Un leton s-a căsătorit cu o moldoveancă și a decis să investească bani în producerea caiselor, piersicelor, prunelor și a strugurilor în raionul Anenii Noi. Acesta deține nu mai puțin de 100 de hectare de viță-de-vie, circa 60 ha de pruni, 24 ha de caiși și 12 de piersici. În unii ani, agricultorul reușește să-și acopere toate cheltuielile și să obțină un venit suplimentar, deseori, însă, încasările sunt mai mici decât investițiile, iar aceasta pentru că producția fie că este afectată de grindină, fie că este nimicită de secetă. O situație dificilă este și în acest an. La sfârșitul lunii mai, grindina a distrus peste jumătate din producția de caise și piersice. Și întrucât plantațiile agricole nu erau asigurate, agricultorul are pierderi enorme, scrie ziarul Timpul.
În timp ce proprietarul trăiește peste hotarele țării, acesta a angajat mai multe persoane, care, în lipsa lui, administrează activitatea întreprinderii agricole. Unul dintre responsabili este Haralampii Smochină, agronomul-șef care trăiește în satul Puhăceni, Anenii Noi. Specialistul povestește că de obicei recolta de caise aducea un venit bun, dar în acest an grindina a afectat producția, iar caisele care au mai rămas în pomi vor fi vândute la un preț foarte mic.
Pe lângă cele 12 hectare de caiși care au fost sădiți acum 8-9 ani, recent agricultorul a mai sădit altele 12.
De ce livezile n-au fost asigurate?
Specialiștii în agricultură spun că o metodă sigură de a proteja producția de grindină este ca terenurile agricole să fie asigurate, însă, conform datelor, peste 80 la sută din culturile din țară rămân neasigurate. O modalitate de protecție ar fi rachetele antigrindină, dar, potrivit reprezentanților de la Serviciul Special pentru Influențe Active în regiunea raionului Anenii Noi, acestea nu pot fi lansate, pentru că zona coincide cu un traseu aerian și rachetele pot pune în pericol zborurile.
Haralampii Smochină povestește că livezile de care îngrijește au fost deja asigurate anii trecuți, însă chiar dacă suportau pierderi, companiile de asigurare încercau să demonstreze că de vină ar fi de fapt agricultorii și nu se grăbeau să întoarcă despăgubirile. „Anul acesta, din cauza grindinei, am pierdut toată producția de piersice și 70 la sută din cea de caise. Fructele puține care au mai rămas sunt bătute de grindină, noi însă vom încerca să le comercializăm la întreprinderi speciale de producere a gemului de caise”, a subliniat Smochină.
„Locuri de muncă sunt, dar nu sunt oameni”
În ceea ce privește recolta de caise și comercializarea acesteia, agronomul-șef spune că anul acesta este foarte puțină roadă. De vină ar fi înghețurile de primăvară, dar și grindina. „În anul 2013 am cules circa 80 de tone de caise, iar în acest an preconizam să fie măcar 50. Grindina, însă, a făcut ca în pomi să rămână aproximativ 10 tone de caise”, a mai adăugat Haralampii Smochină.
Datorită acestor livezi, mulți oameni din zonă își pot găsi un loc de muncă. Potrivit lui Smochină, chiar dacă ajung să facă câte 300-400 de lei pe zi, oamenii oricum nu prea vor să lucreze și sunt nevoiți să-i aducă din satele din împrejurimi. „Uneori avem nevoie chiar și de 50 de oameni, dar ne este greu să-i găsim. Mulți mai bine stau toată ziua acasă, decât să vină la cules caise. Fiecare dintre ei primește bani în funcție de volumul muncii, de aceea cred că toți ar trebui să fie motivați să lucreze”, menționează agricultorul.
Comentarii