Autoritățile ucrainene consideră că țara ar putea demara exportarea cărnii de porc către Uniunea Europeană începând din anul 2014, sperând în același timp să poată exporta și carne de vită către Comunitate în viitor, a declarat Vitali Bashinski, vicepreședintele autorității sanitar-veterinare din Ucraina. 

Lipsa unei reglementări clare de trasabilitate face imposibil accesul cărnii de vită ucraineană la piața europeană în momentul de față, consideră specialistul. Guvernul țării are în vedere însă adoptarea unei asemenea reglementări, potrivit Agrobroker.

În cazul cărnii de porc situația este mult mai simplă, ținând cont de faptul că primii exportatori vor fi companiile mari, integrate, cu propriile operațiuni de reproducție, abatoare și instalații de procesare.

Ucraina a primit undă verde pentru exporturile de carne de pasăre către Uniunea Europeană începând cu această lună. Autoritățile locale se așteaptă să poată livra circa 20.000 de tone de carne de pasăre către UE în anul 2014.

În ceea ce privește exporturile de carne de porc, autoritățile prezic livrări de cel mult 10.000 de tone la anul, urmând ca acest volum să crească în viitor.

Vreme prielnică, până acum, la propriu, în agricultură, dar ce mai este de făcut ca şi vremurile să fie bune şi fructuoase pentru sectorul agricol? Agricultura pentru moldoveni a fost întotdeauna promiţătoare, dar de ce este nevoie ca să nu fie doar promiţătoare pentru totdeauna? Răspunsurile – într-un interviu al postului de radio Europa Liberă cu preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli, „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.

Europa Liberă: Producătorii agricoli îşi reînnoiesc cu regularitate revendicările faţă de autorităţile statului, nemulţumirile faţă de piedicile din calea modernizării şi condiţiile mai bune pentru sector par să se menţină de la un an la altul. Iată că şi la cea mai recentă întrevedere a reprezentanţilor producătorilor agricoli cu preşedintele Legislativului, dl Igor Corman, s-a vorbit despre necesitatea unor măsuri urgente pentru îmbunătăţirea situaţiei din sectorul agricol. Despre ce a fost şi este vorba în continuare dacă vorbim în general de dialogul cu autorităţile?

Alexandru Slusari: „De fapt, este o continuare a dialogului. Încă pe 10 octombrie, Consiliile de Administrare ale mai multor organizaţii de fermieri s-au convocat şi au adoptat o rezoluţie care conţine câteva revendicări. E vorba de patru blocuri de probleme asupra cărora noi avem viziuni comune.

Am înaintat această rezoluţie către autorităţile statale – premierul, preşedintele Parlamentului şi preşedintele Republicii. Peste două săptămâni, pe 24 octombrie, din nou ne-am convocat şi am constatat cu regret că nu a fost nicio reacţie. Atunci am luat decizia că pe 23 noiembrie vom organiza un miting de protest în centrul capitalei.

Totodată, am menţionat că deschidem porţile pentru negocieri, iar Comitetul Organizatoric care a fost desemnat în cadrul acestei şedinţe urma să negocieze cu autorităţile statale. Acum două zile am avut discuţii la Guvern cu premierul şi ministrul Finanţelor, iar ieri am avut întrevederi cu preşedintele Parlamentului. Între altele, vreau să vă spun că discuţia de ieri a fost una, din punctul meu de vedere, constructivă. Vom vedea dacă vor urma şi acţiuni.”

Europa Liberă: Despre ce revendicări exact este vorba? Cererile faţă de autorităţi au răsunat şi anterior mai mult sau mai puţin sistematizate sau incluse într-un pachet?

Alexandru Slusari: „Exact. Noi în linii mari am repetat mai multe revendicări, dar dacă vorbim mai detaliat, există un generic la nemulţumirea noastră. Noi solicităm ca ramura agricolă şi dezvoltarea rurală să fie incluse în priorităţile Guvernului, ceea ce lipseşte deocamdată.

Dacă ne referim la patru blocuri de probleme: prima ţine de politica fiscală, în special noi insistăm şi cerem ca să revenim la cota reală de TVA – 8 %, ceea ce ni s-a promis anul trecut. S-au început nişte procese de modificare a legislaţiei, dar ele nu sunt duse până la capăt. Ministerul Finanţelor din nou încearcă să revenim la varianta 20 % cu restituire.

Al doilea bloc de probleme ţine de subvenţionare. Noi susţinem propunerea Minsiterului Agriculuturii de a majora Fondul de Subvenţionare până la 670 de milioane lei.

Al treilea bloc ţine de situaţia pe piaţa produselor petroliere, unde este o dezordine, importatorii fac ce vor şi toată economia suferă din această cauză însă niciun organ nu reglementează în mod sistematic activitatea petroliştilor.

Al patrulea bloc ţine de situaţia pe pieţele de desfacere a producţiei agricole unde tot mai mult şi mai mult se atestă tendinţa de a monopoliza atât piaţa produselor cerealiere, oleaginoaselor, cât şi piaţa fructelor exportate în Federaţia Rusă. La fiecare bloc de probleme noi am venit cu soluţii foarte concrete, nepopuliste şi realizabile.”

Europa Liberă: Dle Slusari, o precizare în privinţa protestului pe care îl planificaţi pentru data de 23 noiembrie. Îmi amintesc de conferinţa de presă în care aţi prezentat intenţia de a protesta, atunci lăsaţi să se înţeleagă că în cazul în care autorităţile îşi îndreaptă atenţia spre soluţiile pe care le prezentaţi, s-ar putea să renunţaţi la proteste?

Alexandru Slusari: „Categoric, noi nu avem nevoie de proteste! Noi nu suntem forţă politică, noi avem cerinţe economice. Noi avem nevoie de soluţii. Dacă vor fi soluţionate câteva dintre problemele indicate şi la celelalte revendicări vom avea cel puţin plan bine gândit de a le realiza, noi ne dezicem de proteste. Acest lucru a fost menţionat şi în cadrul Consiliului. Nimeni nu îşi pune scopul cu orice preţ să facem proteste.”

Europa Liberă: Declararea domeniului agricultură şi dezvoltare rurală drept prioritate naţională. O temă deja destul de veche, chiar şi sub aspectul ritmului cu care se adoptă decizii. Ce este de făcut în acest sens şi nu se face sau se face prea lent?

Alexandru Slusari: „Nu este un moft să punem această ramură drept prioritară. Există Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova – 2020”, unde sunt enumerate mai multe priorităţi, noi avem Programul de cooperare cu Uniunea Europeană, noi avem Programul de guvernare – în toate aceste documente, cu părere de rău, agricultura are un loc foarte modest.

Prim-ministrul şi preşedintele Parlamentului ne-au promis că în scurt timp acest lucru va fi corectat. Acest lucru e foarte important în contextul modernizării sectorului, dacă noi introducem ramura agricolă şi dezvoltarea rurală în priorităţile Guvernului, noi o să demonstrăm partenerilor noştri de dezvoltare că aceasta este prioritatea. Aici noi avem nevoie de susţinere, de fonduri europene. Acest lucru a fost menţionat şi de Comisarul European pentru agricultură, Dacian Cioloş, în scrisoarea adresată fostului prim-ministru.

Dacă aţi văzut evoluţia situaţiei cu drumurile, din 2009, când reabilitarea drumurilor a fost inclusă în lista de priorităţi, noi am văzut evoluţia sectorului în pofida problemelor, rezervelor şi furturilor. Fondurile cresc, Fondul rutier s-a triplat timp de trei ani, deci acest lucru îl dorim şi pentru sectorul agrar, care nu este competitiv deocamdată şi în contextul integrăirii europene, dacă noi lăsăm lucrurile fără schimbări, sectorul va avea de suferit.”

Europa Liberă: Dle Slusari, ar fi totuşi nefiresc şi incorect să se ceară diferite acţiuni din partea autorităţilor statului benefice pentru agricultură, fără să se insiste şi asupra unor schimbări în bine ce trebuie făcute în interiorul sectorului, al breslei. Ce merge mai încet sau prost în interiorul domeniului, poate vorbind de mentalitate, de disponibilitatea pentru o abordare mai modernă a problematicii agricole?

Alexandru Slusari: „Noi niciodată nu am negat problemele interne, o bună parte dintre agricultori actuali sunt în domeniu din cauza sărăciei, ca să nu plece din ţară. În mod normal, dacă va fi un sprijin suficient din partea statului, din partea Fondurilor europene, sectorul va fi modernizat şi în sector vor rămâne acei care, într-adevăr, pot să facă agricultură. Ceilalţi vor fi muncitori bine plătiţi, deci în acest sens este necesar ca treptat să schimbăm mentalitatea, dar în linii mari, totuşi, agricultorii acum merg înaintea statului, ei sunt promotorii inovaţiilor, ei vin cu tehnologii moderne. Acum mingea este pe terenul statului, categoric, şi noi aşteptăm nişte acţiuni concrete.”

Europa Liberă: În acest an s-a reluat iarăşi un fel de refren mai vechi dar şi interesant: că recolta e proastă, că e foarte bună – oricum e rău pentru agricultor. Care este problema, de fapt?

Alexandru Slusari: „Aici, iarăşi, este problema sărăciei şi lipsei de modernizare a sectorului. Moldova nu poate influenţa preţurile mondiale şi nici pe cele regionale. Noi avem jucători puternici alături, cu subvenţii mai mari, cu resurse mai mari şi în atunci când este supra-producţie la producţia agricolă în regiune, Moldova are de suferit mai mult deoarece noi nu avem atâtea tehnologii moderne pentru a ne spori randamentul, noi nu avem o politică de intervenţie a statului, statul nu procură producţia agricolă, ceea ce se face în Uniunea Europeană. Noi avem monopolism excesiv pe pieţele de desfacere. Deja am făcut referinţă la acest lucru.

Desigur că în aceste condiţii, căderea preţurilor la producţia agricolă se resimte mai puternic decât în celelalte ţări europene, chiar şi în ţările vecine cum ar fi România şi Ucraina. Aceasta este o problemă la care noi trebuie să găsim o soluţie.”

Europa Liberă: Dacă aceste revendicări pe care le prezentaţi Dvs autororităţilor vor fi satisfăcute, lucrurile şi din acest punct de vedere se vor îmbunătăţi?

Alexandru Slusari: „Categoric!”

Urmărim zilnic presa regională pentru a vă prezenta într-o manieră concisă și interactivă ultimele știri și informații din domeniul agricol. 

Georgia

Federația Rusă a devenit în ultimele 5 luni principala piață de desfacere a vinurilor din Georgia. Asta după ce în primăvară Kremlinul a anulat embargoul la produsele vinicole georgiene. Începând din iunie și până în octombrie 2013, georgienii au exportat în Rusia cca. 13.9 milioane de sticle de vin (0.75l), ceea ce constituie 35 la sută din volumul total de vinuri exportate de Georgia. În 2006 rușii au blocat importul de vinuri georgiene pe motiv că producția ar fi fost de o proastă calitate. 

Ucraina

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Mikola Prisniazniuk a anunțat că țara sa este dispusă să invite repetat experții Rospotrebnadzor pentru a analiza calitatea dulciurilor produse de Roshen. Prima inspecție a celor de la Rospotrebnadzor nu a pus capăt disputei dintre cele două țări. Ucraina a acuzat Serviciul Federal de răspândirea de informații false cu privire la calitatea dulciurilor ucrainene. La rândul său, cei de la Rospotrebnadzor au declarat că ucrainenenii fabrică dulciuri conform unor standarde deja învechite.

România

Ioan Benea, președintele Federației Naționale a Cartofului din România anunță că la iarnă prețul la cartofi ar putea crește până la 1 euro per kg. Potrivit lui, fermierii din România au decis să nu își vândă cartofii acum și sunt în așteptarea unui preț mai bun. În România, prețul cartofilor la producători s-a dublat (în jur de 6 lei moldovenești) față de anul trecut și este cel mai bun înregistrat în ultimii cinci ani, motivul fiind legat de recoltele mai reduse obținute în țările din Europa Centrala și de Est. Prețul a crescut după ce în țări ca Germania, Austria, Slovacia, Ungaria producția a fost extrem de slabă.

Ucraina și Slovacia plănuiesc să dezvolte primul proiect comun de investiții pentru producția de bioetanol. 

Proiectul va fi realizat la una dintre companiile producătoare de alcool din Ucraina până la sfârșitul acestui an, anunță Agrobroker. 

Despre aceasta a anunțat ministrul agriculturii din Ucraina, Mikola Prisniazniuk, în urma unei discuții pe care a avut-o cu ambasadorul Slovaciei, Pavel Gamzhik.

Acest proiect va ajuta la maximizarea potențialului industriei producător de cereale și de procesare a zahărului din Ucraina, consideră ministrul.

Ucraina consideră binevenită introducerea de noi tehnologii de producție de bioetanol în țară, dar și partea slovacă și-a exprimat interesul în a investi în acest sector în Ucraina.

Solul constituie principala şi unica bogăţie naturală a Republicii Moldova. În ultimii 15-20 ani s-au intensificat însă toate procesele şi formele de degradare. Statul are o strategie de stopare a acestui fenomen, dar problema este că nu găsește și bani pentru a finanța implementarea acesteia. 

În prezent, în republică sunt scoase din circuitul agricol şi necesită a fi defrişate circa 65 mii ha de plantaţii multianuale (vii, livezi). Aceste terenuri ani în şir stau pârloagă, aducând pagube semnificative atât proprietarilor, care nu dispun de tehnică specială şi nici de mijloace financiare pentru defrişare, cât şi statului, arată un studiu al Ministerului Agriculturii.

De asemenea, în republică mai sunt şi 60 mii ha de terenuri supraumede cauzate de înnămolirea canalelor de desecare. Aceste terenuri au fost repartizate ca și, cote de teren echivalente, proprietarii cărora, de asemenea, nu pot de sinestătător efectua lucrări de desecare.

Cele mai grave forme, care duc la micşorarea capacităţii de producţie sau la deteriorarea învelişului de sol sunt: eroziunea prin apă, suprafaţa afectată – 40 % din suprafaţa terenurilor agricole; dehumificarea, secătuirea solurilor de elemente nutritive, compactarea secundară extinse pe întreaga suprafaţă arabilă; sărăturarea – pe 220 mii ha; alunecările active de teren pe 25 mii ha, ravene 12 mii ha. Alte terenuri deteriorate 50 mii ha. 

Starea actuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare pe 50%, iar pe circa 10 la sută – critică. Nota medie ponderată de bonitate a solurilor agricole constituie 63 puncte, iar 178 mii ha sunt foarte puternic degradate sau deteriorate cu o notă de bonitate mai mică de 20 puncte. Prejudiciul anual adus economiei de procesele de degradare a solurilor sunt enorme.

Pentru a stopa fenomenul, autoritățile au elaborat un plan de acțiuni care este prevăzut pentru anii 2011-2020. Problema este că în mare parte nu sunt întreprinse măsuri concrete, care să aibă rezultate vizibile. Asta deoarece statul spune că nu sunt bani pentru a finanța implementarea acestui program. 

 

Autoritățile fitosanitare din Ucraina au descoperit un lot de floarea soarelui din țara noastră care era infestat cu organisme periculoase. 

Un lot de circa două mii de tone de floarea soarelui a fost plasat în carantină de către inspectorii fitosanitari din regiunea Odesa, anunță presa ucraineană.

Aceștia au descoperit că semințele noastre erau infestate cu buruieni otrăvitoare. Este vorba despre dăunătorii „Sorgum halopense” și „Ambrosia artemisiifolia”.

Autoritățile ucrainene au plasat lotul de floarea soarelui în carantină și vor lua măsuri fitosanitare pentru a distruge dăunătorii. 

Ulterior, producția va fi reexportată în România, conform standardelor fitosanitare din această țară.

Amenințările fermierilor cu protestele nu au trecut pe lângă urechile autorităților. Premierul Iurie Leancă, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov şi ministrul Fianţelor, Anatol Arapu au avut o întâlnire la Guvern cu un grup de agricultori şi reprezentanţi ai ONG-urilor din agricultură. 

S-au discutat revendicările formulate de organizaţiile non-guvernamentale la adresa Guvernului, printre care: modificarea Strategiei de Dezvoltare a Republica Moldova 2020, introducând Agricultura şi Dezvoltarea Rurală în categoria Priorităţilor Naţionale, elaborarea politicii fiscale stabile pe o perioadă de 5 ani, stabilirea prevederii, conform căreia cota de TVA de 20%, să rămână integral pe conturile întreprinderilor agricole, modificarea Legii cu privire la piaţa produselor petroliere, astfel ca să fie permis importul produselor petroliere de cooperativele de întreprinzător create de către producătorii agricoli.

Pe marginea acestor şi altor chestiuni puse în dezbateri a avut loc un schimb de opinii, înaintate fiind mai multe propuneri pentru problemele abordate.

Un grup de lucru, format din reprezentanţii Guvernului şi a ONG-urilor din agricultură se va întruni în şedinţe în cel mai apropiat viitor pentru a identifica soluţiile acceptabile de părţile implicate în discuţie, anunță Ministerul Agriculturii.

Amintim că fermierii au luat decizia de a protesta pe 23 noiembrie la Chișinău față de politica agrară pe care o implementează guvernarea. 

Roshen, cel mai important producător ucrainean de bomboane, începe o campanie de concedieri a angajaților săi din cauza conflictului comercial cu Rusia. 

Potrivit Ukrinform, la fabricile sale din regiunea Vinița, Roshen a concediat mai mult de 400 de angajați.

„Concedierile au loc datorită schimbărilor în planurile de producție, care variază în funcție de vânzările pe care le avem. Produsele noastre sunt în continuare interzise în Rusia, deaceea planurile de producție sunt ajustate,” a explicat purtătorul de cuvânt al companiei.

Dulciurile Roshen au fost interzise în Rusia pe motiv că ar conține benzipripen, un E periculos pentru consumatori. Mass-media ucraineană scrie că de fapt Kremlinul ar încerca astfel să oprească Ucraina din parcursul său european. 

Compania Roshen este unul dintre cei mai mari producători de bomboane din Ucraina şi din regiune. Aceasta aparţine miliardarului Piotr Poroşenko, fost ministru de externe al Ucrainei și actual deputat independent în Rada Supremă de la Kiev.

Corporaţia Roshen include mai multe fabrici de bomboane – la Kiev, Mariupol, Kremenchug şi două în Vinnitski, două fabrici de produse de patiserie, o fabrică de lactate şi două unităţi pe teritoriul UE, la Klaipeda (Lituania) şi fabrica Bonbonetti Choco din Ungaria.