Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov a vizitat zilele trecute elevatorul în construcţie din raionul Donduşeni. 

Acest obiect, care va avea o capacitate de procesare şi păstrare de aproximativ 40 de mii de tone este edificat de un grup de producători agricoli din partea locului.

Fermierii se confruntau în trecut cu mai multe probleme de post-recoltare a producţiei agricole şi au decis astfel să construiască acest elevator pentru ca să aibă unde să-și păstreze recoltele.

La vizita construcţiei, care se află acum în stadiul de finalizare, în discuţia cu investitorii şi constructorii, Bumacov a ţinut să menţioneze iniţiativa bună de urmat a agricultorilor din raionul Donduşeni, specificând, că apariţia mai multor întreprinderi de acest profil, va stimula combaterea monopolului în domeniul procesării şi păstrării recoltei crescute.

În prezent, în stadiul de finalizare este şi un alt elevator, construcţia căruia se desfăşoară în satul Sofia, Drochia, raion învecinat cu Donduşeni.

Sancțiunile sub formă de amenzi pentru proprietarii de terenuri care nu distrug buruienile de pe terenurile agricole vor genera dezvoltarea unor scheme de corupție, este de părere Valeriu Cosarciuc, conducătorul Federației Naționale a Fermierilor, ex-ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare.

Cosarciuc a declarat săptămâna aceasta, după încheierea discuțiilor cu deputații PLDM din Comisia pentru agricultură, că federația „nu va susține proiectul de instituire a sancțiunilor pentru cei care nu își cultivă terenurile, pentru că acesta ar putea avea efecte neplăcute”. 

„Este un proiect bun, necesar, dar nu azi, când țăranii nu au acces la sursele financiare, nici sprijin din partea statului și nici posibilitatea de a-și cultiva terenurile, ca rezultat ei pleacă din țară. Aceasta se va solda cu pierderea proprietății țăranilor, ceea ce noi nu ne dorim”, a spus Cosarciuc.

În opinia sa, prin investirea cu dreptul de sancționare a contravenienților ”se va crea un precedent, când între aceste comisii se vor găsi ”deștepți” care vor decide cine este vinovat și ce fel de amendă omul trebuie să plătească”.

„Atunci când acorzi cuiva dreptul de stabilire a amenzilor, trebuie să fii pregătit că aceasta va conduce la corupție. Aceste comisii vor fi interesate de stabilirea sancțiunilor, astfel încât mai târziu să estorcheze bani de la țărani”, s-a arătat convin Cosarciuc.

Ex-ministrul a mai estimat că un asemenea proiect va genera cazuri „în care suma amenzii va depăși valoarea terenului”. „Trebuie să revenim la acest proiect atunci când vor exista finanțele necesare, va exista acces la fondul de subvenționare și oamenii își vor putea prelucra terenurile”, a subliniat specialistul.

Proiectul privind sancțiunile pentru neîndeplinirea angajamentelor de distrugere a buruienilor a fost înregistrat de Cabinetul de miniștri în noiembrie 2012 și prevede amenzi cuprinse între 20 și 150 de unități convenționale pentru persoane fizice și între 150 și 500 u.c. – pentru cele juridice. În opinia parlamentarului PLDM, Ion Balan, în acest caz țăranii își vor putea da în arendă terenurile, le vor putea vinde sau vor începe să le cultive.

via Infotag

Valul de căldură care s-a abătut asupra Rusiei a determinat fermierii locali să continuie însămânțările grâului de toamnă, deși perioada optimă a trecut deja, arată raportul Uniunii Cerealelor din țară. 

Conform datelor Ministerului Agriculturii, fermierii au finalizat lucrările pe 14,3 milioane de hectare, cu 8,3% mai puțin decât în aceeași perioadă din anul trecut, și cu 13% sub suprafața țintă pentru acest an.

Conform estimărilor, suprafața totală dedicată culturilor de toamnă va fi de 14,5 – 15 milioane de hectare, arată informațiile Agrobroker.

Compania de analiză ProZerno din Rusia se așteaptă la scăderea producției rusești de grâu cu 1-2 milioane de tone, în cel mai rău caz, datorită reducerii suprafețelor cultivate. Scenariul sezonului agricol ar putea fi similar cu cel din 2011, când Rusia a recoltat 94 milioane de tone de cereale, din care 56 milioane de tone de grâu.

În sudul Rusiei temperaturile sunt neobișnuit de ridicate, atingând și 18 grade Celsius, un record absolut pentru această perioadă.

Preţurile pentru pâine în Transnistria, în 2014, nu vor fi majorate, datorită unei roade bogate de grâu şi micşorarea, în legătură cu aceasta, a preţurilor pentru cereale şi pentru făină. O decizie corespunzătoare a fost primită de către Comitetul preţurilor şi activităţii antimonopolice. 

Potrivit Agenţiei „INFOTAG” cu referire la Ministerul Dezvoltării Economice din Transnistria, anterior fabricile de panificaţie au prezentat calculele, conform cărora era planificat ca preţurile pentru pâine să fie majorate de la 1 decembrie 2013 până pe 30 noiembrie 2014 cel mult cu 12%.

Totuşi, luând în considerare micşorarea preţurilor pentru cereale şi făină, de asemenea, rectificarea posibilelor cheltuielilor, prezentate de fabrici, specialiştii comitetului au recalculat posibilele preţuri pentru produse făinoase, fapt ce a permis păstrarea preţurilor actuale.

În 2014 fabricile de panificaţie din Tiraspol, Bender, Grigoropol şi Râbniţa planifică să mărească productivitatea cu 5% şi să producă în jur de 32 mii tone de pâine şi produse de panificaţie, dintre care la 60% sunt stabilite preţuri limită. 80% din toată producţia revine SA „Combinatul de panificaţie din Tiraspol”.

Potrivit şefului Departamentul Reglementare Preţuri, Iulia Malahova, făina de calitate superioară din anul acesta costă 3330 ruble pentru o tonă, ceea ce este cu 15% mai ieftin decât cea de acum. De asemenea, cu 13% s-a ieftinit făina de grâu de calitatea I şi II – până la 2575 ruble şi, respectiv, 2248 ruble. Preţurile s-au majorat doar la făina de secară, dar nesemnificativ – până la 1%.

Anul acesta, în regiune au fost colectate în jur de 240 mii tone de grâu alimentar. Aceasta este de două ori mai mult decât în anul precedent, şi de patru ori mai mult decât nevoile interne ale Transnistriei.

Preţurile pentru pâine în Transnistria sunt aproximativ la fel ca în Moldova, dar cu 20% mai mici decât în Ucraina şi cu 50% mai mici decât în Rusia.

Agricultorii insistă că nu trebuie păstrată cota TVA de 20% în agricultură şi speră că nu este decât o greşeală de ordin tehnic faptul că aceasta figurează în proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. „Ar fi fără sens să mergem pe aceeaşi cale greşită”, a declarat pentru IPN Raisa Bejan, şefa Direcţiei executive a Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova. 

Până la 1 ianuarie 2013, TVA în agricultură constituia 8%, după care a fost majorată la 20%. În aprilie însă, după un val de plângeri din partea agricultorilor, autorităţile au decis să le întoarcă diferenţa de 12 puncte procentuale.

Potrivit Raisei Bejan, majorarea TVA la producţia de zahăr a dus la creşterea preţului. Zahărul a devenit un bun de contrabandă, adus preponderent din Ucraina. Ca rezultat, s-au micşorat veniturile în bugetul de stat. „Contrabanda trece pe lângă instituţiile statului. Numai în primul trimestru al anului 2013 contrabanda a fost de 14 mii de tone de zahăr, adică mai mult de 130 milioane de lei, din care bugetul nu a primit niciun bănuţ”, a estimat Raisa Bejan.

În anul 2012 pe piaţa din Moldova s-a format un deficit de zahăr. Acest gol trebuia completat cu zahăr de import. Dar fiindcă a fost adus pe căi ilegale, nu s-a perceput TVA şi taxe vamale, bugetul de stat a pierdut într-un trimestru peste 16 milioane de lei, a mai spus şefa Direcţiei executive a Uniunii Producătorilor de Zahăr. Potrivit Raisei Bejan, producătorii moldoveni sunt nevoiţi să renunţe la afacere deoarece nu fac faţă concurenţei neloiale din partea importatorilor de zahăr din Ucraina.

Raisa Bejan s-a referit şi la o altă problemă – importul produselor petroliere. Agricultorii pledează pentru liberalizarea acestuia. „Preţurile la produsele petroliere sunt foarte înalte. E nevoie să se creeze condiţii ca producătorii agricoli să poată să importe aceste produse de sine stătător, din România de exemplu. Aceasta ar fi mai comod şi mai ieftin”, a subliniat Raisa Bejan.

Referitor la obţinerea autorizaţiilor şi licenţelor de activitate – Raisa Bejan este de părere că aceste două acte se dublează şi propune ca la unul din acestea să se adauge informaţiile necesare ca patronii să nu fie nevoiţi să-l obţină şi pe cel de-a doilea.

Potrivit Raisei Bejan, şi sancţiunile reprezintă o constrângere pentru mediul de afaceri din Moldova. Patronii propun ca acestea să fie proporţionale pierderilor provocate bugetului. Deoarece există specialişti tineri, cu stagiu mic de lucru, care comit greşeli fie din lipsă de experienţă, fie mecanic, iar sancţiunile care se aplică sunt mult prea dure.

La 12 noiembrie Confederaţia Naţională a Patronatului din Moldova organizează un forum al oamenilor de afaceri în cadrul căruia vor fi prezentate constrângerile majore cu care se confruntă mediul de afaceri moldovenesc şi politici pentru înlăturarea acestora.

Presa de la Chișinău a transmis ştiri eronate, precum că în ultimul timp, la posturile vamale din Rusia au fost returnate „zeci de mii de tone de mere şi prune moldoveneşti”, anunță Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). 

Mai jos sunt prezentate informații oficiale oferite de ANSA în legătură cu situaţia reală a exporturilor de fructe pe piața rusă.

În perioada august – octombrie, agenţii economici din R. Moldova au exportat în Federaţia Rusă peste 60 mii tone de mere şi circa 20 mii tone de prune. Din toată cantitatea indicată, organele vamale din Rusia au returnat, ca produse neconforme cerinţelor pieţei, doar şase loturi de circa 119 tone în total, şi anume:

19 tone de prune proaspete returnate la 30.08.13;
19,5 tone de prune proaspete returnate la 8.09.13;
19,1 tone de prune proaspete returnate la 25.09.13;
20,6 tone de prune proaspete returnate la 2.10.13;
18,8 tone de prune proaspete returnate la 10.10.13;
21, 8 tone de mere proaspete returnate la 28.10.13.

Agenţii economici moldoveni identificaţi cu produse neconforme au fost nevoiţi să-şi retransporte marfa la depozit.

„Per ansamblu, încărcăturile cu mere şi prune din R. Moldova identificate la graniţa Federaţiei Ruse ca neconforme constituie ceva mai mult de a mia parte din totalul merelor şi prunelor moldoveneşti ajunse la posturile vamale din Rusia. În aceiaşi ordine de idei, menţionăm că depistarea unor neconformităţi la posturile vamale din Rusia nu înseamnă că marfa se rebutează. În majoritatea cazurilor, marfa este prelucrată corespunzător chiar la faţa locului, adusă la condiţii adecvate pentru import şi permisă pentru plasare pe piaţa internă”, se arată în precizarea ANSA.

Potrivit informațiilor ANSA, țara noastră se află pe scara inferioară a topurilor efectuate Rosselhoznadzor, după numărul de cazuri de neconformitate a produselor de origine vegetală la posturile vamale. Țările cu cele mai multe încălcări sunt Cehia, Turcia, Uzbekistan, China, Lituania, Azerbaijan etc.