Granturi de 7 milioane de dolari pentru grupurile de producători din sectorul horticol

0

Ieri, 25 august 2014, a fost lansată cea dea două rundă a Programului de granturi investiționale destinate investițiilor în infrastructura post-recoltă ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere”. Grupurile de producători care doresc să participe, sunt așteptați să depună dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură până pe 30 octombrie 2014.

Bugetul Programului de granturi este de $7 mln. și va fi realizat până în 2017.

Reamintim, la Programul de granturi ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” pot participa doar grupurile de producători din sectorul horticol cu o activitate de cel puțin 3 ani, ce arendează terenuri agricole destinate plantațiilor multianuale pentru 15 ani, fără datorii la bugetele locale și de stat și alte condiții obligatorii, ce pot fi găsite pe paginile web www.capmu.md și www.aipa.md.

Plafonul maxim al grantului investițional ce reprezintă 50% din valoarea investiției eligibile, constituie 350 mii dolari.

Cinci grupuri de producători horticoli vor beneficia de granturi în valoare de 17,8 mln lei

0

Cinci grupuri de producători agricoli din sectorul horticol, dintre cei nouă care au depus dosarele pentru participare la Programul de granturi investiționale post-recoltă ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” al proiectului Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), vor beneficia de granturi în valoare de 17,8 mln. lei. Selectarea a fost efectuată de către Comisia interministerială de evaluare a dosarelor, prezidată de către vice-ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi.

Programul de granturi, lansat în aprilie 2014, are drept obiectiv acordarea suportului necesar agricultorilor din sectorul horticol, în crearea unei infrastructuri moderne, menite să sporească competitivitatea fructelor și legumelor moldovenești. Cu ajutorul resurselor financiare oferite, dar și a investițiilor proprii de 27,4 mln. lei, cele cinci grupuri de producători vor procura frigidere pentru păstrarea fructelor și legumelor, linii de spălare și calibrare a fructelor, linii de sortare și împachetare. Astfel, investițiile beneficiarilor Programului MAC-P în infrastructura post-recoltă vor depăși 45 mln. lei.

Grupurile de producători și suma granturilor oferite: grupul de producători de migdale și alune NOCCIOLE (Căușeni) 895,7 mii lei, grupul de producători de fructe SIPECOFRUCT (Călărași) 3,3 mln. lei, grupul de producători de struguri de masă STRUGURELE AURIU (Ștefan Vodă) 4,8 mln. lei, grupul de producători de struguri de masă, piersici, prune BASAN AGRO (Cimișlia) 4,9 mln. lei, grupul de producători de struguri de masă și zmeură AUROVITA 3,8 (Ialoveni) mln.lei.

În opinia experților, asocierea producătorilor agricoli în grupuri de producători va permite livrarea constantă pe piață a unor volume mari de fructe și legume, iar dotarea tehnică al acestora, va asigura un nivel european al prezentabilității produselor horticole moldovenești pe rafturile rețelelor comerciale din țară și din afara ei.

Cultivarea roșiilor în seră – o afacere de familie din satul Volodeni

0

Cultivarea roșiilor în seră este o afacere profitabilă care nu necesită mult teren agricol. Acest lucru ne demonstrează Diana Lupu, o tânără de 24 de ani din satul Volodeni, raionul Edineț, care a reușit să îmbine armonios studiul și practica în producția roșiilor în seră. A învățat de la tatăl ei, care are o experiență bogată și în sectorul agricol, domeniu care a devenit o pasiune și pentru Diana.

Ca la mulți alți tineri din Moldova, mama Dianei a plecat la muncă în Italia cu scopul de a câștiga bani pentru întreținerea familiei. Astfel că, dorința Dianei de a fi alături de mamei ei, a determinat-o ca să o convingă să revină acasă, iar cu banii agonisiți să lanseze o afacere. ”Moldovenii sunt dispuși să muncească cu greu, iar cu banii câștigați să își lanseze afaceri de succes în țară, care să le aducă profituri consistente. Așa se face că miile de euro câștigate cu atâta trudă, îi ajută să deschidă afaceri – obiectiv pe care l-am urmărit pe parcursul anilor cât a fost plecată mama la muncă în Italia”, a mărturisit Diana.

După ce a adunat o sumă de bani, mama Dianei s-a întors acasă, iar o parte din banii agonisiți a considerat că urmează să-i acorde Dianei pentru a iniția o afacere. Diana, însă, era conştientă de faptul că îi lipsesc cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru a lansa o afacere de succes. Din acest motiv, tânăra a decis să participe la seminarul „Cum să inițiezi o afacere” din cadrul Proiectului „Suport în Utilizarea Remitențelor pentru Crearea Noilor Afaceri și a Locurilor de Muncă”, care i-a oferit cunoştinţe în domeniul managementului, marketingului şi planificarea și finanțarea afacerilor. A obţinut informaţii despre necesitatea şi importanţa unui plan de afaceri, care i-a fost elaborat de către experţii A.O. ”ProRuralInvest” și totodată a înregistrat o gospodărie țărănească.

Amenajând o parte din grădina casei, tânăra antreprenoare a construit o seră cu carcasă din metal pe o suprafață de 400 metri pătrați, precum a montat și un sistem complex pentru încălzire pe bază de gaze naturale. Din start, și-a asigurat accesul la resurse de apă, construind o fântână arteziană și instalând un sistem de irigare prin picurare.

”Investiția totală la etapa inițială a constituit 68,415 lei, bani utilizaţi pentru procurarea carcasei de metal, peliculei, sistemului de încălzire, semințelor de roșii, construcția fântânei arteziene și sistemului de irigare. După realizarea investiției, fiind ambițioasă să realizez cele planificate, am depus toate documentele necesare la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură și am beneficiat de subvenție pentru construcția serei și instalarea sistemului pentru irigare prin picurare”, a mărturisit Diana. Fiind o afacere de familie, un suport semnificativ la derularea acesteia este acordat de membrii familiei tinerei antreprenoare. Pe lângă muncă, a depus și dragoste în noua sa afacere, fără de care nu ar fi reușit. Consideră că rentabilitatea nu constă în suprafaţa cultivată ci în eficienţă.

Roşiile sunt vândute la supermarketele din or. Edineț. Preţurile sunt unul din factorii esenţiali în ecuaţiile Dianei. Este optimistă şi sigură că se va adapta oricărei situaţii şi oricărei conjuncturi ale pieței. Face parte din categoria celor pe care nu îi afectează prea mult ce fac alţii. Își vede de drum liniştită, gândindu-se la probleme sale şi căutând soluţii în propria ogradă. E un caz fericit şi optimist, iar faptul că tânăra este în primul rând un bun manager peste afacerea gestionată, îi asigură rentabilitatea şi, totodată, un viitor sigur.

Succesul acestei noi afaceri, obţinut într-o perioadă scurtă de activitate, îi permite Dianei să privească cu optimism spre viitor şi să facă planuri de extindere. Astfel, tânăra antreprenoare deja planifică să-şi extindă afacerea şi să mai construiască câteva sere. Există planuri mari, care au toate şansele de reuşită, pentru că sunt puse în aplicare de o tânără hotărâtă, susținută de persoane cu experienţă în domeniu şi care nu se dau bătuţi la primul obstacol întâlnit în cale.

”În ciuda piedicilor și greutăților din țară, deja mulți moldovenii care au muncit printre străini sunt deciși să nu se mai întoarcă în străinătate la muncă, ci numai în vacanță. Este și cazul mamei mele, care, ca și toți părinții plecați peste hotare la muncă, este sigură că trebuie să fie în permanență lângă cei dragi. Totodată a avut convingerea în faptul că-mi va reuși în afacere. Prin urmare, am mari speranțe că în scurt timp banii câștigați din afacere ne vor acorda oportunitatea tuturor membrilor familiei să mergem peste hotare în vacanță, și nu la muncă”, a concluzionat tânăra antreprenoare.

Acest material a fost elaborat și editat în cadrul Proiectului ”Suport în Utilizarea Remitenţelor pentru Crearea Noilor Afaceri şi a Locurilor de Muncă”, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Cooperarea Cehă pentru Dezvoltare și implementat de Caritas Republica Cehă și A.O. ”ProRuralInvest”, și este destinată persoanelor cu intenții de a crea și dezvolta noi afaceri, precum și specialiștilor și consultanților.

„Moldova Fruct” a înaintat un ultimatum Guvernului

0

Membrii Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct” constată că eforturile Guvernului de diminuare a consecinţelor embargoului rusesc impus la exportul de fructe vin cu întârziere, sunt fragmentare, incoerente şi lasă mult loc pentru interpretări. În context, asociaţia a difuzat o rezoluţie, în care vine cu mai multe cerinţe, transmite IPN.

Producătorii şi exportatorii de fructe propun crearea, până la 1 septembrie, a unui grup de coordonare, condus de prim-ministru sau de viceprim-ministru, care va monitoriza toate întrebările ce ţin de situaţia în pomicultură şi va organiza săptămânal sau mai des întâlniri cu producătorii, procesatorii şi alte persoane necesare. De asemenea, mai propun aprobarea, nu mai târziu de 31 august, a sprijinului financiar producătorilor pentru merele de vară, merele de toamnă şi prune. Iar până la 30 septembrie, să se identifice mijloace băneşti şi să se elaboreze mecanismul de acordare a sprijinului pentru comercializarea merelor de iarnă.

Producătorii cer sprijinul Guvernului pentru revenirea la preţurile de achiziţie de 0,65 lei per kg la merele pentru procesare şi neadmiterea reducerii lor de către fabrici. De asemenea, este solicitat sprijinul Guvernului şi donatorilor pentru construcţia în regiunea de nord a republicii a unei fabrici de procesare a fructelor, unde pachetul majoritar să aparţină furnizorilor de materie primă. „Problemele cu care ne confruntăm sunt cauzate nu numai de embargou, ci şi de politicile incoerente de dezvoltare a ramurii din ultimii 10 ani. Până în prezent nu există o strategie de dezvoltare a ramurii, fapt ce îi dezorientează pe pomicultori, care nu-şi pot planifica investiţiile şi strategiile de piaţă”, se menţionează în rezoluţia dată publicităţii.

Producătorii mai menţionează că lipsa Legii Zilierilor şi a Legii impozitului unic agricol nu contribuie la creşterea competitivităţii fructelor moldoveneşti. „Atenţionăm că fondul de subvenţionare în 2014 este insuficient, nu acoperă necesităţile, poate aduce la aplicarea coeficienţilor ce va trezi şi mai multă indignare în rândul producătorilor agricoli. Pe de altă parte, nu înţelegem de ce proiecte de finanţare a ramurii, cum este creditul oferit de Guvernul Poloniei, se tergiversează de către unele instituţii de stat, cu scopul de a birocratiza şi îngrădi accesul la aceste surse pentru producătorii agricoli”, se spune în rezoluţie.

Membrii asociaţiei anunţă că, în cazul în care în timpul apropiat nu vor constata un progres semnificativ în realizarea cerinţelor, îşi rezervă dreptul constituţional de a organiza proteste.

Afacere cu ouă și carne de prepeliță în propria curte

0

Mihail Bugai are 24 de ani și este originar din satul Șuri, raionul Drochia. La vârsta la care mulţi tineri încă se gândesc care ar fi cel mai bun drum în viață, Mihail știe deja ce are de făcut. Pasiunea lui Mihail pentru prepelițe l-a determinat să creeze o mini-fermă de prepelițe, o afacere profitabilă care generează venituri din comercializarea ouălor și cărnii de prepeliță.

Deşi are studii superioare în domeniul agroecologiei și tehnologiilor agricole, a trebuit să o ia de la capăt: ”Primele informaţii despre creșterea prepelițelor le-am acumulat prin intermediul internetului, am citit multe despre tehnologia de creștere a prepelițelor, am avut ocazia să vizitez și câteva ferme de prepelițe, unde crescătorii experimentaţi și-au împărtășit experiența”.

Despre modalităţile de administrare și lansare a unei afaceri, Mihail a fost infor-mat în cadrul proiectului ”Suport în Utilizarea Remitențelor pentru Crearea Noilor Afaceri și a Locurilor de Muncă”. Frecventând cursul de instruire ”Cum să inițiezi o afacere” Mihail s-a documentat cum se planifică o afacere eficientă; a beneficiat de asistență din partea proiectului la înregistrarea gospodăriei țărănești, i-a fost elaborat un plan de afaceri și a fost asistat în procesul de realizare a investiției.

Pentru a iniţia afacerea, Mihail a investit 120 mii lei, bani câștigați de tatăl lui care muncește de câțiva ani, ca și mulți alți moldoveni, în Rusia. ”Fiind pasionat de creşterea prepelițelor, planificam să inițiez o afacere. Îmi doream să fac orice pentru ca familia să fie integră și ca tatăl să nu fie nevoit să plece la muncă peste hotare, să se bucure de oportunitatea investirii banilor câștigați într-o afacere, care să genereze bani suficienți pentru întreținerea familiei” a menționat Mihail.

La început antreprenorul a construit încăperile necesare pentru creșterea prepelițelor, care corespund tuturor cerinţelor și a procurat un incubator. A avut ambiţii mari, important era să extindă mini-ferma de prepelițe. Beneficiind de un suport financiar, în valoare de 300 mii lei în cadrul Programului Național de Abilitate Economică a Tinerilor, a procurat alte două incubatoare și cuștile necesare pentru creșterea prepelițelor.

“Am decis să cresc prepelițe deoarece investiția inițială nu este una mare, iar procesul lor de maturizare este rapid şi-ţi poţi recupera investiția destul de repede”, precizează Mihail.

Mihail și alţi crescători de prepelițe din raionul Drochia fiind perseverenţi au înființat Asociația crescătorilor de prepelițe ”AGROCOM”, prima de acest gen din Republica Moldova. Asociația catalizează activitățile private în sectorul rural, dezvoltă aptitudinile antreprenoriale, și consolidează membrii acesteia pentru atragerea investițiilor ce impulsionează creșterea prepelițelor în Republica Moldova.

În anul 2012 tânărul a beneficiat de oportunitatea unei vizite de studiu în România organizată cu suportul Proiectului. În cadrul acesteia a cunoscut antreprenori care gestionează afaceri în diverse domenii, fapt ce a contribuit la îmbunătățirea abilităților lui antreprenoriale.

La moment mini-ferma este structurată pe spaţii predestinate: camera incubatoarelor, o cameră unde se cresc puii de până la 21 zile, cameră pentru tineret, cu păsări de 21 – 42 de zile și camera pentru prepeliţe ouătoare. Efectivul de prepelițe este 3 mii de păsări fiind unul fluctuant în funcție de cererea pieței.

”Am realizat că creşterea prepeliţelor nu este o muncă uşoară. Mă trezeam şi la ora 4 pentru a verifica temperatura aerului şi a observa păsările. Sunt mulţumit că afacerea merge bine, și în mod deosebit mă bucur că aceasta este gestionată de toți membrii familiei atât de părinți cât și de frate” a conchis Mihail.

Acest material a fost elaborat și editat în cadrul Proiectului ”Suport în Utilizarea Remitenţelor pentru Crearea Noilor Afaceri şi a Locurilor de Muncă”, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Cooperarea Cehă pentru Dezvoltare și implementat de Caritas Republica Cehă și A.O. ”ProRuralInvest”, și este destinată persoanelor cu intenții de a crea și dezvolta noi afaceri, precum și specialiștilor și consultanților.

FOTO. Leancă a vizitat două întreprinderi exportatoare de fructe din raionul Ialoveni

0

Premierul Iurie Leancă a vizitat astăzi un complex frigorific din satul Costeşti şi un complex de producere a fructelor uscate și a nucilor, din satul Nimoreni, raionul Ialoveni. Produsele – strugurii de masă, fructele uscate şi nucile – sunt destinate, în mare parte, pieţelor externe.

Depozitul frigorific din satul Costești are o capacitate de păstrare a fructelor şi legumelor de 500 de tone. Acum, aici sunt ţinuţi la păstrare struguri de masă şi piersici. Potrivit antreprenorului local Sergiu Postică, în plin sezon, frigiderul este foarte solicitat. „Strugurii pe care îi vedeţi azi, aici în frigider, vor fi transportaţi diseară în Belarus. Noi nu trebuie să aşteptăm să vină cineva la noi ca să ne procure producţia, trebuie să mergem în Europa cu fructele şi legumele noastre”, a spus antreprenorul.

La rândul său, Premierul Iurie Leancă s-a arătat impresionat de ceea ce fac localnicii: „Mă mândresc că aţi reuşit să faceţi aşa ceva, văd nişte realizări extraordinare şi sunt impresionat. Mă bucur că reuşiţi să vă vindeţi produsele pe piaţa din Est şi pe cea din Vest”.

În satul Nimoreni, raionul Ialoveni, Iurie Leancă a vizitat un complex de producere a fructelor uscate și a nucilor, afacere iniţiată cu sprijinul Bancii Mondiale, în cadrul Proiectului de Ameliorare a Competitivităţii. Nucile şi fructele uscate sunt exportate, în proporţie de 98 la sută, pe piaţa europeană. Întreprinderea are 150 de angajați permanenți și aproximativ 200 sezonieri. Cifra anuală de afaceri este de 217 milioane de lei.

Potrivit proprietarului, Dumitru Vicol, cel mai important rezultat al investitorilor şi colectivului este faptul că întreprinderea a reuşit să atingă toate standardele de calitate şi securitate ale Uniunii Europene.

„Întreprinderea a realizat un sistem de management al calităţii şi siguranţei produselor alimentare în conformitate cu standardele internaţionale. Întrunirea acestui standard a permis companiei să-şi extindă piaţa de desfacere în ţări europene, inclusiv Germania, Elveția, Italia, Belgia şi Franţa”, a specificat omul de afaceri.

Premierul s-a interesat cu ce dificultăţi se confruntă localnicii şi care sunt, în opinia lor, cele mai bune modalităţi de a le depăşi. Totodată, Iurie Leancă a vorbit despre măsurile Guvernului menite să sprijine fermierii şi procesatorii.

Astăzi, Prim-ministrul Iurie Leancă s-a aflat într-o vizită de lucru în raionul Ialoveni.

Bumacov: Patru companii vor fi selectate pentru a livra mere în şcoli

0

Statul va selecta patru agenţi economici care vor livra mere proaspete în şcoli, în cadrul unei acţiuni a Guvernului de sprijinire a producătorilor agricoli, afectaţi de embargoul rusesc. Despre aceasta a anunţat ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, într-un interviu acordat site-ului trm.md.

„Este hotărârea Guvernului, ni s-au alocat acele 19,5 milioane de lei pentru școli. Pentru fiecare din cele patru zone ale țării va fi selectată câte o companie. Acestea vor asigura livrarea în continuu a merelor, din frigider, pe tot anul la aceste instituții de învățământ”, spune ministrul Bumacov.

Oficialul a subliniat că „banii publici pot fi folosiți numai printr-un sistem de achiziții transparent, stabilit de lege. De aceea, ne pare rău că uneori durează această procedură, cum este cea pentru școli și grădinițe, dar nu avem altă soluție. Pentru raioane, termenii de referință au fost deja elaborați și transmiși Agenției de intervenție și plăți pentru agricultură. Această procedură durează aproximativ o lună. Eu nu răspund de ceea ce achiziționează „Air Moldova”. Ei pot face probabil și o procedură mai simplificată. Eu vorbesc despre ce va fi livrat pe tot parcursul anului în școli”, afirmă ministrului Agriculturii.

Vasile Bumacov a afirmat că „statul subvenționează producătorul pe 10 măsuri, care sunt foarte bine stabilite. Acum venim adițional cu compensații pentru prune, mere și legume. Căutăm surse financiare pentru a compensa pierderile de la comercializarea strugurilor”, a specificat oficialul.

Potrivit ministrului Agriculturii, realizarea plăților se va începe îndată ce regulamentul va fi aprobat de Guvern. „Este pregătit, se află la avizări la diferite ministere. În următoarea ședință de Guvern, marți sau joia viitoare, el va fi aprobat de Guvern și din acel moment vor fi primite actele la Agenția de intervenție și plăți pentru agricultură pentru a face despăgubiri. Undeva în maxim 10 zile”.

VIDEO. Incendiu într-un depozit cu fân

0

Un incendiu a izbucnit în seara zilei de ieri, lângă localitatea Oricova, raionul Călărași. La venirea celor două autospeciale ale pompierilor, într-un depozit ardea fân.

Pompierii au lucrat pentru lichidarea incendiului peste șase ore. În total au fost distruși 1500 baloți de fân.

Angajații Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale cercetează circumstanțele și cauza izbucnirii incendiului, o ipoteză cercetată fiind cea a unui scurtcircuit.

 

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=gLMO4S4SkVo” height=”300″]

Candu i-a cerut lui Rogozin suspendarea sancțiunilor economice impuse Moldovei

0

Ieri, 21 august, la Chişinău, a avut loc întâlnirea copreşedinţilor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare comercial-economică. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de vicepremierul Andrian Candu, ministru al economiei, iar cea a Federaţiei Ruse de vicepremierul, Dmitri Rogozin. La şedinţă au participat şi reprezentanţi ai altor instituţii din domeniul agroalimentar, vamal, siguranţa alimentelor, culturii etc.

Potrivit Ministerului Economiei, în cadrul discuţiilor a fost efectuat un schimb amplu de informaţii privind evoluţiile din ultimul timp în relațiile comercial-economice, accentul fiind pus pe ultimele acțiuni ale Federaţiei Ruse referitor la restricțiile impuse la importul unui șir de produse moldovenești, inclusiv, introducerea unor taxe vamale.

Vicepremierul moldovean Andrian Candu a atras atenţia că restricţiile aplicate sunt excesive și nejustificate prin prisma angajamentelor și practicilor internaționale și contravin prevederilor cadrului juridic bilateral şi multilateral, care reglementează schimburile comerciale cu FR. Motivele luării măsurilor menţionate sunt mai mult de natură politică, decât economică.

Vicepremierul Candu a subliniat, în context, importanţa menţinerii unui dialog constructiv între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, în vederea identificării unor soluţii reciproc acceptabile pentru ambele părţi, în interesul cetăţenilor ţărilor noastre.

Ministrul Economiei moldovean a pledat pentru continuarea consultărilor la nivelul conducătorilor instituţiilor guvernamentale de profil şi experţilor vizaţi în baza situaţiei obiective existente în raporturile comerciale, cu ‎suspendarea aplicării sancţiunilor şi interdicţiilor impuse pe perioada negocierilor.

La rândul său, vicepremierul rus a menționat despre necesitatea continuării dialogului la nivel bilateral și identificarea soluțiilor pentru redresarea situației la nivel de experți și instituții. De asemenea, a confirmat disponibilitatea de a facilita organizarea întrevederilor date pe parcursul lunii septembrie curent. În același timp, a menționat despre necesitatea considerării intereselor agenților economici din Transnistria.

De asemenea, oficialii celor două state au subliniat importanţa activităţii Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică, în calitate de platformă de dialog ce permite identificarea unor soluţii pentru subiectele ce vizează agenda relaţiilor bilaterale. În acest context, partea moldovenească a reiterat disponibilitatea sa privind convocarea în timpul apropiat a şedinţei ordinare a comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economica.

Cooperarea moldo-rusă în domeniul energetic a reprezentat un subiect aparte al întrevederii. În cadrul discuțiilor partea moldavă a menționat necesitatea extinderii contractelor existente de tranzit și furnizare a gazelor naturale pentru 2015.

Ultima întâlnire a copreşedinţilorComisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare comercial-economică a avut loc în luna septembrie 2013, la Moscova.