Polenizarea făcută de insecte creşte calitatea şi termenul de valabilitate al căpşunilor, ceea ce înseamnă salvarea a milioane de euro, cât costă procesul polenizării pe cale artificială, potrivit unui nou studiu, publicat miercuri. Mai mult, nu doar căpşunile au de câştigat de pe urma polenizării naturale, făcută de insecte, ci o varietate de fructe şi legume.
Este bine-cunoscut faptul că polenizarea măreşte cantitatea în majoritatea culturilor. Dar recolta de seminţe, nuci, fructe şi cereale poate fi mai mare şi mai bogată atunci când insectele sau alte animale transferă polenul între plante, faţă de procesul în care plantele se polenizează între ele, care se numeşte autopolenizare, informează recolta.eu.
În culturi, nu contează doar cantitatea, ci, de asemenea, şi calitatea. Teja Tscharntke, agroecologist la Universitatea Göttingen, din Germania, a avut această idee în urmă cu zece ani, pe când investiga polenizarea plantelor de cafea în Indonezia.
Teja Tscharntke şi studenta lui, Alexandra Klein, au observat că, datorită multelor specii de albine din Indonezia, calitatea cafelei era una mai bună. O altă observaţie a fost că polenizarea făcută de albine scade riscul de malformaţii.
Aşadar, Tscharntke a hotărât să studieze căpşunile, care pot fi polenizate de insecte, de vânt sau prin autopolenizare. Cum căpşunile reprezintă o colecţie neobişnuită de multe fructe mici, polenul trebuie livrat la fiecare dintre cele aproximativ 200 de ovare din interiorul florii. Acest aspect înseamnă că polenizarea căpşunilor de către albine este chiar mai importantă decât în cazul altor plante.
În 2008, agroecologistul german a selectat nouă soiuri de căpșuni și le-a plantat într-un câmp experimental unde se aflau o mulţume de albine sălbatice dar şi domestice. Ajutat în acest studiu şi de un doctorand, Björn Klatt, Tscharntke și alți colegi au acoperit o parte dintre căpşuni cu saci astfel încât să împiedice albinele să ajungă la acele flori, asigurându-se că plantele acoperite vor avea parte doar de procesul de autopolenizare, că altele vor fi polenizate doar de vânt şi că altele vor fi polenizate de către polenizatori.
Tscharntke a mărturisit că cei care au luat parte la acest studiu au fost copleşiţi de recolta de căpşuni pentru că cele polenizate de albine au fost mai roşii, aveau un aspect mai bun şi mai ferm decât al celor în cazul cărora a avut loc procesul de autopolenizare şi prezentau foarte puţine defecte. Pentru că au un aspect mai ferm, termenul de valabilitate este cu 12 ore mai mare decât al celor polenizate de vânt.
Poate că această cifră nu înseamnă mult, dar după patru zile de stocat căpşuni, aproximativ 90% dintre acestea nu pot fi vândute. Dacă polenizatorii nu ar fi implicaţi în acest proces, cultivatorii de căpşuni ar pierde 11% din valoarea recoltei. Mai exact, şi-ar reduce pierderile cu 236 de milioane de euro pe an.
Concluzia studiului este că polenizarea făcută de albine a dus la vânzări cu 39% mai mari faţă de polenizarea făcută de vânt şi cu 54% mai mari decât autopolenizarea. Aceste valori indică faptul că, prin îmbunătățirea calității fructelor, albinele sunt responsabile pentru jumătate din valoarea recoltei de căpșuni.
Comentarii