Guvernul a aprobat modificări în Legea privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în sectorul agrar, astfel că subvenţia statului va descreşte de la 50% la 40% din valoarea primei de asigurare. De asemenea, a fost stabilit un plafon de 700 de mii de lei pentru asigurarea sfeclei de zahăr şi de 500 de mii de lei pentru asigurarea celorlalte culturi şi a animalelor, transmite IPN.
Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a explicat modificările operate prin faptul că numărul solicitărilor de subvenţii pentru asigurarea riscurilor în agricultură a crescut simţitor în ultimii ani . Dacă în 2010 au fost oferite subvenţii în valoare de 16 milioane de lei, în 2013 cifra aproape s-a triplat şi a constituit 45 de milioane de lei.
Subvenţiile sunt acordate prin aplicarea unui coeficient obţinut prin raportarea soldului disponibil al fondului de subvenţuionare la valoarea totală a solicitărilor autorizate spre plată. Micşorarea subvenţiei până la 40% din valoarea primei de asigurare şi instituirea plafonării va reduce considerabil absorbţia fondului.
La încheierea contractului cu asigurătorii, producătorii agricoli vor prezenta o adeverinţă care confirmă dreptul de posesie asupra bunului asigurat şi vor achita 60% din valoarea primelor de asigurare, stabilite în contractual de asigurare.
Prim-ministrul Iurie Leancă și Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au participat la Conferinţa Investiţională Republica Moldova – Uniunea Europeană.
„În două săptămâni vom semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Este o mare oportunitate pentru economia noastră. Noi deja exportăm produsele noastre pe piața europeană. Vom depune toate eforturile pentru a ajuta întreprinderile noastre să facă parteneriate cu țările UE și de a ajuta companiile europene să investească în Republica Moldova, oferind locuri de muncă cetățenilor noștri, competitivitate în economie și o creștere țării noastre”, a declarat Iurie Leancă.
În adresarea sa către oamenii de afaceri, Premierul a dat asigurări că Guvernul va face tot posibilul pentru ca în Republica Moldova să existe o economie de piață funcțională: „O țară cu reguli clare și simple de joc și mediu de afaceri prietenos, unde toată lumea poate să-și găsească un loc de muncă decent, o țară cu infrastructură și servicii de calitate, și, cel mai important, o țară fără corupție, și cu statul de drept”.
În context, șeful Executivului a vorbit despre faptul că integrarea europeană este cel mai ambițios proiect de modernizare a țării noastre.
„Integrarea europeană este de o mare importanță nu numai pentru afacerile noastre, dar, de asemenea, pentru consumatorii casnici. Ei vor beneficia de prețuri mai mici, calitate mai bună și o gamă mai mare de bunuri și servicii de pe piață”, a precizat Iurie Leancă.
La rândul său, Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a vorbit despre beneficiile semnării Acordului de Asociere. „ Acesta este important pentru cetățeni, este de a aduce mai aproape Uniunea Europeană de cetățeni, evident dacă acesta este obiectivul Republicii Moldova. Aveți potențial, aveți oameni muncitori și sper că discuțiile de astăzi cu experții internaționali în acest domeniu vă vor ajuta să căpătați experiență. Acest Acord este mult mai mult decât liber comerț, ci pentru a oferi ajutor pentru o economie de piață, pentru combaterea curupției, statul să răspundă pentru acțiunile sale. Uniunea Europeană oferă cunoștințe și instrumente, dar nu oferim soluții de-a gata. Este importantă independența judiciară, transparența în sectorul bancar, nu trebuie să existe monopoliști”, a afirmat Jose Manuel Barroso.
Conferinţa Investiţională Republica Moldova – Uniunea Europeană a avut loc în contextul săptămânii „Moldova Business Week”, cu scopul de a promova exportul și de a atragere investițiile în Republica Moldova.
Potenţiali investitori din peste 20 de ţări, reprezentanţi ai unor companii cu capital străin ce activează pe piaţa moldovenească, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale au participat, aseară, 10 iunie, la şedinţa inaugurală a Forumului Economic Vienez (Vienna Economic Forum – VEF) în capitala Moldovei, transmite IPN.
Preşedintele VEF, Erhard Busek, a declarat că Moldova se schimbă spre bine, cu fiecare venirea a sa la Chişinău, şi prin desfăşurarea unei reuniuni de felul acesta se doreşte ca europenii să înţeleagă mai bine ce fel de ţară este Moldova. „VEF se concentrează pe atragerea investiţiilor pe termen lung. Dorim ca Moldova, care este o ţară cu venituri mai mici decât statele europene, dar care are potenţial şi se dezvoltă bine, să beneficieze de activităţile VEF. Soluţia pentru o dezvoltare mai rapidă constă în atragerea investiţiilor şi majorarea exporturilor, sporirea competitivităţii producţiei moldoveneşti pe pieţele europene”, a declarat oficialul european.
Premierul Iurie Leancă a mulţumit conducerii VEF pentru ideea de a desfăşura această reuniune la Chişinău. „Este o bună ocazie de a discuta despre noile oportunităţi de colaborare, care se vor deschide pentru ţara noastră odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE, creării Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv între Moldova şi Uniunea Europeană. Obiectivul nostru este de a plasa Republica Moldova pe harta politică şi economică a Europei”, a subliniat primul ministru.
Iurie Leancă a dat asigurări că Moldova este fermă în dorinţa de a aprofunda reformele de liberalizare a economiei, de a exclude barierele în cale comerţului, de a combate corupţia.
Lucrările Vienna Economic Forum la Chişinău continuă astăzi. Discuţiile se vor axa pe proiecte care ar putea fi realizate în diverse ramuri, pe provocările actuale şi perspectivele de atragere a investiţiilor.
În Moldova a început recoltarea mazării verzi. Producătorii spun că adună câte 6 tone de boabe de pe hectar, iar roada este mai mare decât cea de anul trecut. În total în ţară, au fost semănate cu mazăre circa 20 de mii de hectare, transmite IPN.
Mazărea este colectată cu combine automatizate, însă ploile din ultima perioadă au îngreunat munca, deoarece plantele, având roadă multă, au fost culcate la pământ. După ce sunt scoase din păstăi, boabele ajung la uzină, unde sunt conservate. Prima mazăre conservată din anul curent va ajunge pe rafturile magazinelor peste 12 zile.
Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a declarat pentru jurnalişti că în Moldova se produce mai puţină mazăre decât s-ar dori. Autorităţile pun accentul pe produsul cu valoare adăugată înaltă şi încearcă să promoveze producerea în lanţ: semănat – recoltat – procesat şi, ulterior, exportul.
Oficialul a menţionat că statul mai trebuie să dezvolte programe de stimulare a exportului şi de promovare a produsului autohton. Ministerul Agriculturii urmează în curând să pună în aplicare şi un proiect de amploare, prin care agricultorii să poată să-şi procure instalaţii de irigare.
Un producător autohton a comunicat, în cadrul unui tur de presă, că 80% din toată mazărea pe care o creşte şi o procesează este exportată. Branduri mari din Rusia cumpără borcane cu mazăre conservată în Moldova, le aplică eticheta proprie şi le vinde cu brandul lor. După recoltarea mazărei, terenurile sunt semănate cu porumb, care poate să se dezvolte până în iarnă, astfel nu stă terenul fără folos începând din luna iunie.
În anul curent, se aşteaptă o recoltă de 120 de mii de tone de mazăre în toată ţara. Paiele care rămân după recoltarea mazărei sunt utilizate pentru hrana animalelor.
Câteva decenii în urmă, Moldova era vestită prin vastele sale complexe de sere. Acestea asigurau din plin atît necesităţile republicii în legume şi plante rădăcinoase, cât şi furnizau produsele sale în majoritatea regiunilor unionale. Dificila perioadă de la începutul anilor ’90 a fost depăşită de foarte puţine dintre ele. În scurt timp, segmentul intern de piaţă ocupat de acestea a fost preluat de furnizorii din alte ţări, mai ales din Turcia, Grecia şi Ungaria.
În pofida acestor dificultăţi, inclusiv şi a celor economice, unii agricultori pe lângă faptul că au supravieţuit, au ştiut cum să îşi crească masa musculară. Mulţi dintre ei stau acum bine pe picioare şi îşi realizează cu succes proiectele investiţionale de lungă durată, care presupun şi construirea unor sere moderne. Ba mai mult, unii fermieri mai ambiţioşi nu îşi ascund intenţiile de a prelua controlul asupra unei părţi a pieţei ocupate de importatori, cu timpul chiar urmărind scoaterea lor de pe piaţă.
Compact Moldova
Unul din ei este antreprenorul Tudor Chiriac, care este şi conducătorul fermei agricole cu acelaşi nume. În Străşeni el are în posesie 40 de hectare de pământ. Acolo sunt cultivate atât legume, cât şi culturi cerealiere. Aşa o abordare asigură un asolament complet, care apără de epuizare stratul de sol fertil. Această gospodărie agricolă intră în componenţa unei asociaţii de companii agrare. Din spusele lui Tudor Chiriac am aflat că el este responsabil de cultivarea producţiei agrare, pe când alte întreprinderi din asociaţiei poartă răspundere pentru păstrarea acesteia în instalaţii frigorifice şi vânzarea ei ulterioară. Pe lângă acestea, o parte a producţiei agricole, afirmă Tudor, este vândută chiar de pe câmp, imediat după recoltare.
În ceea ce priveşte felul de legume, această gospodărie agricolă este specializată în cultivarea diferitor soiuri de varză timpurie şi de toamnă, de ceapă, care ocupă o cotă impunătoare din cifra de afaceri, precum şi în cultivarea mai multor soiuri de roşii şi de culturi bostănoase, inclusiv dovlecei. Vânzările mărfii agricole produse de întreprinderea lui Tudor ţin în mod exclusiv de piaţa internă, printre clienţii lui numărându-se mai multe reţele comerciale din țară.
În ultimul timp, întreprinderea agricolă „Tudor Chiriac” primeşte mai multe oferte comerciale şi din partea altor magazine. Doar că acestea, precum şi vechii parteneri comerciali, deja insistă asupra măririi sortimentului legumelor furnizate. O altă cerinţă este cea de extindere a termenilor de livrare, aşa cum consumatorii tot mai des cer legume moldoveneşti şi nu importate, mai ales în extrasezonul agrar din ţara noastră.
Pentru realizarea acestei sarcini, la întreprinderea „Tudor Chiriac” s-a decis construirea unei sere moderne. Iniţial, suprafaţa acesteia va ocupa 0.5 hectare, mărindu-se, cu timpul, de trei ori. „Sera să ne va permite să cultivăm şi să vindem legume nu doar în sezonul agricol, dar şi primăvara devreme şi toamna târziu. Totodată, datorită tavanului protector, vom obţine o calitate garantată, spre deosebire de cultivarea sub cerul liber, afirmă Tudor. Deseori se întâmpla să avem mari aşteptări în ceea ce priveşte recolta, spre exemplu, în cazul roşiilor, dar ele erau fie bătute de grindină, fie era secetă mare, fie tot câmpul era ars de ploile acide”.
Proiectul serei moderne presupune ridicarea unei uşoare construcţii metalice care să fie acoperită de o peliculă din polietilenă ecologică. După aceasta complexul va fi dotat cu un sistem de irigare şi de fertilizare, ultimul fiind necesar pentru creşterea răsadului de legume. Mai târziu, înainte de a da frigurile, sera va fi echipată cu un sistem de încălzire.
Tudor Chiriac a primit în credit banii pentru constricţia serei, prin intermediul Programului Compact al Guvernului SUA. Din spusele acestuia, atenţia privind această oportunitate i-a fost atrasă de către angajaţii băncii comerciale cu care lucrează gospodăria sa agricolă.
„Costul împrumutului şi dobânda sunt similare cu cele oferite pe piaţa financiară de alte bănci. Pentru mine a fost atractivă scutirea echipamentului de TVA, e un factor important, precizează Tudor. În cazul proiectului meu, prima tranşă e de 2 milioane de lei. Respectiv, prin scutirea de TVA, noi vom economisi câteva sute de mii de lei ”.
Conducătorul gospodăriei „Tudor Chiriac” menţionează faptul că legislaţia moldovenească scuteşte de plata TVA în cazul în care echipamentul importat este inclus în capitalul statutar. „Dar procedura durează mult, e vorba de mai multe nuanţe şi condiţii. Am comunicat cu unii colegi, care au prezentat în noiembrie, anul trecut actele pentru rambursarea TVA aferentă investiţiilor şi exportului, dar nu le-au fost restituiţi banii nici până în ziua de azi”, spune Tudor.
Conform business-planului, termenii de recuperare a investiţiilor în seră sunt de 5 ani. Dar, după pronosticurile făcute de Tudor Chiriac, aceasta se poate întâmpla mult mai degrabă. El consideră că după ce se va da startul proiectului serei, volumul vânzărilor va creşte cu 20-25 %, ceea ce va permite restituirea mai rapidă a banilor investiţi.
Gospodăria „Tudor Chiriac” va vinde în continuare produsele sale pe piaţa moldovenească, exportul nefiind luat în calcul. „Avem oferte mult mai atractive din partea reţelelor comerciale locale. Noi ştim că cererea pentru aceste produse este mare, ne anunţă Tudor. O parte impunătoare din aceasta este acoperită din contul importului şi noi nu îl putem substitui aşa cum nu suntem în stare să livrăm rapid şi permanent legume în perioadele de vârf ale cererii. Dar, mai degrabă sau mai târziu, noi vom ajunge să o facem şi importatorii for fi nevoiţi să se dea la o parte”.
În anul curent, ferma lui agricolă are în plan să cultive mai mult de 1 mie de tone de legume, ceea ce în echivalente băneşti va asigura un venit mai mare de 2 milioane lei.
Articol editat în cadrul buletinului electronic al Compact Moldova pentru luna mai 2014.
Vichentie Zdrobău, un moşulică de 76 de ani din satul Costuleni, localitate de prin părţile Ungheniului, aşezată pe malul Prutului, şi-a meşterit acum câţiva ani o instalaţie de biogaz, iar astăzi lucrează la un model mai nou, care este mai uşor de întreţinut, scrie publicația Observatorul de Nord.
Gaz din baligă şi găinaţ
În ograda lui badea Vichentie vin adesea musafiri din ţară, dar uneori şi de peste hotare, pentru a vedea cum funcţionează în practică instalaţia de biogaz. Au fost mulţi şi din raionul Soroca. Deşi informaţii la această temă găsim pe internet, totuşi este altceva când vezi cu ochii tăi cum şi cu ce se face biogazul. Gazda este binevoitoare cu toţi cei care-i calcă pragul, le lămureşte pe îndelete, ba chiar îi şi serveşte uneori cu mămăligă, friptură şi vin.
Vichentie Zdrobău foloseşte deşeurile de la animale şi păsări, dar şi fructele sau legumele care se alterează, pentru a face gaz. “Cu astfel de instalaţie noi primim biogaz pe care îl putem folosi la plită, dar şi la maşini, zice badea Vichentie. Am una în ogradă, dar vreau să fac alta nouă, pe care o recomand oaspeţilor. Diferenţe nu prea sunt, doar că cea din ograda mea este îngropată în pământ, iar aceasta din schiţă e la suprafaţă. Avantajul modelului nou, cu uşiţe speciale, este că poate fi curăţit mult mai uşor”. Apropo, când încărcaţi deşeurile în cele două vase, trebuie să aflaţi umiditatea lor. Moş Vichentie le înveleşte de obicei cu o peliculă, iar peste două-trei zile o ridică şi apasă cu piciorul. Dacă urma rămâne neschimbată, înseamnă că încă nu s-a început procesul, dar de saltă puţin, atunci deşeurile pot fi încărcate în cele două vase.
odn.info.md
“Gazpromul” din ogradă
Bărbatul a alăturat două recipiente de aceeaşi mărime, pe care le-a îngropat în curte. “De la fundul vasului şi până la plasa aceasta din schiţă, trebuie să fie 30 de centimetri, explică domnul Zdrobău. Dedesubt se pune o ţeavă, care este găurită în partea de jos, ca să nu se înfunde. Umiditatea gunoiului pe care-l încărcăm nu trebuie să fie mai mult de 25 la sută, vă recomand să folosiţi în special găinaţul de găină, care este mai puternic decât balega de vacă sau cal. Ambele vase trebuie închise ermetic, şi doar robinetul de jos este deschis în timpul procesului de facere a gazului, iar cel de sus se închide”.
Gazul se ridică prin deşeuri în unul dintre cele două recipiente şi trece prin ţeavă în celălalt vas, astfel se pune în mişcare tot procesul. “Gazul circulă tot timpul, iar când manometrul arată până la patru atmosfere, cealaltă supapă se închide singură. Dacă presiunea gazului se ridică la 5 atmosfere şi stă pe loc, înseamnă că trebuie să închidem robinetul de la intrare şi îl deschidem pe cel de pornire, apoi pornim pompa. Sfatul meu este să aveţi şi un rezervor pentru acumularea gazului”.
Dacă sunteţi interesaţi de acest subiect şi vreţi să faceţi o astfel de instalaţie, Vichentie Zdrobău vă poate răspunde la orice nelămurire. Aşa că îl găsiţi la numărul de telefon (0 236) 40 612, ori de sunteţi prin acea regiune, bărbatul vă primeşte cu mâinile şi sufletul deschis.
Fluxul de exporturi prin Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti este în continuă creştere. În primele cinci luni ale anului 2014 prin port au fost exportate 140 000 tone de produse cerealiere, seminţe de floarea soarelui, precum şi 49 000 tone de ulei vegetal, informează Moldpres.
Mărfurile au fost expediate din port, cu nave maritime, direct în ţările bazinului Mării Mediteraneene. În acelaşi timp, companiile din Moldova au exportat şi mărfuri containerizate, aproximativ 500 containere maritime, destinaţiile principale fiind Asia, SUA şi UE.
Gama de mărfuri exportate pe mare în containere a constituit produse cerealiere, seminţe de floarea soarelui, vin, băuturi spirtoase tari, textile, zahăr, maşinărie şi echipamente, metal, nuci, produse electronice şi confecţii din lemn.
Danube Logistics, investitorul general şi operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, a comunicat în cadrul Forumului Exportatorilor Moldova Business Week că exportatorii continuă să beneficieze de tarife favorabile la exportul de mărfuri din Moldova, în containere maritime, prin Portul Giurgiuleşti. În special, pentru companiile din Moldova continuă să fie atractive tarifele la export către pieţele asiatice.
Pentru transbordarea fructelor şi legumelor, produselor lactate şi a altor bunuri care necesită regim frigorific, Danube Logistics oferă clienţilor săi containere refrigerate pentru transportul mărfurilor din Moldova prin Giurgiuleşti pe piaţa mondială. Acest serviciu permite companiilor din Moldova să diversifice exportul de fructe şi legume, precum şi produse lactate pe pieţele avantajoase din Orientul Mijlociu, Africa, India şi Orientul Îndepărtat.
Prim-ministrul Iurie Leancă l-a primit pe viceministrul de Externe al Federației Ruse, Grigori Karasin, cu care a discutat subiecte de actualitate de pe agenda bilaterală.
Părțile au convenit să intensifice discuțiile, astfel încât relațiile dintre cele două state să evolueze dinamic.
Iurie Leancă a declarat că procesul de integrare europeană nu contravine cooperării în cadrul CSI.
„Vrem să avem relații foarte bune cu Moscova. Suntem transparenți în procesul de apropiere de UE, nu avem ce ascunde și Acordul de Asociere nu contravine coperării cu Rusia. Dorim să fim un partener previzibil, fapt ce va asigura o bună cooperare atât în Est, cât și în Vest”, a precizat șeful Executivului de la Chișinău.
La rândul său, Grigori Karasin a spus că Moscova, la fel, este interesată să dezvolte relațiile cu Republica Moldova. „ Federația Rusă îşi doreşte relații prieteneşti cu Republica Moldova pe care să le dezvolte în toate sferele. Mizăm pe un dialog politic dinamic”, a afirmat viceministrul rus de Externe.
Cei doi oficiali au convenit să intensifice contactele la cel mai înalt nivel, astfel încât să fie puse în discuţie subiectele de interes dintre cele două țări.
Grigori Karasin se află la Chișinău într-o vizită de două zile.
Doi şefi şi un inspector ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) au fost reţinuţi de către ofiţerii CNA şi procurorii anticorupţie într-un dosar de corupere.
Aceştia sunt bănuiţi că pretindeau de la agenţi economici, personal sau prin intermediari, sume de până la 12.000 de lei pentru eliberarea certificatelor de export/ import/ reexport fără efectuarea controlului fizic al mărfii (produse de origine vegetală – fructe, legume).
Ieri, ofiţerii CNA au efectuat mai multe percheziţii în birourile de serviciu ale şefului Terminale Chişinău din cadrul ANSA, şefului Direcţiei Coordonarea Posturilor a ANSA, în automobilele şi la domiciliile acestora. În urma acţiunilor procesual-penale, aceştia, dar şi un inspector din cadrul ANSA au fost reţinuţi. Toţi trei se află în izolatorul CNA, fiind reţinuţi preventiv pentru 72 de ore.
Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 6.000 la 8.000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani.
