Ferma de cai din Ceadâr-Lunga „At-prolin” a revenit din proprietatea statului în proprietatea Găgăuziei. O decizie corespunzătoare a fost luată de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), cu acordul precedentului stăpân – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. 

Potrivit Infotag, recent, întreprinderea de stat a fost pentru prima dată scoasă la vânzare, fapt ce a provocat critica autorităţilor găgăuze. Însă, în cadrul concursului comercial nu s-au găsit doritori de a cumpăra ferma de cai, scoasă la vânzare la un preţ de 2 mil. lei.

„At-prolin” activează de peste 20 de ani şi este specializată în creşterea cailor de rasa fresian. La moment, ferma numără peste 60 de cai.

Ferma este amplasată pe un teritoriu de 1,5 mii mp plus 2,9 ha de teritoriu aferent. Veniturile de pe urma vânzărilor în 2012 au constituit 105,2 mii. Datoriile de credit – peste 6 mii lei.

APG a motivat revenirea fermei în proprietatea autonomiei prin tendinţa de a păstra întreprinderea ca tezaur naţional al Moldovei şi Găgăuziei şi de a nu permite privatizarea acesteia.

Peste 90% din consumatorii din Uniunea Europeană (UE) consideră important ca etichetele produselor alimentare să specifice ţara de origine a cărnii ca ingredient, dar puţini dintre aceştia ar fi dispuşi să plătească în plus pentru această informaţie, se arată într-un raport al Comisiei Europene (CE) trimis luni Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene. 

Raportul redactat de funcţionarii Comisiei Europene analizează care ar fi avantajele şi dezavantajele introducerii unei dispoziţii europene prin care operatorii din sectorul alimentar să fie obligaţi să specifice ţara sau regiunea de origine a cărnii folosită ca ingredient în produsele alimentare.

Această dispoziţie ar completa Regulamentul european privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.

Aproape 50% din carnea produsă în UE este transformată în ingrediente pentru produse alimentare

Conform raportului Comisiei Europene, sectorul de prelucrare a cărnii din Uniunea Europeană cuprinde peste 13.000 de întrepinderi care au aproximativ 350.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri totală de 85 de miliarde de euro.

Piaţa cărnii acoperă o cerere foarte mare la nivelul Uniunii Europene (UE). Peste 83% din cetăţenii UE consumă carne de cel puţin două-trei ori pe săptămână. Carnea cea mai consumată este cea de porc (49%), urmată de carnea de pasăre (29%) şi carne de vită (19%). Carnea de oaie, de capră şi alte tipuri de carne reprezintă doar 3% din consumul la nivelul UE.

Din totalul de carne produs în comunitatea europeană, un procent cuprins între 30% şi 50% este transformat în ingrediente pentru produse alimentare.

Obligativitatea ca etichetele produselor alimentare să specifice ţara sau regiunea de origine a cărnii ca ingredient este considerată o măsură bună de aproximativ 90% din consumatorii europeni.

Interesant este că respondenţii din Italia, Bulgaria și România au fost printre cei mai interesaţi de această măsură, în timp ce consumatorii din Spania, Germania şi Lituania au fost mai puţin interesaţi de introducerea unei astfel de dispoziţii.

Lucrurile se schimbă atunci când specificarea ţării de origine pe etichetele preparatelor din carne aduce cu sine o scumpire a produsului. Raportul Comisiei Europene arată că o eventuală creştere a preţului produsului cu un procent între 5% şi 9% va scădea cu până la 80% disponibilitatea consumatorilor de a plăti pentru această etichetare.

Specificarea ţării de origine a cărnii ca ingredient ar putea duce la costuri suplimentare de până la 25%

În acelaşi timp, conform raportului Comisiei Europene, introducerea obligativităţii de etichetare a originii cărnii la produsele alimentare ar putea aduce costuri suplimentare de până la 25% operatorilor din sectorul alimentar în condiţiile în care circa 58% din operatorii economici nu deţin spaţii de depozitare separată pentru materii prime provenind din surse diferite.

Aceste creşteri ale costurilor ar putea fi suportate în proporţie de 90% de consumatori şi în proporţie de 10% de producători.

//recolta.eu

Iurie Leancă a vizitat astăzi secțiile de producere și ambalare a întreprinderii Orhei-Vit. Administrația fabricii i-a arătat Premierului cum decurge procesul de producere şi în ce condiţii muncesc angajații. 

De asemenea, au fost discutate subiecte ce ţin de protecţia şi promovarea producătorului autohton, facilitarea accesului agenţilor economici la credite, necesitatea subvenţionării activităţii întreprinderilor de prelucrare.

Premierul a vizitat și secția de depozitare care necesită investiții. În context, Leancă a indemnat conducerea întreprinderii să inițieze proiecte pentru a accesa investiții europene.

Premierul a menţionat că protecţia producătorului autohton este o prioritate pentru Guvern şi a spus că Executivul este dispus să examineze propunerile ce vin de la agenţii economici în acest sens.

Referindu-se la situaţie de la întreprindere, Leancă a menţionat că s-a convins la faţa locului că aici există tehnologii, oameni profesionişti şi perspective.

Produsele companiei sunt exportate în peste 25 de țări, printre care, Rusia, România, Belarus, Kazahstan, Germania, Austria, SUA, Israel, Canada, Mongolia, Polonia, Ungaria, Țările Baltice, Georgia, Suedia, Italia etc.

Compania are mai mult de 500 de angajaţi. Cifra de afaceri a companiei în 2012 a depăşit suma de 265 de milioane de lei.

Federația Rusă nu mai intenționează să recurgă la embargoul asupra exporturilor de cereale în caz de vreme secetoasă, așa cum sa întâmplat de exemplu în 2010, a anunțat ministrul rus al Agriculturii, Nikolai Fyodorov. 

„Cred că nu este corect să ne implicăm în redistribuirea profitului între actorii de pe piața de cereale”, a spus Fyodorov, amintind că în 2010 crescătorii de animale au apelat în mod repetat la autorități cu propunerea de a limita exportul de cereale în străinătate pentru a ține astfel prețuri de achiziție mai mici pe piața internă. Fyodorov a spus că el nu împărtășește astfel de măsuri „bolșevice”, transmite agronews.ru.

Amintim că în august 2010, din cauza secetei severe, Federația Rusă a interzis pentru o perioadă de aproape un an de zile exportul produselor cerealiere. În sezonul următor (2011/2012) Rusia a stabilit un record pentru exporturile de cereale – mai mult de 27 de milioane de tone.

Autoritățile ruse și-au pus în gând să crească continuu exportul de cereale până în 2020, la cel puțin 35 de milioane de tone. Rusia are ambiții pentru a deveni unul dintre cei mai mari furnizori de produse alimentare din lume.

Anul acesta, rușii vor exporta în jur de 20 de milioane de tone de cereale, din recolta totală de 90 de milioane de tone. 

Rusia, Ucraina și Kazahstan intenționează să își coordoneze acțiunile de pe piața mondială a cerealelor, a anunțat președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul reuniunii Comisiei interstatale ruso-ucrainene. 

Comentând starea relațiilor ruso-ucrainene, Putin a declarat că Federația Rusă este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, ponderea din cifra de afaceri a comerțului exterior ajungând la 30%, relatează RBK.

Putin a subliniat că în Ucraina este direcționat un flux important al investițiilor din Rusia, în domenii precum energetica și industria metalurgică. În plus, există o serie de proiecte majore în viitor – în industria nucleară, aviație și explorarea spațiului cosmic. 

„Există un progres în agricultură, inclusiv în comerțul cu cereale. În prezent se lucrează la crearea unui comitet de afaceri în bazinul Mării Negre, cu participarea Rusiei, Ucrainei și Kazahstanului, care va coordona la nivel mondial activitatea celor trei furnizori pe piața de cereale”, a spus Putin.