La Tokyo a avut loc cea de-a doua ediție a Vernisajului Vinului, eveniment organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), cu sprijinul echipei Wine of Moldova Japan.
Evenimentul a reunit 24 de producători din Republica Moldova, care au prezentat peste 200 de vinuri liniștite, spumante și divinuri, oferind experților japonezi din domeniul vinului ocazia de a descoperi diversitatea, autenticitatea și calitatea vinurilor moldovenești.
La deschiderea Vernisajului au participat Sergiu Gherciu, secretar general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ștefan Iamandi, director al Oficiului Național al Viei și Vinului, și Dumitru Socolan, ambasadorul Republicii Moldova în Japonia.
Potrivit datelor ONVV, Japonia devine o piață strategică pentru vinificatorii moldoveni, înregistrând o creștere constantă a exporturilor în ultimii ani.
Dacă în anul 2022 au fost exportați circa 283 de mii de litri de vin, iar în 2023 volumul a constituit 209 mii de litri, în 2024 exporturile au ajuns la 409 mii de litri.
Tendința ascendentă se menține și în 2025, când doar în primele opt luni au fost livrați peste 337 de mii de litri de vin pe piața niponă.
Pe finalul mandatului său în Republica Moldova, Excelența Sa Yamada Yoichiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, a efectuat o serie de vizite în teritoriu la agricultorii care au beneficiat de programele de sprijin implementate de Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA) cu susținerea Guvernului Japoniei.
Maxim Popov, director executiv ADMA:
„Doar în anul 2025, prin programele implementate de ADMA cu susținerea Guvernului Japoniei, 234 de fermieri au realizat investiții în 355 de unități de mașini agricole și echipamente post-recoltare, cu o valoare totală de peste 300 milioane lei. Aici, vorbim de impactul direct al suportului oferit văzut în creșterea randamentului, eficientizarea procesului de recoltare și reducerea pierderilor de producție”.
În cadrul ultimei vizite oficiale, din 4 noiembrie 2025, Ambasadorul a vizitat două companii agricole din nordul țării, beneficiare ADMA, care cultivă diverse culturi, una dintre cele mai apreciate în cadrul vizitei fiind sfecla de zahăr.
Întreprinderile vizitate:
Dîngenarul SRL din Ocnița – companie care gestionează aproximativ 2 500 ha și cultivă atât legume, cât și culturi de câmp;
Climăuțanul-Agro din Dondușeni – o întreprindere cu aproape 10 000 ha de terenuri agricole, specializată în producția de culturi de câmp la scară mare.
„Tehnica achiziționată prin intermediul ADMA în cei peste 20 de ani în care Guvernul Japoniei ne oferă suport ne-a redus timpul de lucru foarte mult și a crescut substanțial productivitatea. Putem lucra mai eficient, mai curat și cu pierderi mult mai mici,” a declarat Igor Popov, reprezentantul SRLDîngenarul.
„Am beneficiat de suportul Japoniei încă de la primele proiecte derulate în Moldova, anul 2001. Utilajele moderne achiziționate cu suportul Guvernului Japoniei ne-au permis să gestionăm mai bine resursele și să reducem impactul insuficienței brațelor de muncă. Iar ce ține de ADMA, care la moment implementează aceste proiecte, cu siguranță este una dintre cele mai bune organizații create pentru susținerea agricultorilor,” a spus Alexei Chiriac, administratorul SRL Climăuțanul-Agro
De asemenea, delegația a efectuat o vizită la fabrica de zahăr Sudzucker – una dintre cele mai importante unități de procesare agricolă din Republica Moldova, unde s-a discutat despre necesitatea susținerii sectorului autohton de producție a zahărului.
Ambasadorul a apreciat în mod deosebit rezultatele obținute de fermierii moldoveni prin utilizarea tehnicii moderne și prin aplicarea bunelor practici agricole.
Yamada Yoichiro, Ambasadorul Japoniei:
„Republica Moldova este o țară mică prin suprafață, dar mare prin potențialul, curajul și demnitatea oamenilor săi. În fiecare sat, în fiecare fermă am descoperit o dorință sinceră de a munci, de a învăța și de a construi un viitor mai bun. Dincolo de tractoare, echipamente și cifre, ceea ce m-a impresionat cel mai mult este spiritul oamenilor.
Fermierii moldoveni sunt curajoși, deschiși spre nou, și demonstrează că inovația vină să susțină tradiția acolo unde este necesar. Japonia și Republica Moldova împărtășesc valori comune – respectul pentru muncă, pentru natură, pentru familie și pentru comunitate. Pe aceste valori am clădit o prietenie solidă, care nu se va încheia odată cu mandatul meu”.
Anterior, în vara și toamna acestui an, ambasadorul Yamada Yoichiro a ajuns și la alte companii agricole din țară, printre care se numără Avantaj-Agroteh SRL din Glodeni; afacerea familiei Bîzdîga din Edineț; Arman-Plant din Briceni – unul dintre cei mai mari cultivatori de cartof din țară.
Amintim că, printre echipamentele finanțate de ADMA cu suportul Guvernului Japoniei se numără tractoare, combine, semănători, grape, stropitori, linii de procesare, încărcătoare și sisteme de cântărire moderne.
În cadrul discuțiilor cu reprezentanții ADMA, Ambasadorul Yamada Yoichiro și oficialii JICA au analizat posibilitatea lansării fazei a doua a proiectului MAME, care ar extinde cooperarea spre noi domenii.
După mai bine de două decenii de muncă în agricultură, Serghei Casian din satul Bușila, raionul Ungheni, a ajuns la concluzia că în viticultură, fără apă nu există stabilitate.
Astfel, gospodarul a apelat la suportul financiar oferit de IFAD și a instalat un sistem modern de irigare prin picurare în plantația sa de 4 hectare de struguri de masă.
Rezultatele nu s-au lăsat așteptate: struguri mai mari, boabe uniforme și o calitate net superioară.
„Anul acesta am avut un succes extraordinar. Nici nu mă așteptam la așa roadă – cantitate și calitate în același timp. Strugurii sunt frumoși, bobițele pline, de calitate superioară. A fost un an binecuvântat, dar și irigarea și-a spus cuvântul”, povestește Serghei Casian.
De la legume în câmp deschis, la struguri de masă
Activitatea agricolă a început-o în anul 2000, pe o suprafață de trei hectare, cultivate cu legume în câmp deschis.
„Pe atunci, lucrurile se făceau altfel. Nu erau sisteme de irigare, nu erau sere, iar secetele dese ne loveau direct în buzunar. Am avut pierderi mari, am și falimentat la un moment dat”, își amintește fermierul.
Nu a renunțat însă. După o perioadă de muncă peste hotare, a revenit acasă și a decis să investească tot ce a câștigat într-o plantație de viță-de-vie.
„În 2016 am plantat primele trei hectare de struguri de masă. Cu timpul, știți cum, pofta vine mâncând, am extins până la 4 hectare”, spune cu zâmbet.
În plantația sa cresc soiuri de: Moldova, Prezentabil, Alb de Suruceni, Arcadia și Roșfor. Acestea au fost alese astfel încât maturarea să fie eșalonată și valorificarea mai ușoară.
„De la început am pus soiuri cu coacere diferită, ca să pot vinde treptat producția. Moldova și Prezentabil ocupă cea mai mare suprafață, iar Arcadia e soiul care mereu iese în evidență prin aspect”, explică agricultorul.
Strugurii sunt comercializați atât pe piața internă, cât și către unități de procesare, iar o parte, prin intermediari, merge la export.
Producția medie anuală ajunge la 19–20 tone la hectar, iar odată cu irigarea, potențialul e și mai mare.
Grant IFAD: de la idee la realizare
Despre proiectele IFAD, dl Casian spune că a aflat de la un specialist în consultanță agricolă din regiune, care l-a invitat la o ședință de informare.
Ulterior, a depus dosarul pentru grantul destinat irigării.
„Procesul de aplicare nu a fost complicat, mai mult a durat, așteptarea, asta a fost partea cea mai grea. În rest, totul e clar, știi ce trebuie să faci și mergi pas cu pas. Am fost printre cei selectați și am dus totul până la capăt”, spune el.
Serghei Casian spune că grantul oferit prin IFAD este primul și unicul sprijin financiar nerambursabil pe care l-a accesat vreodată.
„Am ajuns la vârsta pensionară și abia acum am reușit să obțin primul meu grant. Sper să nu fie și ultimul”, spune cu zâmbet fermierul.
Grantul în valoare de 7500$ a constituit 70% din valoarea totală a proiectului, iar 30% – contribuția proprie a fermierului.
Cu acești bani a reușit să instaleze întregul sistem de irigare, de la stația de pompare și filtre, până la conducte și tuburi de picurare.
„Eu aveam două rezervoare de apă, iar de acolo pornește tot sistemul, până la fiecare rând de vie. E o lucrare făcută cap-coadă, conform proiectului. Acum pot iriga controlat, exact cât și când trebuie”, explică dl Casian.
Anul acesta, a fost primul în care gospodăria a beneficiat de irigare. Diferența, după cum spune fermierul, se observă cu ochiul liber.
„Am întâlnit cunoscuți pe la piață și le-am arătat strugurii mei, Moldova cu irigare și Moldova fără irigare. Diferența e enormă. La mine bobițele-s pline, uniforme, dulci. Irigarea aduce bani, nu vorbe!”, zâmbește gospodarul.
Planuri pentru viitor: un frigider propriu
Următorul pas în dezvoltarea afacerii ar fi construcția unui frigider pentru păstrarea producției.
„Fără frigider e foarte greu. Strugurii sunt un produs perisabil, trebuie să o scoți repede, altfel pierzi. Dacă aș avea frigider, aș putea să depozitez două-trei săptămâni și să aștept preț mai bun. Atunci ești stăpân pe munca ta”, explică el.
În plus, Serghei Casian planifică să defrișeze o veche livadă de nuci, care nu s-a justificat, și să extindă suprafața cu vița-de-vie.
„Sunt specializat deja în struguri de masă. Dacă aș avea frigider, aș pune tot vie. Știu cum se face, am trecut prin toate”.
Fermierul nu ține experiența doar pentru el. Deja și vecinul său, care are două hectare de vie, a fost inspirat de exemplul lui.
„I-am spus: hai și tu, pune-ți irigare, că nu poți lucra serios altfel. M-a ascultat, deja a început și el pregătirile. La vie trebuie să fii zilnic implicat, iar irigarea te ajută mult, deschizi robinetul, vezi că totul merge și lucrezi mai departe. Nu e pierdere de timp, e investiție adevărată.”
La finalul discuției, gospodarul adaugă cu modestie:
„Sunt pensionar deja, dar nu pot sta locului. Lucrez cu plăcere și dacă m-ar face Dumnezeu un pic mai tânăr, aș mai face multe. Agricultorul adevărat nu se lasă, dar caută soluții.”
Proiectul „Îmbunătățirea capacităților pentru transformarea zonei rurale (IFAD VIII)” este realizat de Guvernul Republicii Moldova, prin Unitatea Consolidată de Implementarea Programelor IFAD, cu sprijinul Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă.
Pentru mai multe detalii despre produsele financiare oferite de UCIP IFAD, consultați acest link sau sunați la numărul de tel 022 21 00 56.
În satul Fîrlădeni din raionul Căușeni, gospodăria Fârlad-Agro SRL a demonstrat că, prin alegerea atentă a hibrizilor și aplicarea tehnologiei potrivite, cultura porumbului poate rămâne profitabilă chiar și în anii marcați de secetă.
Agronomul companiei, Roman Busuioc, afirmă că hibridul DKC 3972 de la Bayer s-a impus ca unul dintre cele mai stabile și productive în condițiile zonei de sud-est a țării.
„Lucrăm cu porumb de mulți ani, iar în ultimii șapte-opt ani am testat mai multe variante – inclusiv hibrizi moldovenești și de la alte companii. DKC 3972 s-a dovedit cel mai echilibrat: pornește rapid în vegetație, are o bună rezistență la secetă și reacționează excelent la fertilizare”, spune specialistul.
Alegerea hibridului – experiență și comparație
Fârlad-Agro cultivă circa 1700hectare de teren, dintre care aproximativ 500 ha sunt ocupate anual cu porumb, restul fiind împărțit între floarea-soarelui, rapiță și grâu.
După mai multe testări, echipa a decis să rămână cu DKC 3972, care este cultivat deja de trei ani pe o suprafață de 180-200 hectare.
„ Am avut mai mulți hibrizi, pe care i-am comparat în paralel, dar DKC 3972 s-a situat pe primul loc. Diferența față de ceilalți a fost de 1 – 1,5 tone la hectar, ceea ce spune multe. În plus, planta e mai uniformă, are știuleți bine formați și un comportament constant, indiferent de an ”, afirmă specialistul.
Hibridul se încadrează în grupa semitimpurie, fiind potrivit pentru condițiile de climă din sudul Moldovei, unde perioadele de secetă și arșiță afectează adesea fazele de polenizare și umplere a boabelor.
Tehnologia aplicată – echilibru între performanță și eficiență
Roman Busuioc subliniază că rezultatele obținute nu vin întâmplător.
„Un hibrid bun trebuie să fie susținut de o tehnologie bună”, spune el.
Detalii agrotehnice cultură de porumb – hibrid DKC 3972 (Bayer)
Premergător: floarea-soarelui
Înființarea culturii: primăvara 2025, după o pregătire clasică a solului (arătură + combinator)
Densitate la semănat: 54.000 boabe germinabile/ha
Densitate la recoltare: 50.000 plante
Adâncime de semănat: 5–6 cm
Fertilizare de bază: îngrășăminte lichide cu azot și fosfor (cca. 70 litri/ha) aplicate odată cu semănatul
Protecția culturii: erbicid MaisTer Power postemergent (faza de 4 frunze)
Tratamente suplimentare: un insecticid și un produs pe bază de zinc în faza de 8–9 frunze, pentru susținerea dezvoltării
Tehnologia de întreținere: lucrări clasice – arat toamna, pregătirea patului germinativ primăvara
Suprafață totală cu hibridul DKC 3972: cca. 180 ha.
„Noi nu mergem pe cantități mari de produse, dar aplicăm strict ce trebuie, la momentul potrivit. Asta ne ajută să ținem costurile sub control și să avem un efect maxim din fiecare intervenție”, explică agronomul.
Potrivit lui Roman Busuioc, DKC 3972 s-a remarcat prin: • uniformitate excelentă la răsărire și dezvoltare, • rezistență ridicată la secetă, • știuleți bine formați și maturare uniformă, • reacție foarte bună la fertilizare, • stabilitate de producție chiar și în condiții climatice dificile.
Condițiile anului și rezultatele
Sezonul agricol curent a fost dificil: umiditatea acumulată între septembrie și recoltare a fost de doar circa 150 litri, ceea ce a pus presiune pe toate culturile.
În aceste condiții, DKC 3972 a confirmat așteptările, oferind o recoltă de 3,5 tone/ha, semnificativ peste media locală.
„A fost un an foarte greu. În zona noastră, mulți fermieri au avut sub o tonă. Cu toate acestea, DKC 3972 a dat 3,5 tone la hectar, iar pentru condițiile noastre, e un rezultat foarte bun. Hibridul a reacționat foarte bine la fertilizare și are o rezistență excelentă la stresul hidric”, precizează Roman Busuioc.
Perspective și recomandări
Pentru anul viitor, gospodăria planifică să mențină întreaga suprafață cu DKC 3972, dar și să testeze pe platforme demonstrative câțiva hibrizi noi din portofoliul Bayer.
„Rămânem 100% cu 3972, dar vom încerca și alte variante pentru comparație. E important să vezi cum reacționează fiecare hibrid la condițiile tale. Noi apreciem foarte mult colaborarea cu echipa Bayer – sunt profesioniști, vin în teren, discută, te ajută să înțelegi produsul.”
Roman Busuioc consideră că investiția în genetică performantă este calea sigură pentru a rămâne competitiv:
„Azi nu mai merge cu soiuri vechi sau selecții locale. Chiar dacă par mai ieftine, pierderile la recoltă sunt mult mai mari. Cu un hibrid bun, te asiguri de stabilitate și de randament constant, indiferent de an.”
Mai multe detalii despre hibrizii Dekalb aflați pe acest link.
Egiptul implementează un proiect național de construire a silozurilor, având ca scop creșterea capacității de stocare pentru grâu și alte cereale și menținerea unei rezerve strategice care să asigure necesarul alimentar al țării, a anunțat prim-ministrul Mostafa Madbouly.
Proiectul prevede construcția a aproximativ 50 de silozuri în 17 guvernorate, ceea ce va adăuga o capacitate suplimentară de stocare de până la 1,5 milioane de tone.
Astfel, rezerva totală stocată va depăși 6 milioane de tone.
În parteneriat cu Programul Alimentar Mondial (World Food Program – WFP), statul egiptean a lansat Centrul de Coordonare Luxor, destinat promovării rezilienței, inovării și diseminării cunoștințelor în regiunea Egiptului de Sus.
În cadrul participării sale la Alianța Globală împotriva Foametei și Sărăciei, desfășurată la Doha, premierul Madbouly a precizat că Egiptul colaborează cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru a găzdui un centru global de stocare a cerealelor în Zona Economică a Canalului Suez (SCZONE).
Pentru grupul FructLine, din raionul Râșcani, sezonul 2025 a fost plin de provocări, dar și de rezultate care confirmă reziliența pomicultorilor moldoveni.
În ciuda celor două valuri de îngheț din primăvară, echipa condusă de Ruslan Jubîrcă a reușit să salveze aproape 70% din recoltă și să asigure producția de peste 2.000 de tone de mere pentru export, potrivit Moldova Fruct.
„Primul val de îngheț a fost depășit fără pierderi semnificative, însă al doilea s-a dovedit mai sever. Cu toate acestea, amplasarea favorabilă a livezilor și sistemele noastre de protecție, precum cețuirea termică și aspersia antiîngheț, ne-au permis să păstrăm o mare parte din recoltă”, a declarat Ruslan Jubîrcă, directorul FructLine.
Compania deține aproximativ 40 de hectare de livadă de măr, cu soiuri de top pentru export, precum Gala, Braeburn, Golden Delicious și Red Delicious (Red Chief) etc.
„Calitatea merelor din acest an este excelentă. Recolta a fost realizată la momentul optim, ceea ce ne-a permis să obținem fructe uniforme, cu un calibru cuprins între 65 și 80 mm – exact standardul solicitat de piața europeană”, a declarat el.
Primele livrări au plecat deja către țările din Golf, urmate de Grecia, România, Olanda și Turcia, iar loturile sunt calibrate și ambalate conform cerințelor fiecărei piețe.
FructLine este dotată cu o linie de sortare de ultimă generație, capabilă să identifice cu precizie atât defectele externe, cât și pe cele interne ale merelor.
Infrastructura de depozitare include 18 camere frigorifice cu atmosferă controlată dinamic (DCA), având o capacitate totală de aproximativ 5.000 de tone, care asigură păstrarea fructelor în condiții optime de prospețime și calitate până în primăvară.
„Putem livra în orice moment fructe proaspete, ferme și cu gust deosebit. Fiecare lot este clar etichetat, iar datorită varietății de soluții de ambalare pe care le oferim, livrările se realizează în condiții impecabile, cu respectarea lanțului frigorific până la destinație”, precizează Ruslan Jubîrcă.
Compania planifică și extinderea suprafeței de livezi super-intensive cu alte 10 hectare, dotate cu sistem de irigare, fertirigare și plasă anti-grindină.
„Vrem să creștem capacitatea de producție și să automatizăm procesarea. Este singura cale prin care putem rămâne competitivi pe piață”, afirmă el.
Totodată, interesul cumpărătorilor, inclusiv europeni, pentru merele moldovenești este tot mai mare, afirmă directorul FructLine, fapt datorat gustului autentic al fructelor moldovenești.
„Merele din Moldova încep să fie tot mai mult apreciate pentru gustul lor deosebit. Acestea au un avantaj distinct: aroma naturală și echilibrul dintre dulce și acid. Doar prin cooperare și respectarea standardelor de calitate și inofensivitate putem obține vânzări bune în Uniunea Europeană și oriunde în lume”, conchide Jubîrcă.
Fondată în 2016, compania „Nova-Plum-Fruct” SRL, care operează sub brandul FructLine, cultivă mere, prune și pere, iar din 2022 exportă în mod constant către piețele Uniunii Europene.
Maib, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și cu sprijinul Uniunii Europene, lansează maib export school. Programul va fi implementat de Gateway & Partners în perioada noiembrie 2025 – mai 2026.
Inițiativa este dedicată consolidării capacităților de export ale întreprinderilor micro, mici și mijlocii (IMM-uri) din Republica Moldova. La program se pot înregistra antreprenorii din sectoarele agro, agroalimentar, producere, servicii și altele, care doresc să-și extindă afacerea peste hotarele țării.
Giuseppe Grimaldi, Șef al Oficiului BERD în Moldova, a declarat:
„Prin intermediul acestui program, BERD se angajează să sprijine dezvoltarea IMM-urilor din Republica Moldova, oferind instrumente practice și expertiză în afaceri pentru a depăși barierele comerciale, a spori competitivitatea acestora pe piața UE și a stimula potențialul de export al Republicii Moldova”
Andrii Glevatskyi, Vicepreședinte maib, responsabil de Divizia Business Banking, a menționat:
„Maibexport school va sprijini antreprenorii locali atât prin soluții financiare, cât și prin servicii non-financiare personalizate, menite să le sporească competitivitatea și pregătirea pentru export. Încurajez cu încredere clienții noștri să valorifice oportunitatea de a beneficia de toate avantajele programului. Aș vrea să știe că pot conta mereu pe expertiza echipei maib pentru a-i ghida și susține în planurile de cucerire a noilor piețe de desfacere”.
Programul urmărește creșterea performanței și a competitivității internaționale a IMM-urilor locale, cu un accent special pe întreprinderile din sectorul agricol. Prin instruiri, consultanță personalizată și ghiduri practice, programul va ajuta companiile să:
își dezvolte strategii de export complete;
identifice parteneri de afaceri în piețele UE;
adapteze produsele la standardele europene;
și să își consolideze prezența internațională într-un mod sustenabil.
Programul include patru componente majore:
Evenimente și sesiuni de instruire – șapte sesiuni gratuite dedicate promovării exporturilor și pregătirii pentru piețele UE, organizate în format fizic la maib park.
Selectarea a 10 IMM-uri – clienți existenți sau potențiali ai maib, eligibili pentru consultanță personalizată și mentorat în misiuni de export.
Consultanță practică individuală – fiecare IMM selectat va primi sprijin în elaborarea unei strategii de export și identificarea partenerilor comerciali din UE.
Elaborarea unui Ghid de Export bilingv (română–engleză) – un instrument practic pentru toate companiile locale care doresc să înceapă sau să extindă exporturile.
Maib export school reunește profesioniști locali și internaționali din cadrul Gateway & Partners, organizație cu experiență în dezvoltarea programelor de instruire pentru export în peste 20 de țări.
Toți speakerii își vor împărtăși expertiza prin sesiuni interactive, studii de caz, instrumente digitale și consultanță practică.
Accesul este gratuit, dar locurile în sală sunt limitate. Pentru agendă și înregistrare la maib export schoolaccesați linkul es.maib.md.
Ministerul Energiei, cu sprijinul Guvernului Germaniei, a elaborat proiectul Metodologiei privind amplasarea, instalarea și demontarea centralelor fotovoltaice în Republica Moldova, scrie bancamea.md.
Documentul propune un cadru tehnic unitar, aliniat la standardele europene, pentru dezvoltarea sigură și sustenabilă a energiei solare.
Metodologia se aplică atât centralelor conectate la rețea (on-grid), cât și celor autonome (off-grid), utilizate pentru consum propriu sau alimentarea zonelor izolate.
Centralele vor putea fi amplasate pe terenuri agricole degradate, industriale, comerciale, pe acoperișuri sauchiar pe bazine acvatice, în timp ce ariile naturale protejate, pădurile și zonele cu risc ridicat vor fi excluse.
Documentul prevede și obligația de dezafectare completă a instalațiilor în maximum 9 luni de la încetarea activității, precum și recomandarea de a instala stații meteo locale pentru o monitorizare eficientă a producției.
Proiectul a fost elaborat în cadrul inițiativei „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova (E4M)”, implementate de GIZ și finanțate de Guvernul Germaniei.
Pe fondul scăderii randamentelor la floarea-soarelui, al costurilor ridicate la energie și al disfuncțiilor logistice, industria de procesare din Ucraina riscă să încheie din nou sezonul pe pierdere, în timp ce piața mondială reacționează printr-o creștere a cererii și a prețurilor pentru uleiul și semințele de floarea-soarelui, informează Spike Brokers.
Suprafețele recoltate au ajuns deja la 86%, cu o producție totală de 8,4 milioane tone, comparativ cu 9,6 milioane tone în aceeași perioadă a anului trecut.
Randamentele scăzute, prețurile ridicate la energie, precum și creșterea costurilor și blocajele logistice pot duce la încă un an neprofitabil pentru industria de procesare.
Creșterea numărului de unități de procesare din Ucraina, în acest sezon, ar putea reduce gradul lor de utilizare până la 60% sau chiar mai puțin.
Astfel de factori provoacă îngrijorare pe piața mondială și susțin o cerere stabilă pentru uleiul de floarea-soarelui.
Totodată, majorarea prețurilor la soia și la șrotul de soia oferă un sprijin suplimentar pentru complexul oleaginos, se menționează în raport.
În direcția Turciei, cererea pentru uleiul de floarea-soarelui se menține stabilă, la nivelul de 1.300–1.320 $/t, pentru livrări în noiembrie–decembrie.
După cum notează brokerii, prețurile la uleiurile vegetale în porturile din Europa de Nord încep să se echilibreze, reducând efectul de inversiune și indicând formarea unei prime forward pentru uleiul de floarea-soarelui.
Creșterea prețurilor la șrot creează premise pentru o posibilă majorare suplimentară a prețului la floarea-soarelui săptămâna viitoare.
În ultima săptămână, prețurile la semințele de floarea-soarelui au crescut cu 10–13 $/t (după TVA).
Indicele spot al prețului la floarea-soarelui, pentru livrare în termen de 30 de zile, a crescut cu 9 $ (inclusiv TVA), ajungând la 697 $/t (inclusiv TVA).
Folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informații despre dispozitiv. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți experiența de navigare și pentru a afișa anunțuri (ne)personalizate. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Neconsimțământul sau retragerea consimțământului pot afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
