Roada bogată din acest an a adus cu sine o ieftinire considerabilă a produselor agricole. Preţurile medii de vânzare au scăzut în primele nouă luni ale acestui an cu 15,5% față de perioada respectivă a anului trecut, arată datele Biroului Naţional de Statistică. 

Preţurile producătorului la produsele vegetale s-au micşorat în medie cu 19,2% şi la cele animaliere – cu 5,4%. 

O scădere considerabilă a preţurilor comparativ cu perioada respectivă a anului precedent a fost înregistrată la floarea soarelui (exclusiv seminţe de soi) – cu 27,8%, grâu (exclusiv seminţe de soi) – cu 19,2%, fructe şi pomuşoare – cu 17,2%, struguri – cu 16,5%, legume – cu 3,4%.

La produsele animaliere preţurile s-au micşorat la ouă alimentare – cu 13,7%, la vite şi păsări în masă vie – cu 4,6%.

Totodată, s-au majorat preţurile de vânzare la cartofi – de 2,2 ori, porumb (exclusiv seminţe de soi) – cu 23,1%, lapte – cu 5,5%.

Evoluţia indicilor preţurilor de vânzare a produselor agricole de către întreprinderile agricole în ianuarie-septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, se prezintă astfel (în %):

Notă:

1 Datele sunt prezentate pe întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) cu suprafaţa terenurilor agricole de 50 ha şi peste (fără teritoriul din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender) şi reflectă evoluţia preţurilor medii reieşind din structura efectivă a vânzărilor produselor agricole realizate de către acestea.

Agenția Proprietății Publice anunță desfășurarea concursurilor de privatizare a mai multor întreprinderi de stat din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA). Statul va încerca deasemenea să-și vândă și participația de la mai multe societăți pe acțiuni care la fel sunt subordonate MAIA.

Printre întreprinderile de stat care urmează a fi privatizate se regăsesc: Î.S. „Centrul de Reproducere a Păsărilor – Hârbovăț”, Î.S. Ferma de crestere a cailor de rasă „AT-Prolin”,  Î.S. Stațiunea Tehnologico-Experimentală de Procesare a Fructelor și Legumelor „Conserv-E”, Î.S. „Centrul de Reproducere a Păsărilor – Abaclia”, etc.

Acțiunile proprietate publică de stat din societățile pe acțiuni din subordinea MAIA vor fi scoase la licitație „cu strigare” în perioada 16-20 decembrie, la Bursa de Valori.

Printre cele mai cunoscute companii se regăsesc: S.A. „Carmez”, S.A. „Fabrica de Fermentare a Tutunului din Orhei”, S.A. „Cerealeproiect”, S.A. „Cereale-Cahul”, S.A. „Fabrica de conserve din Glodeni”, S.A. „Nord-Zahăr”, „S.A. „InLac”, S.A. „Fabrica de unt din Taraclia”.

Cererile de cumpărare pot fi prezentate de către solicitanți prin intermediul companiilor de brokeri – membri ai Bursei de Valori. Informații suplimentare pot fi solicitate la Agenția Proprietății Publice, Comisia Națională a Pieței Financiare, Bursa de Valori.

În perioada 01.11.2013 – 20.12.2013 doritorii se pot familiariza cu dosarele de privatizare a bunurilor expuse la vânzare în incinta Agenției Proprietății Publice, bir.345 – camera de date.

Luna noiembrie pe teritoriul țării este ultima lună din an, când în medie pentru şirul multianual de observaţii se înregistrează temperatură medie lunară pozitivă a aerului – aceasta constituie în teritoriu de la +2ºC în nord până la +5ºC în sud. 

Cea mai rece lună noiembrie din toată perioada de măsurători instrumentale pe cea mai mare parte a teritoriului s-a înregistrat în anul 1993, când temperatura medie lunară a aerului a variat între -1,8ºC (Comrat, Cahul) și -3,3ºC (Briceni). Cea mai caldă lună noiembrie a fost în anul 2010, când temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu între +8,2ºС (Briceni) și +11,1ºС (Cahul).

Valorile temperaturii medii zilnice ale aerului pe parcursul lunii pot varia în teritoriu între -10..-17ºC (1892) și +16..+19ºС (2010). Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5ºC (sfârşitul perioadei de vegetaţie la majoritatea culturilor agricole) se înregistrează în medie între 2 şi 14 noiembrie. La sfârşitul lunii în nordul țării se stabileşte regimul de iarnă al vremii. Pentru toată perioada de măsurători instrumentale minima absolută a temperaturii aerului a constituit în teritoriu -21,7ºC (Chişinău, 29 noiembrie 1892), iar maxima absolută a atins +30,0ºC (Dubăsari, 1 noiembrie 1926).

Numărul de zile cu temperatura minimă a aerului ≤ -10°C constituie în medie pe teritoriu 1-2 zile, iar cel mai mare număr s-a înregistrat în anul 1993 – de la 10 zile (Dubăsari) până la 15 zile (Briceni). Numărul de zile cu temperatura minimă ≤ -15°C nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi, însă în unii ani se pot semnala 1-6 zile (Comrat, 1902).

Suma precipitaţiilor căzute în teritoriu pe parcursul lunii noiembrie constituie în medie 26-45 mm. Însă, în unii ani nu s-au semnalat precipitaţii pe parcursul întregii luni (noiembrie, 2011). Pentru toată perioadă de observaţii cea mai mare cantitate lunară a lor a atins 214 mm (Cimişlia, 1922), iar maxima zilnică – 88 mm (Soroca, 1914). Numărul de zile cu precipitaţii în luna noiembrie pe teritoriul țării constituie în medie 10-13 zile, cu ceaţă – 3-9 zile, cu gheţuş – 1-2 zile, cu viscol – mai puţin de o zi. Precipitaţiile cad preponderent sub formă de ploaie. Ninsoare pe teritoriul țării se semnalează în medie în prima jumătate a lunii noiembrie, dar zăpada repede se topeşte. Stratul de zăpadă în medie se formează doar în jumătatea de nord a țării, în fond, la sfârşitul lunii noiembrie. Grosimea lui medie decadică nu depăşeşte 3 cm. În unele zile grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice poate atinge 78 cm (26 noiembrie 1975, Cahul).

În luna noiembrie, dintre fenomenele meteorologice stihinice, cel mai mare pericol îl prezintă ninsorile abundente şi vântul puternic (în medie o dată în 7-8 ani), sunt posibile viscole şi depuneri de polei şi chiciură (în medie o dată în 20 ani).

În prima jumătate a lunii noiembrie pe teritoriul țării are loc încetarea procesului de vegetaţie a plantelor. La măr, prun, cais, cireş, vişin şi păr în această perioadă se finalizează desfrunzirea.

Potrivit datelor medii multianuale, vegetaţia culturilor de toamnă încetează în medie în intervalul 21-26 noiembrie. Această perioadă corespunde cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +3°С în direcţia scăderii ei. De obicei, către acest termen culturile de toamnă se află în faza de înfrăţire în masă.

În luna noiembrie se finalizează toate lucrările agricole. Numărul de zile favorabile pentru lucrările de câmp în luna noiembrie sunt în descreştere. Astfel, dacă în prima decadă ele alcătuiesc în medie 8-9 zile, în decada a doua – 4-7 zile, iar în decada a treia – numai 2-5 zile. În restul zilelor din luna noiembrie lucrările agricole nu pot fi efectuate din cauza supraumezirii, îngheţării solului sau formării stratului de zăpadă.

La sfârşitul lunii noiembrie, până la semnalarea temperaturii aerului de -6ºC şi mai jos, coardele de viţă de vie la soiurile de masă şi tehnice nerezistente la temperaturi joase pretutindeni se îngroapă pentru perioada de iarnă.

Producătorii de tehnică agricolă din Belarus sunt nemulțumiți de felul cum le merg afacerile de când țara lor a intrat în Uniunea Vamală (UV).

Despre aceasta a anunțat chiar Vladimir Semașko, prim-vicepremierul Republicii Belarus, relatează Agronews.

Potrivit oficialului, foarte multe întreprinderi specializate în producerea tehnicii agricole suportă constant pierderi din cauza legilor care se aplică în interiorul UV.

„Din cauza imperfecțiunilor din cadrul legislativ al UV, noi ne alegem cu pierderi importante. Autoritățile de la Moscova au luat o decizie prin care practic au închis accesul tehnicii noastre agricole pe piața rusă. A fost abolită taxa preferențială de 15%”, a declarat Semașko.

Și aceasta nu e singura nemulțumire a Belarusului. Semașko a mai declarat că decizia guverului rus de a impune taxe de utilizare la tehnica agricolă va aduce pierderi de până la 18% din cost.

Conform deciziei Biroului Executiv al Camerei de Comerţ şi Industrie, a demarat Concursul „Marca comercială a anului 2013″. 

Începând cu 4 noiembrie curent, agenţii economici care deţin mărci comerciale înregistrate oficial şi doresc să participe la concurs, pot depune cererile la CCI, a informat astăzi, în cadrul şedinţei operative, Marina Petrov, director al Direcţiei Expoziții şi Târguri.

Concursul „Marca comercială a anului” este organizat de CCI împreună cu Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, cu scopul de a spori competitivitatea mărcilor autohtone şi a contribui la sporirea profesionalismului echipelor de marketing.

„Distincţiile concursului sunt atribuite mărcilor comerciale de succes, care sunt cunoscute nu doar la noi în ţară, ci şi peste hotare. Stabilirea învingătorilor se face conform standardelor marketingului modern şi pe baza cercetărilor de marketing. Estimarea se axează pe strategia utilizată de companie, dar şi pe notorietatea mărcii în rândul consumatorilor, aprecierea şi preferinţe acestora”, a precizat sursa citată.

Pe lângă nominalizările tradiţionale – „Debutul anului”, „Reputaţie şi încredere”, „Export” –, ediţia din 2013 include o nominalizare nouă: „Brand regional”. La ea pot participa mărcile comerciale autohtone, titularii cărora îşi desfăşoară activitatea într-o anumită regiune a ţării şi întreprind acţiuni de promovare doar pe acest teritoriu.

Cea mai importantă distincţie a Concursului este „Mercuriul de Aur”, urmat de medalii de aur, argint şi bronz. „Marca comercială a anului” este unicul concurs din Moldova ce are împuternicire legală de a oferi învingătorilor dreptul de a utiliza simbolurile „Marca comercială a anului” în scopuri publicitare, pe mărfuri şi etichete.

Concursul „Marca comercială a anului” a fost iniţiat de CCI a Moldovei, în anul 2003. 

Informaţii suplimentare: Direcţia Târguri şi Expoziţii a CCI a RM
tel/fax: 022 23-84-10, 022 21-07-25, 022 21-14-42

Producătorii agricoli din nordul ţării suportă pierderi considerabile. Merele din Moldova nu se mai vând ca altădată. Situaţia s-a agravat după ce în această toamnă zeci de mii de tone de mere au fost întoarse din Federaţia Rusă. Ministrul Agriculturii le recomandă producătorilor să asigure calitatea fructelor, iar exportatorilor – să găsească şi alte pieţe de desfacere. 

Deşi anul acesta s-au făcut mere cu duiumul, agricultorii din raionul Ocniţa sunt nevoiţi să le vândă la fabrica de sucuri la un preţ derizoriu, transmite TRM.

„Din 550 de tone pe care noi le-am produs, o să putem vinde numai 40 de tone, la preţul de trei lei, când preţul de cost este de 2,80 de lei. Restul, aşa mere frumoase, le punem în sac şi le dăm la suc. Nu le putem vinde, că nu sunt cumpărători”, spune antreprenorul Leonid Romaniuc.

În raionul Ocniţa majoritatea gospodăriilor agricole sunt specializate în cultivarea merelor. Lipsa pieţelor de desfacere ar putea aduce falimentul producătorilor, susţin reprezentanţii autorităţilor locale.

„La nivel de raion se atestă o producție de 100 de mii de tone. Din cauza impedimentelor interstatale, există probleme la comercializare. 12% din producţia obţinută sunt orientate la export, iar restul la fabricile de producere a sucului”, susţine Stanislav Bairac, vicepreşedintele raionului Ocniţa.

Reprezentanţii firmelor exportatoare recunosc că preţul merelor este unul foarte mic, deşi fructele din Moldova sunt mai gustoase şi mai sănătoase decât cele importate în ţară.

Problemele producătorilor s-au amplificat după ce în această toamnă au fost întoarse zeci de mii de tone de mere din Federaţia Rusă, pe motiv că acestea ar fi fost contaminate. Ministrul Agriculturii le recomandă producătorilor să asigure calitatea fructelor, iar exportatorilor – să găsească şi alte pieţe de desfacere.

Producătorii de mere din raionul Ocniţa cer Guvernului să majoreze subvenţiile în agricultură, după modelul ţărilor europene.

Piaţa chineză devine tot mai deschisă pentru vinurile moldoveneşti. Asta după ce ieri la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a fost semnat un acord de colaborare cu Compania chineză specializată în importul vinurilor moldoveneşti pe piaţa acestei ţări „Hunan Moldova Wine Sales Limited Company”. 

Potrivit lui Constantin Rotaru, consilier în Cabinetul Ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în urma semnării acestui acord, volumul producţiei vinicole moldoveneşti exportată pe piaţa chineză va creşte considerabil.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, care a semnat acordul din partea Republicii Moldova, a ţinut să menţioneze importanţa pieţei chineze pentru vinificatorii moldoveni, o piaţă imensă, care ar soluţiona în mare parte problema exportului producţiei vinicole din ţara noastră.

„Pentru aceasta este necesar ca vinificatorii noştri să livreze producţie de calitate, care, fiind apreciată în China, va ocupa locul meritat pe piaţa acestei ţări”, a declarat ministrul.

Bumacov i-a îndemnat pe reprezentanţii companiilor care produc şi exportă vinuri, prezenţi la ceremonie, să întreprindă toate măsurile pentru a extinde colaborarea cu partenerii chinezi, pentru a avea în cel mai apropiat viitor cît mai mulţi consumatori de vin moldovenesc în China.

În Republica Moldova nu au fost aduse dozele necesare pentru revaccinarea animalelor. Potrivit serviciului relaţii cu mass-media al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), din primăvară autoritatea se judecă cu agentul economic care a câştigat licitaţia şi care s-a obligat să procure dozele de vaccin. 

În total sunt necesare 250 de mii de doze de vaccin pentru antrax la bovine, un milion de doze pentru antrax la ovine şi caprine, 50 de mii de doze pentru cabaline. De asemenea, în ţară practic nu mai sunt vaccinuri antirabice şi este necesară procurarea urgentă a circa 700 de mii de doze.

Luni, 4 noiembrie, la Curtea de Apel Chişinău urmează să se desfăşoare şedinţa ordinară de judecată împotriva SRL „Vetzooagro”. Este a treia tentativă a apelanţilor de a pune punct situaţiei privind achiziţia de vaccinuri pentru animale.

Potrivit datelor ANSA, licitaţia a prevăzut procurarea vaccinurilor în sumă de 6,7 milioane de lei, însă acum SRL „Vetzooagro” cere peste 11 milioane, notează IPN.