Premii pentru cel mai bun vin. Cine sunt învingătorii concursului „Polobocul de Aur 2013”

0

În cadrul Zilei Naţionale a Vinului, din 5 octombrie, pe scena principală din Piaţa Marii Adunări Naţionale, Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei (CCI) va premia învingătorii Concursului pentru cel mai bun vin de casă „Polobocul de Aur”, ediţia a XII-a.

Pentru „Polobocul de aur 2013” au concurat peste 500 de vinuri de casă, 100 dintre care au ajuns la etapa republicană.

Potrivit șefei Direcției Expoziții și Târguri a CCI, Marina Petrov, degustația națională a avut loc pe 28 martie 2013. Cei mai activi au fost fermierii din raioanele Cahul, Căuşeni, Sângerei, Făleşti, Comrat, Ceadâr-Lunga, Taraclia, Vulcăneşti, Călăraşi, Orhei, Teleneşti, Rezina, Străşeni, Ialoveni, Anenii Noi şi Criuleni.

Premiul mare este „Polobocul de aur” – un butoi de 120 litri. Tradițional, învingătorii sunt premiați în luna octombrie, într-o atmosferă solemnă, în cadrul Zilei Naţionale a Vinului.

Concursul pentru cel mai bun vin de casă „Polobocul de aur” este organizat de CCI a Moldovei, cu scopul de a pune în valoare tradiția producerii vinului de casă calitativ, a-i remarca pe cei mai buni producători, a ridica cultura de consum şi a facilita schimbul de experiență între producătorii vinului de casă.

Conform aprecierii comitetului organizatoric, învingătorii Concursului „Polobocul de Aur 2013” sunt:

Premiul Mare „Polobocul de Aur”
Nominalizarea: Vin tânăr din soiuri tehnice
Categoria: Cel mai bun vin alb
SURUCEANU Valeriu – s. Cojuşna, r-l Străşeni

Nominalizarea: Vin tânăr din soiuri tehnice
Categoria: Cel mai bun vin roşu
BEJENARU Eduard – or. Ungheni

Nominalizarea: Vin tânăr din soiuri hibride
Categoria: Cel mai bun vin roşu
PASCARU Ion – s. Chircăiești, r-l Căuşeni

Nominalizarea: Vin de casă din anii trecuţi păstrat mai mult de un an
Categoria: Cel mai bun vin alb
CRUDU Alexandru – or. Orhei

Nominalizarea: Vin de desert
Categoria: Cel mai bun vin roşu
SAVA Mihail – s. Costeşti, r-l Ialoveni

Nominalizarea: Vin de desert
Categoria: Cel mai bun vin alb
BEJAN Mihaela – s. Taraclia de Salcie, r-l Cahul

Premii speciale
1. GOGU Svetlana – Roze-2012 – s. Săiţi, r-l Căuşeni
2. CAIREAC Ivan – Saperavi -2011 – or. Ceadâr-Lunga
3. GROSU Vasile – Vin roşu 2012 – or. Făleşti

 

Agrobiznes.md vă invită la prima ediţie a Târgului agricol ecologic „IARMAReco”. Ce promit organizatorii

0

Produse agricole direct de la producători, produse ecologice, beneficiile agriculturii organice – sunt doar câteva elemente care vor fi prezentate în cadrul târgului agricol ecologic „IARMAReco 2013″ care va avea loc la Chişinău.

Potrivit organizatorilor, scopul IARMAReco la prima sa ediție este „de a aduna sub un acoperiș atât ONG-urile și activiști, cât și organizaţiile comericale care au obiective comune, de a promova un stil de viață sănătos, o afacere sustenabilă, produse ecologice şi inițiative de protejare a mediului, precum şi de a implica societatea în alegerea unui mod de viaţă activ, sănatos şi benefic”.

Evenimentul va avea loc pe 5 octombrie 2013, în incinta centrului ARTICO din Chişinău, str. Ştefan cel Mare 169, între orele 13.00 – 18.30.

În cadrul târgului vor avea loc prezentări, master class-uri şi ateliere de lucru, pe diverse teme focusate pe reciclare, alimentaţie sănătoasă, acțiuni de protejare a mediului, vor fi degustate bucate sănătoase, vegetariene, din produse organice, se vor oferi informaţii despre cosmetice hand made şi detergenți ecologici, panele solare, jucării din lemn, plante etc.

De asemenea vor fi prezentate și informații despre studiile în domeniul dezvoltării durabile și rezultatele unor inițiative şi proiecte, ca de exemplu programul activEco pentru tineri.

Târgul agricol este organizat de Asociaţia Obştească „EcoVisio” cu ajutorul şi susţinerea diverşilor voluntari, Ministerului Agriculturii precum şi a unor instituţii mass-media.

Portalul Agrobiznes.md este partener media al acestui minunat eveniment organizat pentru prima dată în țara noastră.

Fructe mai calitative dar preţuri de nimic. Un fermier din Hînceşti lasă prunele ca îngrăşământ pentru sol

0

Producătorii de prune spun că în acest an au obținut fructe mai calitative, însă prețurile derizorii oferite de intermediari nu acoperă investițiile făcute. Dezamăgiți de faptul că munca lor nu este răsplătită corespunzător, prunarii sunt deciși să lase producția să se altereze în livezi și să renunțe la acest gen de activitate.

Tudor Braga din Hâncești deține o suprafață de 10 hectare de pruni și susține că a recoltat doar 20 la sută din roada obținută în acest an, deoarece prețurile de comercializare nu acoperă investițiile. Oftează din greu și spune că, chiar dacă afară plouă, îl poți găsi la muncă în livezile sale. „Nu pot crede că această bogăție este sortită la pierzanie. Am obținut aceeași roadă de prune din punct de vedere cantitativ comparativ cu anul trecut, însă calitatea fructelor este mai bună decât anul trecut. Prunele sunt frumoase, însă prețurile sunt atât de mici, încât nu acoperă investițiile și nu se merită efortul de a le transporta la fabricile de procesare”, a menționat producătorul.

„Prețurile trebuie monitorizate de stat”

Recolta de prune obținută în acest an de fermier este de opt tone la hectar, după ce a investit o sumă mai mare cu 30 la sută față de anul trecut, dar munca depusă pe parcursul unui an i-a lăsat un gust amar. În opinia lui Tudor Braga, agricultorii nu se bucură de atenția autorităților și, astfel, problemele se înmulțesc de la an la an. „Noi suntem ai nimănui. Nu vă pot descrie câtă muncă s-a depus aici, în aceste livezi, iar acum am rămas fără niciun ban și plin de datorii luate de la bănci și rude. În acest sistem prețurile ar trebui cumva să fie reglementate și monitorizate de stat, nu să fie impuse de bandiții care vin să cumpere prunele cu prețuri de nimic”, se plânge producătorul de prune.

Prunele, lăsate îngrășământ pentru sol

Acum, agricultorul se gândește serios să renunțe la această activitate. „Nu cred că o să mai culeg și restul prunelor, le las să fie îngrășăminte pentru sol. Dacă aș găsi pe cineva cui să-i vând livezile, nu m-aș mai gândi, le-aș vinde și nu m-aș mai uita înapoi, fiindcă noi nu avem nicio susținere. Oricât de mult ți-ar plăcea munca pe care o faci, nu reziști din cauza lipsei banilor. Toată viața mea am muncit la pământ, iar acum mi-a ajuns cuțitul la os”, a afirmat Tudor Braga.

Pentru comercializarea prunelor, producătorului din Hâncești i se oferă aproximativ 1,5 de lei pentru un kilogram de fructe, iar anul trecut prețul era de 2 lei. Tudor Braga susține că producția de fructe în anul trecut a fost afectată de secetă, iar anul acesta a investit mai mult pentru a obține o calitate mai bună a fructelor și a atenua efectele secetei asupra solului și a pomilor. Totuși, în pofida calității mai bune și a investițiilor mari, Tudor Braga susține că veniturile prunarilor în acest an vor fi mult mai mici decât anul trecut.

Un articol de Virginia Nica

Sursa: ziarulnational.md

Temperaturile joase dau bătăi de cap agricultorilor. Care sunt culturile agricole care pot fi afectate de îngheţ

0

Preşedintele Cooperativei de Întreprinzător „Basan Agro” din Cimişlia, Ion Baban, a declarat că mai are în podgorii încă 100 de tone de struguri de masă, iar pentru a le strânge cât mai repede a mai contractat încă 100 de muncitori din cadrul unei organizaţii specializate.

Producătorul spune că, dacă nu va reuşi recoltarea în timp util, strugurii vor pierde din calitate şi, respectiv, din preţ, informează IPN.

Anatol Fala, coordonator de programe la Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală, a spus că temperaturile joase vor afecta şi suprafeţele cu legume. Cel mai mult vor avea de suferit roşiile, ardeii şi vânăta. Varza, sfeclă roşie şi morcovul sunt mai rezistente la frig, suportând temperaturi de până la minus 2 grade.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis avertizare cod galben de îngheţ la suprafaţa solului în orele dimineţii. Avertizarea este emisă pentru tot teritoriul republicii, până pe 3 octombrie, când temperatura aerului va coborî de -1..-3 grade Celsius.

 

 

 

Bostaniada 2013

0

Sute de vizitatori au luat cu asalt astăzi stadionul central din satul Lozova, raionul Strășeni, acolo unde se desfășoară cea de-a doua ediție a festivalului etno-gastronomic Bostaniada.

Gazdele evenimentului au avut grijă ca totul să iasă perfect, așa că au pregătit bucate alese și băuturi pe măsură.

Directorul FISC-ului: Pentru a nu plăti impozite unii fermieri apelează la morți

0

Directorul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS), Ion Prisăcaru, este îngrijorat de faptul că managerii marilor gospodării de fermieri şi companii exportatoare recurg la diferite scheme ilegale pentru a se eschiva de la plata impozitelor, relatează IPN. 

Într-un interviu acordat ziarului „Panorama” , Prisăcaru şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu faptul că anul trecut, conform documentelor, doar 5% din fructele produse în ţară au fost achiziţionate de la gospodăriile mari. În rest, de la persoane fizice. Potrivit şefului IFPS, acest lucru se explică doar prin aplicarea unor scheme ilegale.

„La achiziţionarea materiei prime producătorii şi cumpărători adesea apelează la nume de persoane decedate. Acest lucru se face cu scopul de a ascunde o mare parte din recolta vândută. Pentru a ascunde volumul real al producţiei sunt folosite firme-fantomă”, – a spus Prisăcaru şi i-a îndemnat pe „toţi aceşti afacerişti” să renunţe la asemenea practici care prejudiciază statul şi, ca rezultat, şi cetăţenii beneficiari de alocaţii sociale.

Şeful serviciului fiscal a spus că în luna august a trimis organelor de drept o listă cu 69 de firme exportatoare, suspectate de prejudicierea statutului cu câteva milioane de lei.

 

Mîndria unui gospodar din Nisporeni! Creşte un pom care rodeşte şapte soiuri de mere anual

0

În grădina lui Tudor Mîrza din Nisporeni crește un pom fermecat. De zece ani încoace, acesta dă, anual, din vară devreme pînă-n toamnă, șapte soiuri de mere: Belîi Naliv, Rihard, Zimnii Banan, Lujanka, Jonathan, Slava Pobeditelei, Sinapca.

Gospodarul nisporenean se mîndrește că a reușit să altoiască, pe vremuri, un măr sălbatic ce creştea în grădina sa. Unde mai pui că nimeni în mahala nu are nimeni așa o minune de pom. Ce-i drept, recunoaşte dînsul, nu prea ține să se laude cu mărul său la toată lumea.

„Să nu-l deoache cineva”, spune, mai în glumă, mai în serios, bărbatul.

Atît de drag îi este pomul fermecat, încît ține minte pînă și ziua în care a avut loc procesul de altoire. „S-a întîmplat în joia Paștelui”, povesteşte Tudor Mîrza. A invitat un agronom foarte iscusit şi apreciat pe atunci ca să-i altoiască mărul. Nu s-a gîndit, în acel moment, să altoiască, în unul şi acelaşi pom, atîtea soiuri. Ideea a venit, pe parcurs, spontan.

Specialistul a lucrat vreo patru ore în şir. A tot adăugat altoiuri – de vreo zece soiuri. S-au prins aproape toate, dar, de-a lungul timpului, cîteva ramuri s-au uscat. Acum, mărul are șapte soiuri. Primăvara, toate ramurile înfloresc concomitent. E o frumuseţe rară. Dar fructele se coc pe rînd. Apar ba mere albe, ba roşii, ba galbene, ba rotunde, ba lunguieţe, ba dulci, ba acrişoare… Un pom-minune, ce mai vorbă.

Din cauza vîntului puternic, chiar în aceste zile, mărul i-a rămas aproape gol. Fructele au căzut pe jos. Dar nu-i bai. Vine o nouă primăvară şi pomul va da din nou roadă, cîteva luni în şir.

Chiar dacă este de profesie electrician, Tudor Mîrza se pricepe şi la pomicultură. De ceva timp, a început să altoiască singur pomii din grădina sa, doar că nu mai repetă experimentul de acum zece ani. „Atunci a fost o simplă încercare, din curiozitate”, spune dînsul. Acum, nu-şi mai doreşte asemenea experimente, mai ales că şi-a satisfăcut pe deplin curiozitatea.

Un articol de Ina Landa

Sursa: expresul.com

Mai mulţi bani pentru agricultori. Banca Mondială oferă granturi pentru un grup de producători

0

Granturile sunt alocate pentru achiziţionarea echipamentului tehnologic şi utilajului destinat infrastructurii post-recoltare. Suma maximă oferită va fi de 350 de mii de dolari pentru un grup de producători.

Acest proiect vizează îmbunătăţirea performanţelor în agricultură prin crearea grupurilor de producători, a declarat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov. El a accentuat că producătorii agricoli trebuie să se unească în grupuri pentru pătrunde mai ușor pe pieţele noi, relatează Radio Chişinău.

Pentru crearea unui grup de producători este nevoie de cel puţin 5 fondatori. Aceştia trebuie să aibă o experienţă de cel puţin 3 ani de activitate în domeniu, să demonstreze că au făcut investiţii în sector şi să nu aibă restanţe la bugetul public.

Valoarea proiectului este de 27 de milioane de dolari. Prin intermediul proiectului se propune ca să fie create cel puţin 50 de grupuri de producători agricoli.

 

 

 

Veşti bune de la Moscova. Livrările de băuturi moldoveneşti pe piaţa rusă vor fi reluate în curând

0

Republica Moldova ar putea relua livrările de băuturi alcoolice în viitorul apropiat, în cazul în care va fi pus în aplicare mecanismul convenit pentru accesul la piaţa rusă, a declarat medicul şef sanitar rus Ghennadi Onişcenko.

„Ministerul Agriculturii din Republica Moldova ne-a informat printr-o scrisoare că vineri la Moscova va sosi un grup de experţi pentru a elabora regulamentele privind sistemul naţional de control al producţiei vinicole şi un schimb de informaţii”, a mai spus şeful sanitar rus.

Desigur, sosirea la Moscova a experţilor moldoveni apropie momentul în care vor fi reluate exporturile, a spus Onişcenko.

„Săptămîna viitoare, specialiştii noştri vor merge în Moldova. Autorizarea accesului pe piaţa rusă a vinurilor moldoveneşti se va face în mod individual”, a precizat el. Onişcenko a adăugat că se revine la practica de după anul 2006, cînd a fost introdus embargoul la băuturile alcoolice moldoveneşti în Federaţia Rusă, fiind inspectată fiecare întreprindere în parte. „Nu vor fi admise toate într-un pachet”, a spus şeful inspecţiei sanitare ruse.

Potrivit agenţiei moldpres, Moscova insistă asupra „restabilirii sistemului naţional de control asupra calităţii şi inofensivităţii producţiei agricole”.