Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat astăzi modificări și completări la Regulamentul de aplicare a destinațiilor vamale prevăzute de Codul Vamal.

Proiectul a fost elaborat la propunerea Serviciului Vamal în vederea stabilirii unor norme transparente ce vizează aplicarea regimului vamal de perfecționare activă aplicabil companiilor producătoare, care importă materie primă și o prelucrează în Republica Moldova, ulterior produsul fiind exportat în străinătate.

De asemenea, autorizația se acordă agenților economici, indiferent de deținerea dreptului de proprietate asupra materiei prime, cu condiția ca produsele compensatoare obținute să fie reexportate de pe teritoriul Republicii Moldova. Anterior acest regim se aplica doar în baza contractului de prelucrare în lohn, iar odată cu noile modificări va fi posibilă și în baza contractului de vânzare-cumpărare.

Condițiile de autorizare a perfecționării active sunt aduse în concordanță cu legislația vamală europeană.

Proiectul a fost elaborat în parteneriat cu oameni de afaceri, investitori străini, experți europeni și se încadrează în procesul de modernizare și simplificare a procedurilor vamale.

Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va aduce beneficii enorme sectorului agricol din Republica Moldova, susţine deputatul liberal-democrat Ion Balan, care este hotărât să-şi ofere votul în Parlament pentru ratificarea documentului.

Parlamentarul a declarat pentru IPN, într-un sondaj efectuat printre deputaţi, că, odată cu ratificarea acordului, Republica Moldova va putea accesa mai uşor fonduri europene pentru modernizarea tehnologiilor în agricultură. Astfel, vor fi deschise noi locuri de muncă în domeniul agriculturii, şi anume în industria de prelucrare, de păstrare şi de export a produselor agroalimentare.

Parlamentarul a mai spus că, în cadrul vizitelor pe care le face în teritoriu, cetăţenii manifestă un interes sporit faţă de posibilitatea iniţierii unei afaceri în agricultură. „Proiectele masive ne vor da posibilitatea să mişcăm treburile în agricultură şi să dezvoltăm satul”, a subliniat deputatul.

Potrivit lui Ion Balan, timp de patru ani, guvernarea a promovat numeroase acţiuni pentru a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană. „Am 4 copii şi un nepoţel şi voi face tot posibilul pentru ca viitorul lor să fie în UE. Nu voi ezita nicio secundă, voi veni în şedinţă şi voi vota pentru ratificarea acestui acord”, a spus Ion Balan.

Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE pe 27 iunie.

Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari a declarat, într-un interviu pentru „INFOTAG”, că guvernul nu a răspuns la cea mai mare parte a revendicărilor înaintate de agricultori la protestul din 28 mai.

Domnule Slusari, v-aţi exprimat dezideratul ca executivul să vină în întâmpinarea agricultorilor cu progrese reale în acest domeniu. Aţi putea să ne spuneţi care anume sunt aşteptările Dvs.?

A.S.: Data de 28 iunie este termenul limită pe care l-am acordat guvernului la mitingul de protest din 28 mai pentru a răspunde solicitărilor noastre. Faptul că numai cu o zi înainte Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE este o coincidenţă întâmplătoare. Noi am aprobat rezoluţia prin care i-am dat guvernului o lună pentru a face simţit un progres în materializarea revendicărilor noastre. După 28 iunie, vom analiza în ce măsură autorităţile au răspuns acestor cerinţe.

Concret, ce aţi solicitat guvernanţilor?

A.S.: Una dintre solicitări vizează piaţa produselor petroliere şi cea a produselor agricole. Aici se cere ca executivul, parlamentul, organele abilitate – ANRE, Consiliul Concurenţei şi Ministerul Economiei – să contracareze eficient acţiunile monopoliste şi acordurile de tip cartel pe pieţele produselor agroalimentare şi petroliere. La acest moment, practic nu văd vreun progres în realizarea cerinţelor noastre.

Ce măsuri intenţionaţi să luaţi în continuare?

A.S.: Este greu de spus. Dat fiind faptul că suntem mai multe organizaţii, urmează să discutăm. Cert este că, din păcate, în acest moment, nu se simte niciun progres. Avem opt solicitări şi cu excepţia revendicării de a modifica Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2020, în sensul desemnării agriculturii şi a dezvoltării rurale ca prioritate naţională, cerinţă aprobată recent de guvern, în rest, nu simţim niciun progres, nimeni nu a discutat cu noi, nu ne-a dat niciun răspuns la cerinţele înaintate, referitoare la piaţa produselor petroliere, în privinţa căreia am făcut mai multe sesizări și am venit cu o serie de propuneri.

În privinţa combaterii monopolului, constat un regres. Chiar astăzi am analizat situaţia pe piaţa produselor petroliere din ultimele două-trei săptămâni. Preţurile angro s-au majorat cu 30-40 de bani.

Cum îi afectează acest lucru pe agricultori?

A.S.: În mod direct. Dacă se majorează preţul cu 50 de bani, din buzunarul agricultorilor vor fi achitate o sută de milioane de lei. Noi avem o problemă gravă vizând competitivitatea, dar în urma cartelurilor de pe piaţa produselor petroliere şi pe piaţa produselor agricole, agricultorii simt cel mai mult pe pielea lor toate schemele monopoliste.

În ce măsură se fac simţite, în opinia Dvs., acţiunile Consiliului Concurenţei?

A.S.: Am rămas uimit când am citit, zilele trecute, că acum Consiliul Concurenţei este preocupat de situaţia de pe piaţa zahărului. Ca atare, înţeleg că în această problemă Consiliul s-a autosesizat. Întrebarea mea este: chiar piaţa zahărului reprezintă cea mai mare problemă pentru a asigura concurenţa loială în economia ţării? Eu, de exemplu, nu înţeleg logica reprezentanţilor Consiliului Concurenţei. Noi, timp de doi ani încercăm să-i conectăm la combaterea cartelurilor pe piaţa produselor petroliere, dar fără rezultat. N-am auzit să fie vreo autosesizare. Anul trecut am avut problema comercializării producţiei de grâu şi de floarea soarelui. La fel, fără rezultat. Atunci am scris chiar o plângere, dar am primit răspuns că trebuie să aducem probe, de parcă noi avem instrumente pentru aşa ceva. Consiliul Concurenţei ne-a spus că nici dânşii nu au pârghiile necesare pentru a analiza situaţia pe piaţa regională, comparativ cu România şi Ucraina.

Recent, însă, nu ştiu de ce, într-un domeniu în care nu există plângeri din partea producătorilor agricoli, preţurile sfeclei de zahăr sunt cele mai înalte în regiune – 700 de lei/tonă anul trecut, faţă de 250 de lei cu patru ani în urmă. Din punctul meu de vedere, pe această piaţă există concurenţă: trei companii se luptă pentru clienţi. De aici beneficiază producătorii de sfeclă, preţul căreia a crescut de trei ori. Chiar dacă admitem că vreuna dintre companii deţine poziţii dominante, nu văd un abuz din partea acestora. În context, recunosc că am rămas uimit că, în condiţiile în care avem atâtea probleme cu mediul concurenţial în diverse domenii, Consiliul Concurenţei se ocupă anume de aceasta.

Am văzut că în schimb s-au plâns importatorii – întreprinderile consumatoare de zahăr.

A.S.: Importatorilor de zahăr li se creează un regim special. Eu nu sunt mare specialist în domeniu, dar, din câte ştiu, la noi zahărul este mai scump doar decât în Ucraina şi în Belarus. Producătorii noştri exportă zahăr în România, în Federaţia Rusă, în alte state. Înseamnă că zahărul nostru este mai ieftin, dacă exportăm. Ştiu că la noi se importă, oficial, zahăr din Belarus, şi semioficial sau prin contrabandă, din Ucraina. Noi ştim de ce acolo zahărul este mai ieftin. Sper că nu vrem să ajungem în situaţia Ucrainei, cu pătrunderea zahărului din trestie şi să nimicim ramura sfeclei, care de bine, de rău, în ultimii patru ani se dezvoltă.

Reprezentanţii mediului de afaceri şi ai organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova vor avea posibilitatea să înveţe de la specialişti europeni cum să elaboreze proiecte de investiţii şi să atragă fonduri europene. Cursurile vor fi predate la Centrul de Resurse pentru Proiecte Europene (CRPE), iaugurat la Chişinău în baza unui parteneriat dintre Institutul Naţional de Cercetări Economice al Academiei de Ştiinţe a Moldova şi Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltarea Afacerilor (CEDA) din România, transmite IPN.

Profesorul universitar Sorin Bocancea, expert pe fonduri europene în cadrul CEDA, a spus că fondurile europene nu vin cu dedicaţie, precum cele guvernamentale, ci se alocă de către Bruxelles când se propun proiecte. „Ca şi în România, în Republica Moldova trebuie încurajată o cultură a proiectelor. Fiecare ban vine atunci când demonstrezi că se justifică o anumită investiţie. Urmărim să formăm profesional persoane angajate atât în administraţia publică centrală, cât şi în cea locală, mediul de afaceri şi ONG-uri, care ar putea la un moment dat să acceseze fonduri europene”, a spus expertul român.

Punem accent pe formarea profesională continuă. La terminarea cursului, fiecare absolvent va primi un atestat care să ateste calitatea de manager de proiecte europene. Sorin Bocancea a mai spus că mai mult de jumătate din costurile unui proiect de investiţii sunt alocate pentru experţii de proiect străini şi ar fi mai util ca aceşti bani să rămână în ţară, odată ce vor exista manageri locali de proiecte europene.

Directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice, Alexandru Stratan, a spus că, odată cu avansarea vectorului european al Republicii Moldova, asistenţa UE pentru Republica Moldova va creşte, însă experienţa arată că Moldova nu are suficienţi experţi care ar putea să dezvolte proiecte europene de atragere a investiţiilor. „Practica altor state a demonstrat că acestea au ratat finanţările europene din lipsa capacităţii de asimilare. De aceea, ne-am propus cu partenerii noştri să lansăm acest centru, pentru a forma aici specialişti locali şi regionali. De capacitatea specialiştilor de a trage acest resurse va depinde foarte mult. Cu regret capitalul nostru uman lasă de dorit”, a spus Alexandru Stratan.

Eugen Roşcovanu, preşedintele Asociaţiei Micului Business, a spus că oamenii de afaceri din republică sunt capabili să atragă investiţii şi dispun de capacităţi manageriale pentru dezvoltarea afacerilor. Acesta a adăugat că în Moldova există afaceri dezvoltate în baza finanţărilor europene, iar oamenii de afaceri deja beneficiază de foarte multe resurse din partea Uniunii Europene. „Lumea, când aude de milioane, se întreabă cum se face că nu ajung şi la ei, dar acest lucru nu înseamnă că nu avem afaceri care să se dezvolte din aceşti bani, în spirit european şi după model european. Dacă aceste resurse care se investesc în Moldova ar fi mai eficiente, am avea şi mai multe locuri de muncă, suntem optimişti că investiţiile europene vor duce la dezvoltarea vieţii cetăţenilor şi a mediului de afaceri din Moldova”, a adăugat Eugen Roşcovanu.

Centrul de Resurse pentru Proiecte Europene va organiza cursuri de instruire complexă pe parcursul a 100 de ore. Costul instruirii variază de la 150 la 600 de euro. Centrul va avea posibilitatea de instruire a 30 de persoane într-un singur curs.

În doar trei din cele zece cooperative de gospodării agricole create anul curent, investițiile estimative de dezvoltare preconizate pentru 2014 vor fi de circa 20 mln. lei, datorită participării agricultorilor în Programul de granturi investiționale ”Acces la piețele de desfacere” realizat de proiectul Băncii Mondiale Agricultura Competitivă (MAC-P) în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și a investițiilor proprii, informează AIPA în cadrul unui comunicat.

Ultimele evaluări a nivelului de pregătire a dosarelor pentru participarea în programul de granturi au fost efectuate miercuri, 18 iunie 2014, la trei cooperative din raionul Cahul, Cimișlia și Ialoveni de către grupul de consultanți ai proiectului MAC-P, condus de vicedirectorul proiectului Olga Sainciuc. Săptămâna curentă consultanții vor evalua toate cele 10 cooperative agricole. Reamintim, că pe parcursul anului curent, consultanții proiectului Băncii Mondiale au acordat suportul necesar agricultorilor din domeniul horticol în scopul creării cooperativelor de gospodării agricole și pregătirii dosarelor acestora pentru participarea la Programul de granturi investiționale, bugetul căruia este de 7 mln. dolari. Suma maximă pe care o poate obține o cooperativă agricolă este de 350 mii dolari.

Prin cooperare cele trei gospodării agricole au reușit să înființeze de la 13 până la 60 hectare de plantații de struguri de masă, prun, caise în dependență de gospodărie. Roada medie anuală a acestora este de circa 12 tone per hectar. Excepție fiind cooperativa ”Basan Agro” din Cimișlia, care datorită sistemului de irigare alimentat din două bazine de colectarea a apei construite pe teritoriul plantației, obține o roada de 20 tone/hectar.

Necesitățile investiționale ale agricultorilor din toate cele trei cooperative sunt comune – frigidere pentru păstrarea strugurilor de masă. Datorită posibilităților de stocare a produselor în frigidere și cantităților mari de struguri de masă, cooperativele agricole vor putea evita intermediarii și ieși direct pe piața de desfacere atât din țară cât și de peste hotarele ei.

Cooperativele agricole vor depune pe parcursul săptămânii viitoare dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, care gestionează partea financiară a proiectului. Termenul limită de depunere a dosarelor este 30 iunie 2014. Următoarea rundă de selectare a cooperativelor agricole pentru participarea în Programul investițional va fi in toamna anului curent. În perioada anilor 2015-2017 vor fi organizate 6 runde de selectarea a cooperativelor agricole pentru oferirea granturilor investiționale.