoare la situaţia fermierilor din zonă, la producţia de fructe realizată în acest an şi la modalităţile de depăşire a embargoului impus de Federaţia Rusă.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat că garanţia bancară de şapte mii de euro pentru un camion de mere exportat în România, pe care o invocă producătorii, nu mai există. Această prevedere s-a anulat odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb şi în prezent nu există nici o piedică pentru exportul produselor agricole. „Dovadă este şi faptul, că pînă în prezent, peste Prut au fost exportate peste 730 de tone de mere, 190 de tone de prune şi 987 de tone de struguri”, a mai spus Bumacov.

Exporturile din Republica Moldova pe piaţa românească au crescut cu 4,3 la sută în primele şapte luni ale anului 2014, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.

Reacția Ministerului Agriculturii: Participanții la conferința din 8 octombrie au prezentat informații false

0

Pe 8 octombrie curent, un grup de reprezentanţi ai ONG-urilor din agricultură şi doi producători agricoli au susţinut o conferinţă de presă, în cadrul căreia a fost abordată problema comercializării recoltei de fructe, problemă impusă de embargoul rusesc la exportul de mere în această ţară. Drept răspuns, Ministerul Agriculturii a publicat un comunicat de presă în care vine cu unele precizări.

Conținutul comunicatului îl publicăm integral mai jos:

˝Întru susţinerea pomicultorilor au fost alocate compensaţii de 138 mln de lei, care urmează a fi repartizaţi începând cu 15 octombrie, curent. Prin eforturile Guvernului s-au identificat pieţe de desfacere a fructelor în Uniunea Europeană, Belarus, Kazahstan, Turcia şi alte ţări. Această activitate continuă prin tratative şi întrevederi, care se vor solda cu alte, noi direcţii de export a fructelor. Menţionăm, că mulţi producători agricoli au deja relaţii şi conlucrează eficient cu importatorii de fructe din alte ţări.

Cu părere de rău, participanţii la conferinţă au preferat o altă abordare a problemelor, operând cu date eronate, făcând şi nişte concluzii departe de a fi reale.

Astfel, un producător de fructe din nordul ţării, afirma că până în prezent n-a fost comercializată, decât o cantitate de 1-2% din recolta de mere. De fapt, conform datelor statistice, în perioada dintre 26 august-29 septembrie au fost vândute numai pe pieţele din afara ţării aproape 20 de mii de tone de mere. Aceiaşi persoană afirma la conferinţa de presă, că în România este imposibil de exportat fructe din cauza că ar exista, chipurile, o condiţie din partea română, o garanţie bancară de 7 mii de euro pentru un camion de mere. Această prevedere s-a anulat odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb şi în prezent nu există nici o piedică pentru exportul produselor agricole. Dovadă-i şi faptul, că până în prezent, peste Prut au fost exportate peste 730 de tone de mere, 190 de tone de prune şi 987 de tone de struguri.

Un alt producător din raionul Orhei, se frăsuia la conferinţa de presă, că întreprinderile de procesare achiziţionează merele cu doar 50 de bani pentru un kilogram şi că e mai convenabil să hrănească animalele cu mere, uitând să mai precizeze că din bugetul statului, pentru fiecare kilogram de mere livrate la procesare, producătorilor li se mai achită câte 1,5 lei. Adică, în total, un kilogram de mere vândut la întreprinderile de procesare va fi plătit cu aproximativ 2 lei, în timp ce în anul trecut, de la un kilogram de mere la procesare producătorii au avut un venit de doar 82 de bani, dar nu 2 lei cum eronat afirma acelaşi producător.

În altă ordine de idei, menţionăm, că Guvernul a alocat mai bine de 20 mln de lei pentru achiziţionarea merelor pentru grădiniţe, şcoli şi unităţi militare. Ministerul Agriculturii a anunţat licitaţii publice pentru achiziţionarea fructelor, dar la aceste licitaţii s-au prezentat doar agenţii economici din 8 raioane, care au încheiat contracte de livrare a merelor în medie cu 5 lei pentru un kilogram.  Ceilalţi pomicultori, din mai mult de 25 de raioane, inclusiv şi din raioanele de nord, unde-s mai multe livezi, nu s-au prezentat la licitaţii, preferând să se frăsuiască că n-au pieţe de desfacere, în loc să depună un efort pentru a căuta soluţii.

Ministerul Agriculturii, împărtăşeşte îngrijorarea organizaţiilor non guvernamentale expuse în cadrul conferinţei de presă, privind finanţarea nesatisfăcătoare a agriculturii, demonopolizarea pieţei produselor petroliere şi adoptarea legii cu privire la impozitul consolidat, proiect elaborat de altfel de minister. Ne exprimăm siguranţa că în comun vom reuşi să transpunem în fapt transformările spre care tindem, dar cu condiţia, să excludem din activităţile pe care le desfăşurăm, învinuirile neîntemeiate şi acţiunile nejustificate de promovare în scop electoral.˝

VIDEO. A schimbat macaraua pe vaci

0

Decenii la rând, a muncit în calitate de macarajiu. Era apreciat și solicitat. Dar și-a schimbat profesia și de ceva timp crește bovine. Este vorba de Petru Luca, din satul Samașcani, raionul Șoldănești, scrie impulstv.com.

De mic copil, Petru Luca visa să devină macaragiu, să construiască case mari. Vroia să fie de ajutor comunității. Spera să agonisească și bani mulți. Asta după ce auzise în sat, dar și la școală, că macaragiii câștigă bine. Visul i s-a realizat. Dânsul devenise chiar unul din cei mai cunoscuți macaragii din regiune. Îi reușea și în viața personală. S-a căsătorit și și-a construit casă. A crescut și educat trei copii. Peste familie însă s-au abătut mai multe nenorociri. După un accident, îi era greu să mai muncească pe macara. S-a văzut nevoit să renunțe. Însă familia oricum trebuia întreținută. A decis să se ocupe de creșterea vitelor.

Acum, împreună cu soția sa Veronica, Petru îngrijește opt vaci. Se trezesc de la cinci dimineața ca să reușească să mulgă bovinele și să le ducă la cireadă. Pe la chindii, încep pregătirile pentru seară: hrănirea și mulsul vacilor. Petru Luca a insuflat și consătenilor dragostea de vite. El cu mândrie le spune că o vacă îți poate aduce un venit de până la 2 mii lei lunar. În foarte puțin timp, în localitate numărul vacilor a crescut până la aproximativ 200 de capete. Soții Luca recunosc, că ocupația lor necesită efort. Dar munca grea este răsplătită. Important, în opina lor, e să pui suflet în ocupație. Deși par a fi mulțumiți că și-au găsit o sursă de venit, aici acasă, fără a pleca peste hotare, totuși, soții Luca sunt indignați de politica de prețuri. În special, îi deranjează prețurile de achiziție a laptelui.

La agenția ACSA din orașul Șoldănești s-a spus că crescătorii de vite sunt susținuți de stat. Petru Luca este de altă părere. Pe timpuri contabil în cârmuirea gospodăriei colective din sat, Veronica Luca se implică activ în afacerea lansată de soț. Are și un sfat pentru cei care se grăbesc să-și părăsească casa, plecând peste hotare. Muncesc de cu zori pînă în noapte. În speranța că vor veni vremuri, când gospodăriile țărănești vor prospera, așa cum se întmâplă în țările din Occident. Oricum, și în condițiile actuale, soții Luca sunt gata să mărească numărul bovinelor. Nu așteaptă pomană și nici nu vor să bată în ușile demnitarilor să cerșească. Se biziue pe propriile puteri și se roagă de sănătate.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=syYxyu6b2TI&list=UUX_jnXl7P3N_OBNRSfqenWQ” height=”300″]