Republica Moldova are toate şansele să beneficieze de fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii şi infrastructurii rurale prin intermediul aşa numitului program ENPARD, adică programul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală destinat ţărilor din imediata vecinătate. Banii din program sunt destinaţi statelor care vor decide că agricultura se numără printre priorităţi în dialogul cu Uniunea Europeană, a explicat, la Chişinău, Comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş.
Mai jos aveți ocazia să citiți un interviu semnat de Radio Europa Liberă cu Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, Valeriu Cosarciuc, în care acesta vorbește despre aşteptările fermierilor de la programul ENPARD.
Valeriu Cosarciuc: „În primul rând, vreau să menţionez că Programul ENPARD sau Programul de vecinătate pentru dezvoltarea agriculturii şi dezvoltare rurală, este o ofertă îmbunătăţită a Uniunii Europene pentru susţinerea agriculturii în ţările vecine. Republica Moldova, cu părere de rău, la moment este ţară vecină cu Uniuniunea Europeană şi nu suntem ţară membră ca să beneficiem de alte fonduri.
Dacă vorbim despre această ofertă, vreau să spun, în primul rând, că ea va fi bazată pe o planificare pe termen lung, adică pentru a obţine fonduri de la UE prin acest instrument, ENPARD, ar trebui ca în Republica Moldova să fie elaborat şi promovat un Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În baza acestui program vom putea accesa fonduri de la Uniunea Europeană.
O altă chestiune foarte importantă care a fost menţionată şi de către Comisarul, dl Cioloş, este abordarea integrată. Nu putem să divizăm agricultura şi dezvoltarea rurală, ca să fie separate sau în diferite locuri să se facă politicile. De aceea, noi trebuie să revenim la normalitate, adică în Republica Moldova dezvoltarea rurală şi agricultura urmează să fie într-un singur centru pentru coordonarea şi dezvoltarea politicilor. O altă chestiune importantă este ca producătorii agricoli să fie participanţi la elaborarea acestui Program naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi să fie proprietarii acestui Program. Noi ar trebui să prevedem în acest program o componentă importantă în ceea ce priveşte accesul la cunoştinţe şi informaţii…”
Europa Liberă: Tocmai vroiam să vă întreb: au agricultorii moldoveni destule cunoştinţe pentru a accesa aceste fonduri, pentru a face agricultură la nivel european?
Valeriu Cosarciuc: „Este o problemă: fermierii din Republica Moldova au probleme cu accesul la informaţie şi cunoştinţe. Este nevoie de eforturi serioase ca ei să poată beneficia de acele fonduri şi de acele beneficii care pot să vină din Uniunea Europeană. Cineva spunea că noi nu trebuie să îi ducem pe fermieri de mânuţă pentru ca ei să obţină aceste fonduri. Eu sunt de părere că noi trebuie să îi ducem de mânuţă pe aceşti fermieri. Însă acest acces nu trebuie să fie bazat numai pe traininguri sau pe nişte plecări peste hotare.
Este necesar ca noi, pe teritoriul Republicii Moldova, să creăm o reţea de centre de excelenţă pentru fermieri. Astfel încât aceste centre de excelenţe fermierul să vadă un exemplu, cel mai bun, din diferite domenii: pomicultură, viticultură, legumicultură, creşterea animalelor, producerea laptelui, producerea cărnii, procesarea produselor agricole primare. Din aceste exemple bune ţăranii noştri mai repede se vor învăţa. Noi ştim foarte bine că de multe ori fermierii trebuie să pipăie ceva ca mai apoi să constate că e un lucru bun.”
Europa Liberă: Fondurile din Programul ENPARD vor ajunge şi la micii fermieri?
Valeriu Cosarciuc: „Totul depinde de politica statului. Pentru ca aceste fonduri să ajungă şi la micii fermieri, noi avem nevoie să soluţionăm o problemă foarte importantă: accesul la finanţe. De multe ori, fondurile vin post investiţie. Adică e necesar să ai bani, să faci investiţia şi pe urmă să obţii o compensare din aceste fonduri care vor veni în Republica Moldova sau chiar din fonduri de subvenţionare pentru agricultură. De aceea este nevoie să fie creat un sistem foarte clar de garantare a creditului agricol. Aşa cum este în România, unde există Fondul de garantare a creditului agricol, ca cei care doresc să facă o investiţie, să aibă certitudinea că va exista un fond care le va garanta un contract de creditare cu o instituţie financiară.
În Republica Moldova, noi trebuie să susţinem gospodăriile de fermieri de tip familial. Ele pot şi au capacitatea să producă produse alimentare sigure din punct de vedere a inofensivităţii, să menţină în continuare acest habitat care se numeşte mediul rural şi aceste gospodării de fermieri de tip familial sunt în stare să conserveze mediul înconjurător, adică natura, peisajul etc.
Dacă ne uităm în politica agricolă comună a Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 vom vedea că acolo sunt trei componente, trei obiective: asigurarea viabilă cu produse sigure. Doi, e vorba despre mediu, adică despre consevarea mediului înconjurători. Trei, este vorba despre dezvoltarea uniformă al mediului rural. Sunt trei obiective ale politicii agricole comune. Acelaşi lucru trebuie să îl vedem şi noi, aici, în Republica Modova.”
Europa Liberă: Dar cât de deschişi fermierii moldoveni la tehnologiile şi metodele agricole care vin din Occident?
Valeriu Cosarciuc: „Aici, dvs aţi atins o problemă foarte importantă, dar care ar putea fi depăşită. Noi trebuie să ne concentrăm eforturile ca să motivăm tinerii fermieri, ca ei să îşi creeze o fermă comercială la sate, ca ei să aibă suportul necesar pentru a dezvolta afacererea în agricultură şi în ceea ce priveşte procesarea materiei prime agricole.
De aceea, noi trebuie obligatoriu să avem un sistem de motivare a tinerilor fermieri. În primul rând, să acordăm o primă de instalare pentru tinerii fermieri care vor veni în sate să creeze o fermă comercială. Asta ar însemna poate nu atât de mult – 20 sau 30 de mii de euro, pentru ca tânărul fermier să aibă capitalul iniţial pentru a-şi crea acolo un cuib de la care ar putea să se dezvolte mai departe cu familia lui.
Doi, noi ar trebui să compensăm mai mult mărimea investiţiilor pe care le face un tânăr fermier. Dacă, de exemplu, la general, pentru a construi un frigider se poate obţine un 50 % de la Fondul de subvenţionare, noi propunem ca fermierii tineri, care fac investiţii într-un frigider sau într-o mică întreprindere de procesare a laptelui, a cărnii, să obţină plus 30 % la cota de bază. Cu ajutor de 80 %, un tânăr fermier, care nu are multe resurse financiare, sigur ar dori să facă aceste investiţii şi să depună efortul ca să se instaleze la sat. Astfel, satele, prin această politică, vor obţine un viitor.
Astăzi, noi avem problema că oamenii pleacă de la sate. Nu văd oportunitatea de a mai rămne acolo. Noi avem nevoie de a stimula agricultura cu valoare adăugată înaltă. Produsele sunt cu valoare adăugată înaltă numai în cazul când cei care lucrează la producerea acestor fructe şi legume sau alte produse vor obţine un salariu mare, profituri mari pentru ca să se dezvolte în continuare. Asta înseamnă produse cu valoare adăugată înaltă.”
Europa Liberă: În toată această situaţie pe care o descrieţi, ce rol îi revine consumatorului?
Valeriu Cosarciuc: „Comisia Europeană a promovat un proiect foarte şi foarte important în ceea ce priveşte crearea sistemului de vânzări directe în cadrul Uniunii Europene, care a demonstrat că viitorul pentru agricultura europeană este în stabilirea unor relaţii directe consumator-producător. Noi chiar am propus anul trecut un proiect de hotărâre de Guvern ca pe perioada cât fostul stadion republican nu se foloseşte de nimeni, noi ne luăm angajamentul să îl curăţim, să organizăm o piaţă civilizată pentru fermieri, unde să aibă o tarabă pentru a-şi vinde produsul şi acolo să vină consumatorii din Chişinău, să cumpere direct de la fermier. Veţi vedea cât folos va fi pentru ambele părţi şi pentru fermier, şi pentru consumator atunci când se vor întâlni acolo, faţa în faţă.”
Sursa: Europalibera.org
Comentarii