Pentru a face faţă exigenţelor europene, producătorii agricoli vor trebui să se asocieze în grupuri, notează viceministrul agriculturii, Gheorghe Gaberi. Potrivit oficialului, există foarte mulţi producători mici care vor trebui să depună eforturi considerabile pentru a accede pe piaţa comunitară, transmite IPN.

„În sectorul agrar, va trebui să începem un proces foarte activ de asociere. Producătorii mici nu vor putea de sine stătător să se conformeze cerinţelor UE, nici în ceea ce priveşte calitatea, nici cantitatea şi nici ritmurile de furnizare”, a spus viceministrul, la o discuţie publică organizată de către Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău, cu ocazia semnării Acordului de Asociere cu UE. Parlamentul a adoptat în acest an o lege cu privire la grupurile de producători. De asemenea, vor fi acordate fonduri europene în această direcţie.

În cadrul aceluiaşi eveniment, referindu-se la avantajele Acordului de Asociere cu UE, viceministrul economiei, Octavian Calmâc, a menţionat că se va îmbunătăţi calitatea produselor şi serviciilor prestate, datorită fondurilor europene investite în programul de crearea a laboratoarelor, pentru protejarea pieţei interne de produsele de proastă calitate.

„Trebuie să recunoaştem că în ultimii ani statul nu a investit în procesul de supraveghere a pieţei şi în asigurarea calităţii produselor plasate pe piaţă. Ducem lipsă de capacitatea de a verifica calitatea produselor importate şi le acceptăm aşa cum sunt. Nu le supunem testelor de laborator”, a remarcat viceministrul.

Potrivit lui Octavian Calmâc, programul de creare a laboratoarelor are drept scop şi certificarea produselor exportate. „Nu este vorba de utilizarea acestor echipamente doar pentru exporturile în UE. Acelaşi lucru trebuie să-l facem şi cu Federaţia Rusă, ca să evităm discuţiile interminabile vizavi de calitatea produselor noastre”, a subliniat oficialul. Viceministrul a mai spus că autorităţile doresc să creeze mecanisme şi proceduri, prin care să se asigure că producţia exportată este calitativă.

Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE pe 27 iunie.

Prim-ministrul Iurie Leancă a declarat după semnarea Acordului de Asociere a țării noastre la Uniunea Europeană că evenimentul este unul istoric, care va aduce beneficii pentru cetățeni.

„În primul rând, asta înseamnă instituții care vor funcționa și mai puternic, după modelul european, asta va însemna o economie care va putea să se integreze și mai bine cu cea europeană, asta înseamnă acces la o piață de 500 de milioane de oameni consumatori cu capacitate ridicată de cumpărare, asta înseamnă investiții în economia R. Moldova”, a subliniat Iurie Leancă.

Șeful Executivului a mai spus că procesul de integrare europeană este unul pe care Guvernul s-a axat și l-a promovat încă din anul 2009. „Acum avem șansa să materializăm aceste posibilități în lucruri concrete: locuri de muncă, o luptă împotriva corupției mult mai eficientă, reforma justiției, liberalizarea economiei, astfel încât condițiile sociale ale oamenilor din Republica Moldova să se îmbunătățească, astfel încât infrastructura să devină mult mai modernă, astfel încât educația, medicina să ofere cele mai bune servicii”, a precizat pentru presă, Iurie Leancă.

Totodată, Premierul a declarat ziariștilor că Acordul pe care l-a semnat astăzi la Bruxelles nu contravine relațiilor cu partenerii din Est. „ Acordul nu contravine relațiilor bune politice, dar și economice și comerciale cu Rusia, dar nici cu Kazahstanul sau Belarus. Și vom face tot ce ne stă în puteri să dezvoltăm o relație bună, constructivă, bazată pe respect reciproc cu partenerii noștri din Federația Rusă, astfel încât această integrare europeană care astăzi este marcată puternic prin acest Acord de Asociere, să ne facă pe noi mai previzibili și mai stabili și asta să contribuie, bineînțeles, la această relație foarte bună pe care ne-o dorim cu partenerii noștri din Est”, a mai precizat Iurie Leancă.

Cât despre aderarea la UE, Premierul moldovean a sublinat că Republica Moldova va trebui, în primul rând, să pună în aplicare prevederile Acordului de Asociere pentru a convinge în continuare Bruxellesul că își poate respecta angajamentele asumate.

Astăzi, la Bruxelles, Iurie Leancă a semnat Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, alături de Ucraina și Georgia, în prezența a 28 de șefi de stat și de guvern din țările membre ale UE.

Primii şi unicii, deocamdată, care au adus şi cultivat grâul Spelta, una dintre cele mai vechi cereale, strămoşul grâului obişnuit de astăzi, sunt fraţii Ghenadie şi Alexandru Cazacu din satul Coşerniţa, raionul Criuleni, informează Moldpres.

Cu această ocazie, ieri, la Vadul lui Vodă a avut loc seminarul de instruire sub genericul „Producerea cerealelor ecologice”, la care au participat fermieri din mai multe raioane, producători de panificaţie, experţi în domeniul agriculturii ecologice. În cadrul evenimentului, Jiri Urban şi Martin Hutar, reprezentanţi ai Companiei Probio din Cehia, au vorbit despre importanţa cultivării acestei culturi ecologice.

Oaspeţii cehi i-au instruit în domeniul inspecţiei şi certificării cerealelor ecologice destinate pentru export şi i-au informat pe cei prezenţi despre noile cerinţe ale Uniunii Europene în acest domeniu. În cadrul discuţiilor s-a pus accent pe asigurarea calităţii cerealelor ecologice (producerea, recoltarea, tratarea culturilor, depozitarea, transportarea, postrecoltarea etc.).

Solicitat de Moldpres, expertul în domeniul agriculturii ecologice Valentin Crîşmaru, doctor în agricultură, a afirmat că în 2009, fiind într-o deplasare în România, a făcut cunoştinţă cu un fermier care cultiva de mai mulţi ani grâul Spelta. Venind acasă, le-a povestit despre acest soi de cereale fraţilor Cazacu din Coşerniţa, care au fost entuziasmaţi şi care au hotărât să-l cultive.

Fermierul Alexandru Cazacu a spus că anul trecut au semănat 5 hectare de grâu Spelta, de pe care a strâns circa 20 de tone. „La început nu ştiam cum să-l semănăm, nici cum să-l recoltăm. Am obţinut 20 de tone de grâu, însă nu era solicitat pe piaţă. Graţie Angelei Turuta, reprezentantă în Republica Moldova a Companiei Probio din Cehia, am luat legătură cu oficiul central de la Praga şi în anul curent am exportat grâul în Cehia, obţinînd câte 450 de euro pentru o tonă de Spelta”, a declarat fermierul de la Coşerniţa.

Grâul Spelta a fost cultivat de vechii egipteni şi celţi. Cereala era cunoscută încă de acum 5000 de ani în sud-vestul Asiei, iar în Caucaz se găseşte în situri arheologice datate cu cinci până la şase mii de ani înainte de Hristos. Ca principala cereală pentru pâine, grâul Spelta a fost lăudat în Vechiul Testament. În Europa s-a identificat prima dată în jurul anului 1900 înainte de Hristos. În prezent, Spelta trăieşte o adevărată renaştere.

Grâul Spelta este alcătuit dintr-o combinaţie de vitamine, minerale, carbohidraţi, grăsimi, precum şi de un conţinut ridicat de albumină şi fibre. Este utilizat la tratarea unor boli precum ar fi neurodormita, boală de piele la copiii mici, a unor boli de inimă, a suferinzilor de ateroscleroză, diabet zaharat şi chiar de cancer.

În acest an, se înregistrează recoltă dublă de zmeură. Agricultorii spun că, după seceta din 2012, plantaţiile de-abia acum şi-au revenit. În timp ce zmeură avem din belşug, îngheţurile de primăvara trecută au afectat grav culturile de piersici. Agricultorii spun că jumătate din roadă a fost deja compromisă, iar în prezent, pomii sunt afectaţi de boli şi dăunători, deoarece nu pot fi stropiti din cauza ploilor, scrie publika.md.

Anul trecut, Mihai Zaharia din satul Lucaşeuca, raionul Orhei, a recoltat 840 de kilograme de zmeură de pe un hectar de plantaţie. Agricultorul spune că, în acest sezon, ar fi putut obţine o recoltă de aproximativ trei ori mai mare dacă în 2012 nu era secetă.

„Butaşii din anul 2012 trebuia să fructifice. Însă din cauză că a fost secetă mare ei nu au fructificat. Anul acesta cred că o să fie la o tonă şi jumătate, o tonă şi 600 la hectar”, a declarat agricultorul.

La pieţele agro-alimentare zmeura se vinde în acest an cu 20 de lei pentru un kilogram, faţă de 35 de lei în sezonul trecut.

Piersicii, grav afectați de înghețuri

Nicolae Ivancioglo din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, cultivă piersici pe o suprafaţă de 300 hectare. Potrivit lui, livada a fost afectată de trei ori de îngheţuri, din care cauză suportă pierderi considerabile.

„A dat îngheţul şi într-o singură zi am rămas fără 30-40 la sută din recoltă”, a spus agricultorul.

Problemele nu se termină aici. Ploile din ultima perioadă au adus cu sine diverse boli şi dăunători. Şi criza din Ucraina îi afectează direct pe producători. Aceasta le creează probleme exportatorilor ceea ce a făcut ca preţul en gros al pierscilor să scadă de la 12 până la şapte lei pentru un kilogram.

În aceste condiţii, experții prognozează anul acesta o creştere considerabilă a importului acestor fructe. În pieţele din Chişinău, au apărut deja primii piersici din acest an, iar comercianţii dau asigurări că fructele sunt de producţie moldovenească.

Agenţii economici din regiunea transnistreană vor fi scutiți de plata taxelor la efectuarea operaţiunilor de import-export: accize la import, taxe vamale şi ecologice. Prin această măsură, Guvernul îşi propune să stimuleze mediul de afaceri din stânga Nistrului.

Decizia derivă dintr-o lege aprobată în acest sens de Parlamentul Republicii Moldova la 11 aprilie 2014 şi prevede scutirea agenţilor economici din regiunea transnistreană de un şir de taxe.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov a declarat că acest subiect este în atenţia negocierilor în formatul „5+2″ şi urmează să fie pus în aplicare de autorităţile de la Chişinău.

Potrivit lui Eugen Carpov, prin acordarea acestor facilități va fi stimulată activitatea mediului de afaceri din regiune, ceea ce va contribui la dezvoltarea social-economică a localităților din stânga Nistrului.