Anul acesta, în regiunea Orhei se prognoza o roadă de mere mai necalitativă şi mai mică cu 25-30 la sută faţă de anul trecut. Dar, contrar prognozelor, numai în raionul Orhei se preconizează recoltarea a circa 50 000 tone de mere. Pieţele din teritoriu sunt inundate de fructe. 

„Slavă Domnului, avem o roadă bună. Dar nu ne vom îmbogăţi nici de data asta”, susţine Ion Soltan, directorul SRL Tehnoinf-Agro.

„Pentru că suntem impuşi să dăm fructele, ca şi celelalte produse agricole, la un preţ de nimic, iar îngrăşămintele, pesticidele, motorina să le procurăm la preţuri astronomice. Ca să procurăm un litru de motorină trebuie să vindem 4-5 kilograme de mere. Dar şi mai scump ne costă îngrijirea livezii, preparatele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, lucrarea solului, recoltarea, ambalarea, depozitarea, transportarea roadei. Când pui cap la cap veniturile şi cheltuielile, chiar în condiţiile benefice din anul curent poţi să ieşi încă în minus”, spune Ion Soltan, concretizând că oricum toate forţele acum sunt concentrate la culesul fructelor. O parte din roadă este comercializată imediat, alta se pune la păstrare în speranţa unor condiţii mai avantajoase de desfacere.

Alt lider, Dumitru Ghilinschi de la Jora-de-Sus spune că embargoul impus de Rusia a lovit dureros mai ales în tinerii producători, care au investit bani grei în tehnologii performante şi acum au rămas fără piaţa de desfacere la care mizau. Boris Răileanu şi Ion Boşcăneanu, lideri agricoli de la Zorile, care au livezi mari de meri, sunt şi mai trişti, pentru că o grindină s-a abătut astă vară asupra plantaţiilor, distrugând roada şi cauzându-le pierderi de milioane de lei. „Ce a scăpat de la grindină am strâns şi am dat la sucuri, cu bănuţi”, a spus Boris Răileanu.

Cooperativa „Orhei-fruct” în prag de faliment

Misiunea principală a Cooperativei de întreprinzători “Orhei–fruct”, creată acum trei ani, era exportul de fructe. Dar săptămâna trecută, când am venit la cooperativă, am găsit sediul închis. După cum mi-a comunicat ulterior Dian Savca, director executiv al Organizaţiei Teritoriale Orhei a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova (FNFM), cooperativa practic nu funcţionează.

„Ceea ce s-a întâmplat nu-i vina lui Ruslan Savin, preşedintele cooperativei, este de părere Dian Savca. O asemenea structură poate funcţiona eficient doar în cazul când exporturile sunt sigure, nu depind de capricii şi interese politice şi discordii impuse de ţara–importatoare. Poţi încheia zeci de contracte undeva la Voronej sau Costroma pentru sute şi mii de tone de producţie, dar ce folos, dacătir-urile sunt stopate şi întoarse înapoi de la vamă?”

În opinia lui Dian Savca, fructele noastre s-ar bucura de succes pe pieţele din UE dacă ne-am învăţa să le ambalăm conform standardelor europene şi să le promovăm în modul respectiv. Dânsul mi-a arătat o mostră de ladă pentru fructe, unde merele sunt ambalate numai în două rânduri, remarcând că fermieri din nordul republicii au deja linii de calibrare a fructelor conform exigenţelor pieţei europene.

Situaţie grea, dar nu disperată

La rândul său, Sergiu Muravschi, preşeditele Organizaţiei Teritoriale Orhei a FNFM a afirmat că roada de mere din anul curent este mult mai bogată şi mai calitativă ca în alţi ani, dar au apărut problemele legate de comercializarea fructelor. în anii trecuţi până la 60 la sută din roadă era încărcată în TIR-uri chiar din livadă, fiind trimisă mai ales în Rusia, iar producţia rămasă era depozitată în frigidere. Acum doar 10-15 % din fructe dacă vor fi comercializate nemijlocit din livezi cu destinaţia Bielarus, unicul partener de nădejde pe piaţa estică.

La moment un kilogram de mere poate fi vândut cu 2,5 – 3 lei în loc de 7- 8 lei preţul real care ar acoperi cheltuielile producătorului.Potrivit dlui Muravschi, după calităţile sale gustative mărul moldovenesc este superior şi celui polonez, cel mai răspândit în UE.

Preşedintele organizaţiei a mai remarcat că în ultimii ani producătorii din R.Moldova au posibilitatea să câştige ceva mai bine de la producerea şi comercializarea prunelor, pentru că republica noastră este unul din puţinii producători care asigură piaţa europeană cu acest fruct. Dânsul este de părere că în perspectivă sortimentul de fructe produse la noi ar trebui lărgit substanţial, lucru care va contribui la sporirea rentabilităţii ramurii.

„Piaţa estică încă va avea nevoie de producţia noastră, totuşi este foarte important ca noi să avem cât mai multe şi mai sigure variante de desfacere a producţiei agroalimentare şi să propunem consumatorilor producţie de calitate înaltă, conform standardelor internaţionale”, a mai adăugat Sergiu Muravschi.

Ion Cernei, Cuvintul.md

Întreprinderile avicole din țară nu sunt modernizate și drept urmare nu pot face concurență celor din țările vecine. Iar pentru aceasta crescătorii de păsări ar trebui să se asocieze și să caute bani. Este principala concluzie la care au ajuns astăzi avicultorii în cadrul unei întâlniri cu Vasile Bumacov la Ministerul Agriculturii. 

La întrunire s-a discutat starea de lucruri în ramura aviculturii şi dezvoltarea producerii de ouă şi carne de pasăre în perspectiva asocierii țării noastre la UE. 

Pentru a face posibil accesul produselor moldovenești pe piețele occidentale şi pentru a face faţă concurenţei din partea producătorilor de ouă şi carne din ţările vecine, ministrul Bumacov le-a propus avicultorilor să facă front comun.

Se are în vedere unificarea eforturilor avicultorilor şi asocierea lor la fondarea întreprinderilor de incubare sau de procesare prin atragerea investiţiilor şi creditelor avantajoase.

Un prim pas spre asociere, precum a sugerat celor prezenţi ministrul, ar fi crearea unui grup de lucru, care ar lua în dezbateri problemele existente şi ar elabora soluţii pentru depăşirea lor.

Acest grup de lucru a şi fost fondat, în componenţa lui întră reprezentanţi ai întreprinderilor de profil, dar şi vice-directorii Agenţiei de Siguranţă a Alimentelor, Vasile Bahău şi Grigore Porcescu. Conducător al acestui grup a fost desemnat viceministrul Agriculturii, Ion Sula.

Membrii Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor MoldovaFruct şi Asociaţia Producătorilor de Fructe din Moldova (APFM) salută construcţia în Parcul Industrial „Edineţ“ a trei fabrici de procesare a fructelor şi legumelor. Cele două asociații întrunesc peste 200 de producători de fructe din toate regiunile ţării. 

Producătorii de fructe speră că, venirea în Moldova a companiei T.B.Fruit, care deține fabrici de procesare în Ucraina şi alte ţări din Europa de Est va contribui la dezvoltarea concurenţei libere şi loiale, iar preţurile la fructele şi legumele destinate procesării vor deveni mai atractive pentru producători, se arată într-un comunicat expediat de APFM pe adresa Agrobiznes.md.

Membrii asociaţiilor consideră că, tehnologiile moderne şi experienţa companiei T.B.Fruit vor impulsiona dezvoltarea industriei de procesare moldoveneşti şi va conduce la creşterea competitivităţii şi diversificarea produselor din fructe şi legume procesate pe piaţa locală şi cea externă.

Producătorii de fructe din cele două asociații aşteaptă de pe urma investiților în cele trei fabrici de procesare un efect benefic asupra relaţiilor cu fabricile de procesare din Moldova.

Amintim că Asociația Producătorilor de Conserve „Speranța-Con” a cerut autorităților anularea rezultatelor concursului pentru selectarea rezidenților parcului industrial de la Edineț. Reprezentanții asociației sunt nemulțumiți de hotărârea comisiei de concurs, care a acordat terenul pentru construcția unei fabrici companiilor participante la concurs, inclusiv companiei ucrainene TB Fruit.

Citește și: Producătorii de conserve cer anularea concursului pentru construcția unei fabrici la Edineț

Asociația Producătorilor de Conserve „Speranța-Con” pledează pentru anularea rezultatelor concursului pentru selectarea rezidenților parcului industrial de la Edineț. 

Reprezentanții asociației sunt nemulțumiți de hotărârea comisiei de concurs care a acordat terenul pentru construcția unei fabrici companiilor participante la concurs, inclusiv companiei ucrainene TB Fruit. În opinia participanților la conferință, Ministerul Economiei face lobby în interesele agentului străin în detrimentul producătorilor autohtoni de sucuri și conserve din fructe, anunță Infotag.

„La concurs au participat trei fabrici, inclusiv societățile pe acțiuni moldovenești Natur Bravo și Orhei-Vit, și TB Fruit (Ucraina). Decizia comisiei este una fără precedent: pe 17 ha li s-a permis construcția tuturor companiilor, chiar dacă condițiile întreprinzătorilor moldoveni au fost mai avantajoase ca mărime a investițiilor și număr de locuri de muncă, iar pentru o bună amplasare a fabricii este nevoie de un teritoriu de 26 ha”, a declarat conducătorul asociației, Ivan Sandic.

Conform spuselor sale, această decizie este lipsită de logică, pentru că acum „agricultura Republicii Moldova trăiește vremuri nu tocmai cele mai bune”. „Chiar și într-un sezon favorabil noi producem doar 50% din cantitatea de produse conform capacităților. În ultimii ani, cantitățile de mere, expediate fabricilor la procesare, nu depășesc 170 mii tone, chiar dacă capacitățile fac posibilă sporirea acestui volum până la 400 mii t”, a estimat el.

Șeful asociației a afirmat că în perioada concursului au avut loc numeroase abateri de la legislația Republicii Moldova.

„Concursul a fost desfășurat cu un câștigător cunoscut din timp. Organizatorii nu au luat în calcul interesele întreprinderilor și situația din sectorul agroindustrial al Moldovei, fapt care a determinat luarea unei decizii neglijente. Ministerul Economiei a asigurat realizarea cât mai grabnică a proiectului pentru investitorul ucrainean, transformând concursul într-o farsă și garantându-i sprijinul statului pe banii contribuabililor moldoveni”, a menționat Sandic.

Oamenii de afaceri locali sunt îngrijorați în legătură cu faptul că comisia de concurs nu a asigurat proiectul de divizare a terenului pentru trei companii.

„Cunoaștem că TB Fruit a pornit deja construcția pe teren, chiar dacă împărțirea acestuia nu a avut loc. Bunăoară, ei au demarat construcția lângă drum, deși nu aveau dreptul să o facă. De ce ei și nu noi ne vom afla lângă drum?”, s-a întrebat top-managerul companiei Natur Bravo, Vadim Skotobogatko.

Managerul s-a arătat convins că „lipsa de materii prime va face ca fabricile construite în parc să nu aibă cu ce lucra, situație care va genera pierderi”.

Pentru participarea la concurs, compania Natur Bravo s-a oferit să efectueze investiții în fabrică de 29 mil. euro, să asigure 1 mie de locuri de muncă și să fabrice o cantitate de produse în valoare de 504 mil. lei, anual. Compania Orhei-Vit intenționează investiții de 25 mil. euro, asigurarea unui număr de 660 de locuri de muncă, garantând o producție de 432 mil. lei pe an. Oferta companiei ucrainene a fost mai modestă: investiții de 20 mil. euro, circa 180 de locuri de muncă și o producție anuală în valoare de 516 mil. lei, mai scrie sursa.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare propune ca impozitul unic în agricultură să se aplice, începând cu 1 ianuarie 2014, în trei raioane pilot, din nord, centru şi sud. Ministrul Vasile Bumacov crede că este riscant ca această nouă etapă de impozitare să se aplice imediat la nivel de ţară. Oficialul a spus că este nevoie de timp pentru a evalua cum funcţionează acest mecanism.

În cadrul şedinţei Comisiei agricultură şi industrie alimentară a Parlamentului,Vasile Bumacov a spus că acest proiect vine să simplifice procesul de plată a impozitelor de către agricultori.

„Ideea este să avem cât mai puţine structuri de plată a impozitelor, ca agricultorii mai mult să muncească în câmp decât să umble pe la diferite structuri de stat. Pe lângă aceasta, mai e dorinţă producătorilor agricoli să existe transparenţă şi mai puţină corupţie”, a spus ministrul, citat de IPN.

Impozitul agricol consolidat urmează să substituie şase impozite şi taxe – impozitul funciar, impozitul pe bunurile imobiliare, impozitul pe venit, taxa rutieră, taxa pentru apă şi taxa locală.

Alte trei impozite vor fi achitate în continuare separat de către agricultori. Este vorba de taxa pe valoarea adăugată (TVA), contribuţiile de asigurări sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Proiectul urmează să fie discutat şi cu Ministerul Finanţelor, după care comisia de profil îşi va prezenta avizul.

Georgia și Rusia își reiau relațiile economice bilaterale. Deocamdată, pe piața rusă vor apărea merele georgiene. O primă încărcătură este deja în drum spre Moscova, iar alta spre Siberia. Deasemenea, în scurt timp vor fi reluate și exporturile de pere, gutuie și alune, anunță Interfax. 

Tradițional, în prima decadă a lunii noiembrie în Georgia pornește sezonul de recoltare a mandarinelor. Citricele georgiene de asemenea vor ajunge în Rusia, însă doar după ce vor fi puse la punct contractele de export. 

Amintim că produsele georgiene se întorc pe piața rusă după o pauză de 7 ani. Decizia luată de Kremlin vine la mai puțin de o săptămână de la alegerile prezidențiale din Georgia, care au fost câștigate de Ghiorghi Margvelaşvili, candidatul din partea coaliţiei de guvernământ, „Visul Georgiei”.

Scrutinul de duminică a marcat finalul epocii Saakaşvili, venit la putere în urma „Revoluţiei Trandafirilor” din 2003, care nu a mai avut dreptul de a candida după două mandate consecutive.

Conflictul comercial dintre Ucraina și Rusia a ajuns în atenția Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Asta după ce vecinii noștri s-au plâns la Geneva pe interzicerea importului de dulciuri. 

În cadrul unei ședințe de lucru a Comitetului OMC de la Geneva, partea ucraineană a ridicat problema restricției de import la unele produse de cofetărie, instituită de Rusia, informează AgroNews.

Ucraina i-a amintit Rusiei despre faptul că interdicția contravine cu normele OMC, la care ultima a aderat recent și a cerut ridicarea imediată a tuturor restricțiilor.

Săptămâna trecută, Rospotrebnadzorul a efectuat o inspecție la fabricile „Roshen”, însă un răspuns clar privind calitatea dulciurilor ucrainene nu a urmat. Acum, Ucraina speră să aducă Rusia la masa de dialog prin sesizarea organismelor internaționale. 

Amintim că, la începutul lunii august, Rusia a interzis toate dulciurile produse de unul dintre cei mai mari producători de produse de cofetărie din Ucraina, compania „Roshen”.

Bomboanele ucrainene au fost retrase din magazinele moscovite pe motiv că acestea nu ar corespunde cerinţelor de calitate, fiind depistat, în ciocolata de lapte, benzipirenul, un agent mutagen şi cancerigen major.

Producătorii agricoli, indiferent de forma juridică de activitate şi de faptul dacă sunt sau nu sunt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA, ar putea fi scutiţi de taxa pe valoare adăugată la procurarea tehnicii agricole. Un proiect în acest sens a fost avizat pozitiv de către Comisia agricultură şi industrie alimentară a Parlamentului.

Unul din autorii proiectului de lege, deputatul PLDM Ion Balan a menţionat că prin iniţiativa în cauză se va asigura o echitate la procurarea tehnicii agricole. În prezent producătorilor agricoli – persoane juridice au posibilitatea să-şi restituie TVA după procurarea tehnicii. Pe când gospodăriile mici de fermieri şi gospodăriile ţărăneşti procură tehnica agricolă, plătesc acest impozit, dar nu şi-l pot restitui. În acest fel ei sunt defavorizaţi.

Autorul proiectului a mai spus că producătorii agricoli au doar vânzări sezoniere şi nu dispun permanent de mijloace circulante, iar cheltuielile pentru procurarea tehnicii agricole sunt foarte mari. „Pentru a-i susţine în activitatea lor economică ar fi corect ca investiţiile în tehnica agricolă să fie scutite de taxa pe valoare adăugată”, a subliniat Ion Balan.

Dacă proiectul va fi susţinut de plenul Parlamentului, producătorii agricoli vor fi scutiţi de TVA (20%) la procurarea tractoarelor, combinelor, aparatelor mecanice, maşinilor şi utilajelor pentru agricultură, notează IPN.