Au mai rămas zile numărate până la semnarea Acordului de Asociere cu UE. Federația Rusă a atenționat în repetate rânduri că este contra și că va aplica măsuri economice împotriva țării noastre, dacă vom semna acest document. În contextul în care de câteva luni vinul moldovenesc nu mai ajunge pe piața rusă, aceeași soartă ar putea să o aibă și fructele.
Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă ministrul Vasile Bumacov a vorbit pe tema exportului de fructe în Rusia și ce măsuri a luat guvernul în acest sens.
„Noi de doi ani discutăm această problemă cu producătorii agricoli, am majorat subvenţionarea treptat la răcire, sortare, ambalarea fructelor, pentru a fi mai competitivi în alte pieţe. După cum aţi văzut, europenii au dublat cotele la ceea ce se va exporta fără taxe în UE la 40 mii tone mere şi altele: struguri, prune etc. Noi ştim de această problemă, lucrăm cu agricultorii, căutăm surse financiare ca să investim masiv în acest domeniu, ca să le uşurăm munca în caz de apariţie a problemei,” a spus Bumacov.
Întrebat dacă aceste cote de export în UE nu sunt prea mici, ministrul a declarat: „Acest lucru îl spun cei care nu au exportat nici un fruct în viaţa lor. De obicei acest gen de discuţii vin de la oameni care habar nu au ce înseamnă această cotă şi cum se poate de reuşit. Noi nu prea am exportat în UE. Vom discuta la sfârşit de an dacă aceste cote au fost îndeplinite sau nu. Dacă noi de exemplu le vom îndeplini şi vom mai avea în stoc, atunci vom discuta de această problemă. Dar la moment nu există problemă. Eu consider că europenii ne-au dat cele mai bune condiţii faţă de ce am negociat.”
Diversificarea exporturilor – este primul şi unul dintre cele mai importate rezultate pe care le va aduce semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, care este parte a Acordului de Asociere cu UE, a declarat viceministrul economiei, Octavian Calmâc, la Radio Moldova. „Evoluţiile exporturilor în anul curent constituie cel mai bun exemplu în acest sens. Pe fundalul crizei regionale, avem o creştere spectaculoasă a exporturilor, cu peste 25% pe piaţa comunitară”, a declarat oficialul, citat de IPN.
Octavian Calmâc a spus că acest acord oferă oamenilor de afaceri din Moldova avantajul să livreze mărfuri pe o piaţă ghidată de reguli clare de joc, o piaţă liberă, funcţională, unde elementul politic este cu mult mai puţin prezent decât pe piaţa estică. Potrivit viceministrului, răspunsul agenţilor economici din Republica Moldova trebuie să fie livrarea unor produse competitive, atât pe piaţa ţărilor UE, pe piaţa altor ţări, cât şi pe piaţa internă. „Trebuie să demonstrăm că suntem mai buni decât alţii şi atunci vom afirma că valorificăm oportunităţile noi apărute”, a subliniat Octavian Calmâc.
Oficialul a mai spus că în următorii ani urmează să fie votat un nou cod vamal şi un nou cod fiscal, cu proceduri clare pentru mediul de afaceri. Implicarea statului în activitatea operaţională a întreprinderilor trebuie redusă. Urmează să fie eliminate barierele în cale comerţului şi îmbunătăţit sistemul de certificare a produselor. „Aceste sunt cerinţele regimului de liber schimb de mărfuri cu UE . De el, dacă vom lucra, vor beneficia nu doar agenţii economici, dar şi consumatorii. Ei vor obţine acces la produse de calitate, variate, vor putea să aleagă”, a remarcat Octavian Calmâc.
Preşedintele Asociaţiei Patronale a Întreprinderilor din Industria Uşoară , Alexandra Can, a menţionat că agenţii economic din industria uşoară nu se tem de noul regim economic cu UE. „Noi am demonstrat că articolele noastre sunt competitive pe piaţa comunitară. Peste 20% din exporturile moldoveneşti pe piaţa UE sunt produse ale industrie uşoare. Vom avea beneficii chiar din momentul aplicării noului regim economic. Materia primă de care avem nevoie pentru organizarea producerii se importă din ţările UE şi nu se vor mai aplica taxe la aceste importuri. Una cu alta, putem speră că va scădea costul produselor noastre, în medie cu 4% Este foarte mult. Iar aceasta înseamnă că mărfurile vor deveni mai competitive ca preţ”, a spus Alexandra Can.
Liderul patronatelor din Industria Uşoară a mai spus că unele întreprinderi, care nu prezintă interes din punct de vedere al capacităţilor de producţie, vor dispărea. Dar vor apărea altele. Conducătorii acestor întreprinderi trebuie să înţeleagă că este necesară o asociere. Există modele europene, care pot şi este necesar să fie preluate.
După ce a muncit timp de opt ani în Italia, Alexandra Ungureanu din satul Tocuz, raionul Căușeni a decis să se întoarcă acasă și să se ocupe de creșterea căpșunilor.
Totul a început acum un an, când Alexandra Ungureanu a cumpărat câteva tufe de căpșuni și le-a plantat în grădină. Când a văzut că plantele rodesc până toamna târziu, iar fructele sunt atât de gustoase, femeia a decis să facă din asta o afacere.
Se gândește la export. Alexandra crede că fructele pot ajunge în siguranță în Europa. Și asta pentru că căpșunile sunt mai tari, ceea ce face ca ele să ajungă în stare bună.
Alexandra spune că aceste căpșuni rodesc tot anul, doar că trebuie îngrijite corespunzător într-o seră.
La moment, producătorul agricol spune că în acest an plantația sa de căpșuni a rodit deja a doua oară, iar căpșuni va mai culege chiar până la sfârșitul toamnei. Și asta pentru că acest soi de fructe sunt multianuale.
Au început înscrierile la Gala Premiilor de Excelență în Agricultură în Regiunea de Nord-Est, unicul eveniment de recunoaștere a excelenței în agricultură și de evidențiere a activităților fermierilor din regiunea de Nord-Est.
Depunerea candidaturilor fermierilor la una sau mai multe dintre cele 12 categorii de premiere ale galei se realizează prin completarea de către aceștia a formularelor-tip disponibile pe site-ul www.gala.clubulagralim.ro. În competiția pentru premiul acordat la fiecare categorie vor intra câte trei nominalizați, câștigătorii fiind selectați în urma vizitei în teren a juriului.
Fermieri din întreaga Moldovă au ocazia de a se înscrie în competiția pentru premiile de excelență în agricultură în regiunea de Nord-Est. Numele celor 12 câștigători din acest an, fermieri de succes din regiunea de Nord-Est, vor fi făcute publice în 18 septembrie 2014, la Gala Premiilor de Excelență în Agricultură.
Gala Premiilor de Excelență în Agricultură în regiunea de Nord-Est este unicul eveniment public de recunoaștere și de evidențiere a activităților fermierilor din regiunea de Nord-Est. La acest eveniment anual de elită care se bucură de participarea unor invitați de onoare și personalități din sectorul agricol sunt premiați fermieri, producători agricoli, antreprenori în agricultură, specialiști și consultanți agricoli, nume cunoscute în domeniul agricol.
Prin intermediul acestei manifestări este încurajată excelența în agribusiness, inițiativa și profesionalismul în agricultură, fiind promovate experiențe de succes în agricultură în regiunea de Nord-Est, fermieri și specialiști în agricultură care creează plus valoare în domeniile în care activează.
gala.clubulagralim.ro
Lideri din sectorul agricol în regiunea de Nord-Est, premiați la Gala de Excelență
Înscrierea în competiție se realizează prin transmiterea aplicației de către fermieri în nume propriu, la una sau mai multe din cele 12 categorii de premii:
Fermierul anului în regiunea Nord-Est;
Ferma vegetală a anului;
Ferma de bovine a anului;
Ferma de porcine a anului;
Ferma de ovine a anului;
Ferma de păsări a anului;
Managerul anului;
Producătorul local al anului;
Tânărul fermier al anului;
Angajatorul anului;
Angajatul anului;
Consultantul anului în domeniu agricol.
Înscrierile se realizează până la data limită de 26 iunie 2014, în baza regulamentului de participare disponibil pe site-ul www.gala.clubulagralim.ro, aplicațiile putând fi depuse online sau transmise organizatorului ABplus Events prin poștă sau curier, la următoarea adresă: strada Ungheni, nr.2, Municipiul Iași, județul Iași, cod 700382.
Evaluarea va fi făcută din perspectiva a cinci aspecte ale activității unei ferme: rezultatele afacerii, marketing și piață, tehnic, leadership, măsuri de protecție a mediului. Criteriile diferă ușor de la o categorie la alta, în funcție de specificul fiecărui domeniu evaluat.
În perioada 15 iulie – 15 august 2014 va fi realizată de către juriu evaluarea aplicațiilor și a documentelor însoțitoare depuse în mod opțional de fermierii înscriși, pentru susținerea și argumentarea candidaturii, în urma acestei etape fiind selectați dintre candidați câte trei nominalizați pentru fiecare dintre cele 12 categorii de premii. Pentru deliberare și desemnarea dintre nominalizați a câștigătorilor celor 12 premii, membrii juriului vor realiza vizita în teren a fermelor/persoanelor vizate pentru premii, vizitele fiind programate a se desfășura în perioada 15 august – 1 septembrie 2014.
Câștigătorii Premiilor de Excelență în Agricultură în Regiunea de Nord-Est vor fi anunțați în cadrul unei recepții oficiale ce va avea loc în deschiderea Galei de Excelență în Agricultură, pe 18 septembrie 2014. La eveniment sunt așteptați peste 400 de participanți și invitați speciali, fermieri, antreprenori și specialiști în domeniul agricol din regiunea de Nord-Est și Republica Moldova, companii care oferă produse suport pentru aceștia, reprezentanți ai consiliilor județene și ai direcțiilor agricole pentru dezvoltare rurală din cele șase județe ale Moldovei.
Regulamentul și detaliile înscrierii în competiție, componența juriului și modalitățile de evaluare pot fi consultate pe site-ul www.gala.clubulagralim.ro.
În Republica Moldova sunt omologate patru rase de vaci pentru producția de lapte. Majoritatea lor sunt de import, însă oamenii de știință au reușit să creeze și o rasă locală – Bălțata cu Negru de tip moldovenesc. Din păcate, în țara noastră există o singură fermă de prăsilă care obține lapte de la asemenea vaci. De obicei, fermierii aleg să cumpere vite în țările europene, scrie jurnalistul Ion Macovei de la publicația Timpul.
Oamenii de știință au început să creeze Bălțata cu Negru de tip moldovenesc încă prin 1974, dar au recunoscut-o ca rasă de sine stătătoare la sfârșitul anilor 2000. A fost obținută în baza raselor Simmental, răspândită în nordul republicii și Roșie de Stepă din regiunea de sud. Dacă se respectă tehnologia de creștere, o vacă Bălțata cu Negru de tip moldovenesc poate să dea circa 7 mii litri de lapte pe an. Din păcate, în afara instituțiilor de cercetare, câteva sute de capete de Bălțata cu Negru pot fi văzute doar la o singură fermă privată producătoare de lapte, în satul Rujnița, raionul Ocnița. Specialiștii explică situația prin faptul că cererea de vaci de rasă este mai mare decât oferta locală. „Capacitățile fermelor de prăsilă sunt reduse, iar cererea producătorilor este mare, de aceea ei preferă să importe vite de lapte de peste hotare”, explică Valentin Focșa, directorul Institutului Științifico-Practic de Biotehnologie în Zootehnie și Medicină Veterinară.
Același motiv este invocat de Gheorghe Țurcanu, directorul unei ferme performante SRL „Strapit” din satul Nișcani, raionul Călărași. Întreprinderea a cumpărat șeptelul de bovine de rasă Simmental din Austria. „De unde puteam să cumpăr junci de rasă locală, dacă la noi în țară nu era marfă?”, se întreabă fermierul. „Dacă ne raportăm la cele 140 mii de capete de vite care există astăzi, atunci 25% ar trebui să fie animale de prăsilă. La noi, în schimb, ele constituie aproximativ un procent, ceea ce înseamnă că anumite rase sunt pe cale de dispariție”, susține unul din profesorii Catedrei de zootehnie din cadrul Universității Agrare. Cu toate acestea, cei care doresc să crească junci de rasă pot apela la Centrul Republican de Ameliorare și Reproducție a Animalelor, care are 840 de oficii în teritoriu. Acestea pot acorda material seminal pentru obținerea unor vaci mai productive. În baza genetică a Centrului se păstrează șapte milioane de doze de material seminal de Bălțata cu Negru de tip moldovenesc, Holstein și rase de carne. Crescătorii de animale pot miza pe subvenții din partea statului. „Dacă noi cumpărăm material seminal cu 3-10 euro, atunci vindem o doză cu 2,16 lei. Se simte diferența. Sectorul creșterii taurinelor e pe brânci, de aceea statul acordă subvenții ”, ne-au comunicat la centrul de ameliorare.
liviudanila.blogspot.com
Statul acordă subvenții pentru cumpărarea bovinelor
Tendința de a cumpăra bovine de rasă de peste hotare de către producătorii de lapte este aproape generală. Fermierii optează în special pentru rasa Holstein și Semmental. Prima este și cea mai productivă, o vacă Holstein având capacitatea genetică de a da până la 10 mii litri de lapte pe an. Experții în zootehnie atenționează însă că vitele de import nu rezistă, dacă nu sunt întreținute în condițiile în care au crescut. Prețul unei vite de lapte procurate peste hotare se ridică la peste 2000 de euro (peste 37 mii de lei). Potrivit specialiștilor în zootehnie, o juncă de Bălțata cu Negru de tip moldovenesc, în a patra lună de gestație, de 450 kg, ar costa circa 30 mii de lei. Statul subvenționează cu 65 lei/kg de masă vie achiziționarea animalelor de prăsilă, ceea ce constituie 70 – 75% din prețul total. În general, circa 38% din subvențiile acordate pentru crearea fermelor revin celor de bovine. Conform prevederilor art. 2 a Bugetului de Stat pentru anul 2014 sunt prevăzute 500 milioane de lei plus 114 milioane de lei acordate de țările UE pentru dezvoltarea agriculturii. Antreprenorii pot miza pe compensarea a 60% din costul lucrărilor de utilare și renovare fermelor de zootehnie, iar investițiile în ramura de procesare a laptelui vor fi acoperite de stat în proporție de 30%.
Notă: Cele patru rase de vite cornute mari pentru producția laptelui omologate în Republica Moldova sunt Holstein, Semmental, Bălțata cu Negru de tip moldovenesc și Roșie de Stepă.
Peste o mie de hectare de teren agricol din satele Petrești, Blindești și Sculeni, raionul Ungheni, vor putea fi irigate datorită reconstrucției și modernizării sistemului de irigare Blindești realizată din fondurile Guvernului SUA în cadrul Programului Compact. Derularea lucrărilor de reabilitare a sistemului de irigare Blindești a fost monitorizată la 17 iunie curent de reprezentanți ai Fondului Provocările Mileniului Moldova, Corporației Provocările Mileniului (CPM), conducerea Agenției Apele Moldovei, autoritățile publice locale și fermierii din zonă, informează FPM Moldova.
Potrivit proiectului tehnic de reabilitare a sistemului de irigare Blindești, lucrările de reconstrucție prevăd instalarea a circa 29 de km de țevi noi din polietilenă cu densitate înaltă și din oțel, care vor substitui țevile din azbest, care nu mai corespund cerințelor tehnice și de mediu. De asemenea, vor fi reconstruite 3 stații de pompare care vor fi dotate cu 13 pompe performante și echipament electric, instalarea sistemelor de aspirație a apei cu protecția populației piscicole etc. Echipamentul nou instalat va permite irigarea a circa 587 de hectare de teren, dar și posibilități tehnice de a extinde ulterior suprafața irigată cu încă 1100 de hectare.
Costurile totale de reconstrucție a sistemului de irigare Blindești sunt de circa 8,3 milioane dolari USA, iar lucrările vor fi efectuate de compania franceză SADE, selectată în cadrul unui concurs internațional. Reabilitarea sistemului de irigare Blindești a început în primăvara anului curent și va continua pînă în luna iunie 2014. După reabilitare, agricultorii vor beneficia de un sistem de irigare eficient și flexibil, care le va permite să irige pămîntul în funcție de necesitate, iar apometrele mobile le va permite să plătească doar pentru apa consumată. Totodată, rețelele noi de distribuire a apei și echipamentul performant va reduce la minimum pierderile de apă din rețea și consumul de energie, care anterior erau exagerate.
FPM Moldova
Directorul executiv al FPM Moldova Valentina Badrajan a discutat cu fermierii din aria sistemului de irigare despre perspectivele de dezvoltare care se deschid o dată cu accesul la apa pentru irigare, precum și despre gestionarea sistemului de irigare, pe care îl vor prelua de la Agenția Apele Moldovei, după ce vor fi încheiate lucrările de reconstrucție. ”Constatăm un interes al producătorilor din localitățile date privind trecerea la culturile agricole de valoare înaltă, care vor putea spori veniturile acestora și le vor oferi șanse de comercializare a legumelor și fructelor atît pe piața internă, cît și cea externă”, a spus V.Badrajan.
Prezent la eveniment vicedirectorul de țară al CPM în RM Jeffrey Goveia a menționat că investiția poporului american în reabilitarea sistemului de irigare dat reprezintă o speranță pentru agricultorii moldoveni de a crește produse agricole competitive.
De asemenea, directorul Agenției Apele Moldovei Veaceslav Vlădicescu a asigurat fermierii de susținerea Agenției în procesul de reconstrucție a sistemului și și-a exprimat speranța că FPM Moldova ulterior va oferi suport în instruirea producătorilor agricoli privind utilizarea echipamentelor de irigare.
În prezent, FPM Moldova are semnate contracte de executare a lucrărilor de construcție în valoare totală de circa 80 de milioane USD pentru reabilitarea a 10 sisteme de irigare (6 sisteme de irigare pe Nistru: Criuleni, Lopatna, Jora de Jos, Puhăceni, Roşcani şi Coşniţa și 4 sisteme de irigare pe Prut: Blindești, Grozești, Leova și Chircani-Zîrnești).
Actualmente sistemul de irigare Blindești nu funcționează. Acesta a fost construit în anii 70 ai secolului trecut și pînă la începerea lucrărilor de reabilitare se afla într-o stare deplorabilă.
Încetarea cooperării Moldovei cu CSI este posibilă doar în cazul în care ţările CSI (la iniţiativa Rusiei) îi vor declara Moldovei boicot, a scris pe pagina sa din reţele de socializare fostul ministru al Economiei al RM, Alexandru Muravschi.
Astfel el a comentat adirmaţiile viceministrului dezvoltării economice a Rusiei, Aleksei Lihaciov, despre faptul că „Republica Moldova nu va putea îmbina două sisteme regulatoare: CSI și UE. Va fi nevoită să facă o alegere și dacă aceasta va fi în favoarea sistemului european, atunci sistemul CSI va înceta să mai fie confortabil”.
Potrivit agenţiei „INFOTAG”, economistul moldovean consideră că sunt posibile câteva variante de evoluţie a evenimentelor din relaţiile părţilor.
„Prima. Moldova rămâne membru cu drepturi depline al Acordului de comerţ liber (ACL) în CSI, dar se intensifică controlul documentelor de provenienţă a mărfurilor la frontieră, pentru a exclude fluxul acestora din Uniunea Europeană pe piaţa ţărilor Uniunii Vamale fără respectarea obligaţiunilor vamale de rigoare”, a menţionat Muravschi, considerând o astfel de decizie ideală pentru Moldova, cu toate că puţin probabilă.
„Al doilea scenariu – Rusia şi alte state ale CSI exclud un şir de mărfuri moldoveneşti din ACL, dar păstrează anumite preferinţe la mărfurile de care au nevoie”, a scris economistul, numind o astfel de decizie „normală”.
O altă decizie acceptabilă el consideră anularea de către Rusia şi ţările CSI a tuturor privilegiilor, legate de calitatea de membru al Moldovei în CSI şi răspândirea asupra relaţiilor comerciale cu aceasta a regulilor standard ale WTO.
Muravschi admite şi o a patra variantă, pe care o caracterizează ca „mai mult politică decât economică”.
„Rusia şi ţările CSI vor introduse măsuri de restricţie la importul mărfurilor moldoveneşti (majorarea ratelor tarifare, sporirea cerinţelor pe standarde până la interzicerea importului a unor mărfuri pe teritoriul Uniunii Vamale), fapt ce va crea dificultăţi reale pentru Moldova, dar şi o va obliga să lucreze asupra sporirii competitivităţii produselor proprii”, a spus fostul ministru al Economiei, considerând că decizie Rusiei pot fi contestate prin mecanismele WTO şi subliniind că Moldova poate avea relaţii comerciale nu doar cu UE şi CSI, dar cu toate ţările lumii.
Preţul la zahăr în Moldova la începutul lunii iunie 2014 a ajuns la nivelul regional, fapt ce permite ramurii sfeclei de zahăr să treacă la nivelul normal de funcţionare.
Potrivit agenţiei „INFOTAG”, citând declaraţia producătorilor de zahăr din Moldova (UPZM), din cauza situaţiei nefavorabile din primul trimestru al anului 2014, condiţionată de fluxul pe piaţă în contul datoriilor a zahărului de barter de către un producător, alţi producători au suferi pierderi.
„Ei au fost nevoiţi să vândă zahărul la un preţ foarte scăzut, pentru a finanţa partenerii agricoli în procurarea seminţelor, carburanţilor, îngrăşămintelor şi surselor de protejare a plantelor. Situaţia s-a înrăutăţit prin deprecierea cursului leului moldovenesc şi majorarea preţurilor la carburanţi. Iar la finisarea perioadei de semănare, când producătorii de zahăr şi-au îndeplinit obligaţiile faţă de partenerii din sectorul agricol, preţul la zahăr a revenit la nivelul normal”, se vorbeşte în document.
Uniunea atrage atenţie la faptul că creşterea preţului la zahăr în unele ţări din regiune în ultimele trei luni a atins 30%, iar în Moldova aceasta nu a depăşit 10%.
„O astfel de creştere la începutul verii are caracter sezonier. Preţul mediu de comercializare a zahărului la depozitele producătorilor în mai a constituit 11,25 lei pentru 1 kg, atunci când în Rusia acesta constituia 12,6 lei, în Kazahstan – 13,5 lei. În Ucraina, de la începutul anului preţurile la zahăr s-au majorat cu 33,1%, iar anual creşterea a constituit 66%”, se menţionează în declaraţie.
Uniunea a calificat creşterea preţurilor la zahăr în Moldova cu 30%, anunţată în presă, ca o „dezinformare”, subliniind că preţul la zahăr în RM se formează în baza pieţei.
„Rentabilitatea potenţială a zahărului este limitată dintr-o parte de costul înalt al sfeclei şi resurselor energetice, iar din alta – de preţurile regionale la zahăr. În condiţiile comerţului liber şi vulnerabilitatea frontierei moldo-ucrainene faţă de contrabandă, producătorii de zahăr nu pot majora preţurile pentru o rentabilitate mai mare”, se menţionează în documentul citat.
Indiferent de acest fapt, la UPZM se vorbeşte că condiţiile cadrul, formate în ultimii 10 ani, de funcţionare a ramurii permit investirea în producerea de zahăr şi sfeclei de zahăr sute de milioane de lei anual. Volumul anual total de producere al ramurii depăşeşte 1,5 mlrd. lei. Zahărul moldovenesc anual este exportat în volum de 30 mii tone. Geografia exportului acestuia se extinde în permanenţă. Dacă anterior punctul final de livrare a zahărului în direcţia sud era România, atunci în primul trimestrul al anului 2014 zahărul moldovenesc era transportat în Cipru, Bulgaria, ţările baltice.
„INFOTAG” precizează: Pe piaţa de zahăr din Moldova activează IM „Sudzucker Moldova” S.A. (fabrici la Drochia şi Făleşti cu o cotă de piaţă de – 39%), Magt-Vest SRL (fabrici la Glodeni şi Donduşeni – 32%) şi Moldova-Zahar SRL (fabrică la Cupcini – 29%).
Cu multă ambiţie şi tenacitate, un om de afaceri din satul Costești, Ialoveni, a decis să facă acasă agricultură după modelul pe care l-a văzut în Occident. Și chiar dacă e abia la început de drum, Oleg Mereacre se poate mândri deja cu primele reușite. Are viziune, ştie ce vrea şi unde trebuie să ajungă. În doar trei ani, cultivarea căpșunelor a devenit pentru el o adevărat poveste de succes, iar de fructele de la Costești s-au bucurat în acest sezon şi belarușii. Totuși, tânărul antreprenor nu se mulțumește cu atât și vrea să ajungă şi pe piețele europene.
Face ceea ce a învățat în Polonia
Afacerea lui Oleg Mereacre a început acum trei ani, când s-a decis să facă un ban din agricultură. A plantat viță-de-vie și o livadă de pruni, iar cum acestea dau roadă mai târziu, s-a gândit şi la un câmp de căpșuni. Experiența a acumulat-o în Polonia, unde a lucrat mai mulți ani chiar în acest domeniu. „Mi-a plăcut ceea ce am văzut în Polonia, arăta impresionant, iar căpşunele sunt niște fructe ce se vând repede. În 2011, am plantat trei hectare, apoi încă patru, iar anul acesta vrem să ne extindem până la zece hectare”, își împărtăşeşte planurile de viitor tânărul agricultor.
Pașii exacți pentru a înființa o pepinieră
Oleg are 34 de ani și în „afacerea cu căpșune” a pornit cu 50 de mii de euro, bani adunați în timp, dar și din credite. Pentru pepinieră a cumpărat un soi de căpșuni rezistent la intemperii, plantația dotând-o cu echipamente de irigare prin picurare, cu folie neagră specială, conectori, ţevi, o motopompă şi alte agregate necesare.
„Tehnic, noi suntem asigurați 100%. Totul e mecanizat, avem tractor-stropitoare, agregate de mers printre rânduri, de pus pelicula, de plantat căpșuna. Cu aceste mașini am nevoie de trei oameni, nu de 30”, ne povesteşte cu mândrie tânărul antreprenor. Oleg spune că și statul i-a întins o mână de ajutor: „Doar cu subvenții am reușit să ne extindem și să cumpărăm toată tehnica necesară. Un singur agregat poate să coste până la zece mii de euro, noi avem deja șase astfel de echipamente”.
Un rol deloc minor îl are în toată această poveste experiența acumulată în Europa, dar și expozițiile naţionale şi internaţionale, la care participă activ antreprenorul. Cea mai recentă a fost în februarie, în Polonia. Oleg spune că merge într-acolo, deoarece cunoaşte poloneza și îi este mai ușor să descopere tot ce-i inovativ în acest domeniu. Ne-a divulgat și un secret cu care se mândrește – soiul de căpșune, pe care îl cumpără în Polonia, crește mai bine în Moldova. Căpșuna acestuia este mai mășcată, mai frumoasă, dar şi mai dulce și gustoasă, susţine agricultorul.
gov.md
În doar două săptămâni a exportat 30 de tone de căpșune
Succesul unei afaceri constă în multă muncă, e convins Oleg Mereacre. În această perioadă, nici nu se gândește la vacanță, muncește non-stop. În schimb, rezultatele obținute sunt cea mai mare recompensă posibile. Bunăoară, în această primăvară, căpșunele sale au ajuns pe mesele belarușilor. Timp de două săptămâni, Oleg a trimis trei tiruri încărcate cu 30 de tone de căpșune. „E o premieră când Republica Moldova exportă căpșune în această țară”, povestește încântat antreprenorul. Șansa a venit după ce la Costești a apărut o cameră frigorifică de ultimă generaţie. Astfel, timp de trei ore, căpșuna este răcită la trei grade, apoi ambalată și exportată.
Ca în orice afacere, există şi probleme. Una dintre ele este lipsa forței de muncă. În cele două luni cât durează sezonul, e nevoie de mulţi muncitori calificaţi. În acest an, urmare a vremii mai blânde, startul sezonului de căpșune a fost dat la 5 mai, cu două săptămâni mai devreme decât de obicei, iar pentru a strânge roada, zilnic, este nevoie de la 20 până la 40 de persoane. „La noi lumea nu știe să lucreze calitativ, nu mai suntem noi atât de muncitori precum ne credem. Muncitorii nu înțeleg că trebuie să lucreze atent, nu prețuiesc munca”, spune cu regret în glas Oleg.
Deşi se declară mulţumit de rezultate, Oleg spune că mai are mult de muncit: „În doi-trei ani nu poți să fii un specialist foarte bun. Îţi trebuie timp pentru aceasta…”.
gov.md
Așteaptă crearea Zonei de Liber Schimb, ca să pornească spre Europa
„Bineînțeles că aș vrea să ajungem cu căpșunele în Europa, dar știu că va fi foarte greu. Ei le au pe ale lor… Noi nu ne putem compara, de exemplu, cu Spania care, producând mult, oferă un preț mic pe piață. Noi suntem încă departe…”, consideră tânărul antreprenor, care însă nu cedează cu una, cu două. Potrivit lui, o soluţie ar fi extinderea perioadei de recoltare, astfel încât primele căpşune să fie culese prin aprilie. Asta însă ar necesita investiţii mai mari, dar şi mai multă experienţă de gestionare a plantaţiilor de căpşuni. „Studiem, vedem greșelile, încercăm să le reparăm. Nu e chiar atât de uşor să te ocupi de căpșuna”, se destăinuie agricultorul.
Și dacă perspectivele căpşunei pe piaţa europeană sunt văzute de Oleg Mereacre în culori mai puţin roz, antreprenorul este convins că, în maximum cinci ani, strugurii şi prunele moldovenești vor fi la mare căutare în țările Uniunii Europene. Şi asta dintr-un motiv cât se poate de simplu: „Ei nu au struguri şi prune atât de bune!”
Ce spun oficialii
Potrivit ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, pentru a ajunge pe piața europeană cu căpşune sunt necesare investiții mari: echipamente de răcire, sortare, ambalare, transport. În același timp, piața din Republica Moldova nu este, în prezent, asigurată pe deplin cu căpşune moldoveneşti. „În 2013 piața era acoperită în proporţie de 40 la sută, în 2014 cifra a ajuns la 60 de procente, pe când minimul necesar ar fi de, cel puţin, 80 de procente”, susţine ministrul.
Datele oficiale arată că, în 2013, exporturile de căpşune din Republica Moldova s-au cifrat la circa două mii de tone, în valoare de aproape patru milioane de dolari. Majoritatea fructelor exportate în această perioadă au mers spre Rusia și Ucraina.
Interviul a fost realizat de echipa revistei online INFOGOV.
