N-ai mai vazut aşa ceva. Cartoforoşia: noua plantă dezvăluită de britanici ce produce şi roşii, şi cartofi

0

O companie din Marea Britanie a dezvăluit o nouă plantă, intitulată TomTato, care produce atât roşii, cât şi cartofi.

Compania Thompson and Morgan, specializată în horticultură, afirmă că plantele hibride nu sunt modificate genetic. Reprezentanţii companiei din Ipswich afirmă că este vorba despre prima plantă de acest tip creată pentru a fi comercializată, informează portalul Descoperă.

Guy Barter de la Royal Horticultural Society (RHS) afirmă că organizaţia sa studiază noua plantă cu „real interes”. Barter a declarat că multe plante similare, create prin altoire, au mai fost produse până acum, însă de fiecare dată gustul reprezenta o problemă.

„Acum studiem această plantă cu interes, deoarece Thompson and Morgan este o firmă cu o reputaţie importantă, ce are multe de pierdut, aşa că luăm în calcul posibilitatea să fie o plantă foarte valoroasă pentru ei”, spune Barter.

„În trecut nu am avut multă încredere în acest tip de plante, pentru că nu erau prea grozave, dar altoirea s-a dezvoltat extraordinar în ultimii ani. Mulţi oameni nu au foarte mult spaţiu în grădină, aşa că mă gândesc că acest tip de plantă o să îi atragă”, spune specialistul.

Paul Hansord, directorul Thompson and Morgan, afirmă că roşiile sunt mai gustoase decât majoritatea roşiilor din magazin. De asemenea, Hansord afirmă că pentru realizarea acestei plante a fost nevoie de 10 ani de eforturi.
„A fost foarte greu de realizat, deoarece tulpina roşiei şi tulpina cartofului trebuie să fie de aceeaşi grosime pentru ca altoirea să funcţioneze”, spune Hansord.

„Este o operaţiune ce necesită un talent deosebit. Am mai văzut produse similare, dar când le-am studiat am văzut că era un cartof plantat în acelaşi ghiveci cu o roşie – planta noastră este o singură plantă şi nu produce frunze de cartof”, explică Hansord.

Compania afirmă că plantele rezistă un sezon şi că atunci când roşiile sunt gata de cules, cartofii pot fi la rândul lor scoşi din pământ.

De asemenea, reprezentanţii companiei spun că planta a fost testată la ambele capete pentru alfa-solanină – o otravă ce poate fi produsă de ambele plantele în funcţie de condiţiile de creştere şi de stocare – şi că a fost clasificată drept sigură.

O femeie administrează moara unde se macină cea mai buna făină din nordul țării. Vezi cum îşi atrage clienţii

1

Faptul că anul acesta a fost unul bun spre foarte bun pentru crescătorii de cereale este incontestabil. Munca ţăranului a fost răsplătită cu vârf şi îndesat, dar… la noi ca la nimeni — succesul merge întotdeauna la braţ cu o sumedenie de probleme, una mai dihai decât alta.

Să zicem, acum avem hambarele pline cu grâu de bună calitate, dar producătorul nu este satisfăcut de preţul de realizare al grâului. Cel puţin eu nu ţin minte ca vreodată să fie împăcată, vorba ceea, capra cu varza, adică aproape că nu există cazuri când producătorul nu are pretenţii la cumpărător şi invers. Întotdeauna este loc de mai bine, întotdeauna cineva se consideră nedreptăţit. Sau, multă lume este frământată de întrebarea: „Unde, la care moară se macină cea mai bună făină?”.

Şi dacă în relaţia producător-cumpărător mai este mult până departe, doamna Valentina Purice, director executiv la Întreprinderea Mixtă „Magdt-Vest” SRL, afirmă că cea mai bună făină se macină la moara pe care o conduce.

„A fost un an foarte benefic pentru producătorii de grâne şi ar fi păcat ca recolta strânsă cu atâta trudă să nu fie valorificată la justa valoare. Nu arunc cu pietre, Doamne fereşte, în concurenţii noştri, dar vreau să afirm că întreprinderea noastră este una din puţinele care, înainte de prelucrare, supune grâul unui proces de spălare. Acest lucru îmi permite să spun cu toată fermitatea că făina noastră este de cea mai înaltă calitate şi ecologic curată. Or, se cunoaşte faptul că grâul, până la recoltare, este tratat cu mai multe substanţe biologice şi chimice, care permit să obţinem o roadă mai bogată şi numai spălarea lui permite să afirmăm că produsul final, făina, nu conţine nici un fel de substanţe străine. Defel întâmplător se zice că făina noastră, în totalitatea ei, este făcută din grâul din care este pregătită coliva. Ce comparaţie mai bună ar putea exista?”, afirmă dna Valentina Purice.

Pe de altă parte, Serghei Negoiţă, tehnolog şef spune că „capacitatea morii este de 40 de tone de cereale în 24 de ore, iar aceasta ne permite să deservim producătorii agricoli din raion, dar şi ţăranii din alte raioane. De altfel, noi deja colaborăm cu producătorii agricoli din satele Zăluceni şi Lunga, raionul Floreşti. Din raionul nostru avem relaţii foarte bune cu ţăranii din satele Căinarii Vechi, Schineni, Bădiceni, Baxani… Întreprinderea dispune de utilaj performant şi de un colectiv unit de 20 de muncitori, fapt care ne permite să muncim operativ şi calitativ. În 15-20 de minute clientul nostru este deservit la cel mai înalt nivel”.

Un articol de Dan Aolei

Sursa: Observatorul

Ploile şi timpul rece au afectat producţia de roşii la nordul Moldovei. Care este preţul unui kilogram pe piaţă

0

Producţia de roşii expusă spre comercializare pe piaţa agricolă din Edineţ semnalează despre apropierea sfârşitului de sezon pentru acest produs.

Ieri, 2 octombrie, roşiile de câmp de calitate înaltă puteau fi găsite doar la câţiva producători, în rest roşiile expuse spre comercializare erau verzi sau de calitate proastă. Nici producătorul ce comercializa roşii de seră nu avea producţie de o calitate superioară. Timpul rece din ultima perioadă şi ploile au afectat calitatea producţiei de roşii, notează portalul Agravista.

Oferta este mică iar preţurile la producţia calitativă de roşii cresc. De exemplu, la Edineţ roşiile verzi, din câmp deschis, se comercializau cu amănuntul cu 5 lei/kg, cele coapte, dar de o calitate mai joasă – de la 7 până la 10 lei/kg. Roşiile de seră aveau un preţ de la 15 până la 20 lei/kg.

Fabrica de conserve din Cupcini a SA „Natur Bravo” zilele acestea a încheiat sezonul de prelucrare a roşiilor, din cauza lipsei de materie primă. Mai dispune de producţie pentru prelucrare fabrica de conserve din Corjeuţi, dar şi aici pe plantaţiile proprii sunt cantităţi mari de roşii verzi.

 

 

Englezii cresc legume uriaşe în serele lor. Cum arată acestea

0

Thanet Earth este cel mai mare şi modern complex de sere din Marea Britanie. Acoperind o dimensiune echivalentă cu 80 de terenuri de fotbal acesta schimbă modul în care Marea Britanie işi produce hrana.

În aceste sere se produc aproximativ 10 la sută din întreaga producţie anuală de roşii, castraveţi şi ardei din Marea Britanie, relatează gazeta de agricultură.

Tehnicile de producţie intensive practicate la Thanet Eartht par să reprezinte viitorul. Mulţi susţin că abilitatea de a dezvolta cantităţi imense de produse în spaţii închise, controlate, oferă cel puţin un răspuns parţial la marea provocare a lumii cu care ne vom confrunta în curând: cum să hrănim nouă miliarde de oameni şi să facem faţă consecinţelor potenţial devastatoare ale schimbărilor climatice.

Acoperirea este realizată dintr-o sticlă specială, cu conţinut redus de fier, pentru a maximiza transluciditatea. Barele de suport sunt rezistente şi subţiri pentru a minimiza umbra lor. Terenul este acoperit cu plastic alb pentru a reflecta şi a amplifica lumina, iar lămpi cu sodiu de înaltă presiune sunt folosite iarna până la 17 ore pe zi pentru completarea luminii naturale. Dar plantele au nevoie, de asemenea, de „somn” pentru distribuirea glucozei şi alte beneficii de fotosinteză, astfel încât luminile sunt stinse periodic în fiecare zi.

Pesticidele chimice sunt folosite doar în ultimă instanţă. În locul acestora se importă cantităţi impresionante de insecte benefice, cum ar fi viespii şi macrolophus pygmaeus, care atacă dăunătorii cum ar fi musculiţa albă de seră (Trialeurodes vaporariorum), omizile şi acarienii. Polenizarea se realizează deasemenea preponderent cu ajutorul albinelor. Complexul este în mare parte auto-suficient în privinţa apei, colectând condensul din interiorul serelor şi canalizând precipitaţiile de pe acoperişuri în patru rezervoare mari.

Complexul are propriile sale generatoare de electricitate pe gaz. Mai mult decât atât se captează căldura şi dioxidul de carbon pe care acestea le emit, care apoi sunt pompate în sere. Chiar şi legumele care nu întrunesc standardele de calitate sunt transformate în hrană pentru animale sau compost.

Cum funcţionează?

Toate culturile de la Thanet Earth sunt în sistem hidroponic. Aceasta este metoda standard de producţie la scară largă, care implică stabilirea rădăcinilor plantelor într-un material inert (ex. Materialul izolant de tip Rockwool), în loc de sol. Acest sistem este perfect pentru a furniza un suport spongios foarte bun pentru ancorarea rădăcinilor plantelor. Deasemenea acesta poate fi reciclat cu uşurinţă ulterior.

Răsadurile sunt cumpărate de la pepiniere specializate şi introduse în locaşurile lor. Un dripper le oferă un amestec de apă şi substanţe nutritive în concentraţii diferite în funcţie de soi, momentul zilei, condiţiile meteorologice externe, nivelul de lumină şi rata de creştere dorită pentru plantă. Tot sistemul este controlat de un computer central.

Plantele pot creşte până la dimensiuni considerabile. Ardeii ajung la câţiva metri înălţime, iar unele soiuri de tomate ajung la peste 15 de metri înălţime. Pentru aceasta se reglează înălţimea bazei plantelor pentru a le face cât mai accesibile muncitorilor care au grijă de ele.

Pentru a permite producerea de tomate pe toată perioada anului este utilizată şi lumina suplimentară în sere. Majoritatea cultivatorilor din Regatul Unit pot produce numai timp de 9 luni din an, astfel încât această inovaţie oferă posibilitatea de a asigura o calitate înaltă şi constantă de roşii pe tot parcursul anului.

Luminile sunt utilizate în lunile de iarnă de la miezul nopţii până în momentul în care nivelurile de iluminare exterioară sunt considerate suficiente, sau până în jurul orei 15.00, atunci când firma exportă energie electrică produsă de propriile sale generatoare în reţeaua naţională de electricitate pentru a satisface cererea internă crescândă.

În final culturile sunt recoltate, iar legumele obţinute sunt ambalate pentru rafturile supermarketurilor.

Mai ieftin decât porumbul. China importă cantităţi mari de sorg pentru obţinerea nutreţurilor

0

Importurile chineze de porumb s-ar putea dovedi mai mici decât se crezuse anterior, mulțumită pasului făcut de producătorii de nutrețuri către sorg. Potrivit informațiilor International Grains Council (IGC), achizițiile chineze de sorg ar putea atinge un record al tuturor timpurilor.

IGC – în relalitate un grup interguvernamental – a crescut cu 400.000 de tone de sorg, până la un total de 1.000.000 de tone, previziunile sale cu privire la importurile chineze în sezonul agricol 2013 – 2014, cu mențiunea că alte potențiale majorări ar mai putea apărea între timp, informează cotidianul recolta.

Revizuirea în creștere – până la nivelul-record cu până la de trei ori mai mare față de cel înregistrat sezonul anterior – reflectă în paralel o producție însemnată în SUA, zonă din care morile de nutreț cu capital privat din China și-au asigurat un stoc de 800.000 de tone. Și această achiziție pare a nu fi singura.

Cifrele actuale sunt cu mult mai mari chiar și decât relevă datele USDA – 375.000 de tone de sorg importat. Anterior, IGC avertizase deja că informațiile de la Washington ar putea subestima voit datele reale.

Mai ieftin decât porumbul

Cumpărătorii chinezi au mai contractat cantități considerabile de sorg și din Australia, achiziții care ar putea totaliza „60-70 la sută dintr-un potențial program australian de export de un milion de tone”, spun oficialități ale Pentag Nidera.

Apetitul chinez pentru acest tip de cereale reflectă, pe de-o parte, prețul intern mare la porumb utilizat drept ingredient pentru nutrețuri, iar pe de altă parte abilitatea Chinei de a-l importa fără taxe vamale.

 

 

S-a dat startul sezonului de vânătoare la gâşte migratoare şi fazani. Care sunt restricţiile impuse de autorităţi

0

Începând de astăzi, 2 octombrie, este deschis sezonul de vânătoare la gâşte migratoare şi fazani. Vânătoarea este permisă în zilele de sâmbătă, duminică şi în cele de sărbători.

Preşedintele Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor din Moldova, Oleg Ciocoi, a declarat pentru IPN că vânătorii vor putea vâna în fluviile râului Nistru şi Prut, pe terenuri deschise.

Pe zi un vânător va putea împuşca 1 fazan şi trei gâşte. Fiecare vânător trebuie să deţină carnet de vânător, permis de vânare şi fişă de recoltare.

Limita de recoltare la gâşte este de peste 7 mii de păsări pe sezon, iar la fazani – 11,4 mii

Vânătoarea la gâşte şi fazani se va încheia pe 15 ianuarie 2014.

 

 

 

Şase companii internaţionale vor să reabiliteze trei sisteme de irigare de pe râul Prut. Vor fi irigate peste 2 mii de hectare de teren agricol

0

Șase companii din România, Azerbaidjan, Germania, Rusia, Franța și Portugalia sunt gata să reabiliteze din fondurile Programului Compact al Guvernului SUA sistemele de irigare Blindești (raionul Ungheni), Grozești (raionul Nisporeni) și Leova Sud (raionul Leova).

Fondul Provocările Mileniului Moldova a recepționat pe 30 septembrie 2013 ofertele tehnice și cele financiare pentru reabilitarea celor trei sisteme de irigare de pe râul Prut, care variază între 18 și 48 mil. dolari SUA în funcție de sistemele propuse.

După recepționarea ofertelor, un grup de experți naționali și internaționali va evalua propunerile prezentate de companii și va selecta oferta cea mai bună din punct de vedere tehnic și financiar. În procesul de evaluare se va lua în considerare experiența companiei în efectuarea lucrărilor similare, cifra de afaceri, echipamentul disponibil și personalul implicat, etc.

În aria celor trei sisteme de irigare de pe râul Prut activează peste 1300 de producători agricoli și doar sistemul de irigare Grozești funcționează și irigă circa 100 de hectare de teren agricol.

Reabilitarea sistemelor de irigare Grozești, Blindești și Leova Sud va permite extinderea suprafeței irigate până la cca 2667 de hectare de teren agricol și vor oferi posibilitate de a efectua investiții private pentru extinderea ulterioară a suprafeței irigate până la circa 1300 de hectare.

În prezent, sunt în proces de desfășurare lucrările de reabilitare pentru 2 sisteme de irigare Lopatna și Criuleni, ambele de pe râul Nistru. Anterior, FPM Moldova a mai lansat un concursul pentru reabilitarea altor patru sisteme de irigare de pe râul Nistru (Jora de Jos, Coșnița, Puhaceni, Roșcani), iar propunerile pentru reabilitarea acestor sisteme sunt în proces de evaluare.

 

 

Recolta bună de cartofi în anul curent face ca preţurile să fie relativ joase. Cât costă un kilogram la pieţele din ţară

0

Anul acesta volumul de cartofi expuşi pe piaţă este mare. Predomină cartofii autohtoni din nordul ţării – Briceni, Drochia, Edineţ. 

Potrivit Agroinform, produsul este calitativ, ambalat în saci de plasă de diferite dimensiuni. Soiurile des întâlnite pe piaţă sunt Agata, Irga, Romano, Condor.

Piaţa din Ungheni se caracterizează, în ultima perioadă, prin preţuri de comercializare relativ stabile la cartofi. Se înregistrează preţuri de la 3,50 la 5,00 lei/kg. Cartofii mai mărunţi cu mici defecte se vând cu 3,50 lei/kg, cei măşcaţi, calitativi – 5,00 lei/kg.

În perioada similară a anului precedent, preţul la cartofi oscila între 3,80 la 4,50 lei/kg.

Pe piaţa din Chişinău, preţul mediu a cartofilor este de 3,50 lei/kg, la Balţi – 3,20 lei/kg, Cahul – 4,00 şi Edineţ – 3,50 lei/kg.

În opinia producătorilor, anul acesta, volumul de cartofi produs în Moldova este mare, motiv pentru care preţurile sunt mai mici.

 

Producătorii de struguri în impas. Unele fabrici de vin nu mai cumpără struguri din cauza embargoului impus de Rusia

0

În plin sezon de recoltare a strugurilor, agricultorii moldoveni s-au pomenit în situaţia în care nu au unde să-şi vândă roada.

Problema este semnalată de preşedintele Asociaţiei Oenologilor din Moldova, care spune că din cauza embargoului impus de ruşi unele fabrici de vin nu mai cumpără struguri sau oferă un preţ cu 20-30 la sută mai mic. Între timp, autorităţile continuă negocierile cu Moscova, notează Jurnal.md.

„Prețurile la struguri au scăzut. Sunt mulţi viticultori care nu au unde să realizeze strugurii. Oferta de struguri este mare din partea viticultorilor, dar cererea din partea fabricilor care le transformă nu e prea mare fiindcă ei sunt foarte precauți, reieșind din situaţia care s-a creat pe piața Rusiei. Sunt unele care nu mai recepţionează”, susține preşedintele Asociaţiei Oenologilor din Moldova, Gheorghe Arpentin.

De cealaltă parte, ministrul Agriculturii susţine că este vorba despre cazuri sporadice şi că de vină sunt agricultorii care nu au încheiat din timp contracte cu fabricile de vin.

„Sunt cazuri sporadice. Cei care nu au reușit să se asigure cine le cumpără strugurii acum s-au trezit în această situație”, a comentat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

În ciuda problemelor, autorităţile sunt optimiste şi dau asigurări că interdicţia impusă de ruşi este una temporară.

„Eu v-aș ruga ca, deocamdată, cuvântul embargo să nu-l folosim. Ați văzut că primele contacte la nivel de experți au avut loc. Aceste discuții vor continua. Nu exclud că zilele astea voi avea o convorbire telefonică cu omologul meu rus pentru a discuta aceste subiecte”, a precizat, la rândul său, premierul Iurie Leancă.

Entuziasmul autorităţilor de la Chişinău nu pare a fi împărtăşit şi de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care anterior a declarat că vinurile noastre vor fi aruncate de statele Uniunii Europene în şanţ. Oficialii europeni susţin însă contrariul şi califică metodele Rusiei drept inacceptabile. Mai mult, drept răspuns la embargoul impus de Moscova, Comisia Europeană a decis săptămâna trecută să liberalizeze exporturile de vinuri moldoveneşte spre statele europene înainte de semnarea acordurilor de asociere.

Totodată, în semn de susţinere a vinificatorilor din Republica Moldova, Parlamentul României va găzdui o expoziţie de vinuri moldoveneşti în luna octombrie.

Şi publicația americană Washington Post titrează astăzi că emargoul impus de ruşi are scopul de a sabota semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.