O veche zicală spune că omul harnic şi muncitor de pâine nu duce dor. Un cimişlian pentru care nu există „nu se poate” a dovedit că în Moldova agricultură poate şi trebuie să devină o afacere profitabilă. Este vorba de conducătorul Societăţii cu Răspundere Limitată „Agrovalion”, Valentin Negru, care, cu multă muncă şi entuziasm, a pus pe picioare, în doar câţiva ani, o gospodărie prosperă în satul Cenac, raionul Cimişlia.
Cunoscut şi prosper om de afaceri prin părţile Cimişliei, Valentin Negru, directorul SRL „Ghiocel-Negru”, care practică comerţul angro cu produse alimentare şi produse chimice de uz casnic, iar în ultimii ani şi fabricarea pastelor făinoase, s-a gândit că ar fi bine să-şi încerce norocul în agricultură.
Deranjat de lipsa de dorinţă şi neputinţa multor ţărani de a-şi lucra pământurile ajunse pârloagă, dar şi din necesitatea asigurării sectorului de producere al întreprinderii sale cu materie primă, antreprenorul a optat pentru creşterea cerealelor. A studiat piaţa, a intuit potenţialul zonei şi s-a hotărât să investească în satul Cenac din raionul Cimişlia.
În loc să-l descurajeze, pesimismul localnicilor l-a ambiţionat. Nu s-a speriat nici de posibile riscuri şi nici de câtă muncă implica aducerea la o situaţie normală a terenurilor părăginite, nelucrate de vreo 10 ani, şi consolidarea acestora.
Priorităţile şi avantajele unei afaceri gestionate în comun
Afacerea lui Valentin Negru în satul Cenac a început în 2010 cu fondarea unei noi societăţi cu răspundere limitată — „Agrovalion”. Împreună cu un alt asociat, Ion Creţu, directorul întreprinderii avicole „Cimgallus” din oraşul Cimişlia, au stabilit foarte clar priorităţile şi avantajele unui business administrat în comun. Atât unul, cât şi celălalt, aveau de câştigat de pe urma acestei afaceri. Valentin Negru şi-a pus în gând să producă biscuiţi de casă în cadrul minifabricii sale din centrul raional şi avea nevoie de materie primă în cantităţi mai mari, iar Ion Creţu ar fi soluţionat, practic, prin intermediul acestui parteneriat, problema privind hrana păsărilor.
Au bătut palma şi au purces, aşadar, în 2011, la consolidarea terenurilor agricole. Mai întâi din raza localităţii Cenac, după care şi din oraşul Cimişlia. Au riscat şi au luat împrumuturi de la bancă pentru a procura tehnică. Au defrişat viile şi arbuştii sălbatici care crescuseră de atâta amar de vreme pe terenurile fostei gospodării agricole, au restaurat făţarea, ajunsă în delăsare.
Astăzi, în locul făţării de cândva a colhozului se înalţă o „casă a agricultorului” modernă, dotată cu toate cele necesare pentru munca şi traiul specialiştilor, cu camere de supraveghere şi cu oficii confortabile. Au fost reparate acoperişurile depozitelor şi restabilit echipamentul necesar. De asemenea, a fost asfaltat întreg teritoriul unde se află actualmente sediul SRL „Agrovalion”.
În primii doi ani, au avut o recoltă modestă, punând accentul în special pe „curăţarea” de buruieni şi paragină a pământurilor şi atragerea specialiştilor calificaţi. Ulterior, au optat pentru aplicarea tehnologiilor moderne, pentru valorificarea pământului cu ajutorul tehnicii performante. Lucru care continuă să-l facă şi în prezent.
„Am zis sa vedem ce iese, percepând respectiva afacere cu pământul mai mult ca o experienţă pentru mine”, spune Valentin Negru, administratorul SRL „Agrovalion”. După care au prins curaj şi sătenii şi acum prosperă toată comunitatea.
Pământul lucrat cu tehnică de milioane de lei
O afacere care nu se dezvoltă şi nu creşte este destinată eşecului. Fie că este vorba despre o afacere mică, fie că este vorba despre o afacere mare, lucrurile stau la fel în ambele cazuri. Din 2010 încoace, Valentin Negru a investit mai bine de 20 de milioane de lei în utilaje şi tehnică, procurând pe parcursul ultimilor ani două combine „CLASS” de fabricaţie germană, fiecare costând 5 milioane de lei, câteva tractoare de ultimă generaţie şi o semănătoare electronică cu senzori, care l-a costat în jur de 1 milion 700 de mii de lei.
Şi roadele încep să se vadă. Acum, cimişlianul îşi priveşte cu mândrie cele 1500 de hectare de teren agricol, dintre care în anul curent 600 ha au fost însămânţate cu grâu, 300 ha – cu porumb, iar alte 550 ha – cu floarea-soarelui, cultivate fără îngrăşăminte chimice. La cultivarea tuturor culturilor agricole, antreprenorul spune că utilizează doar îngrăşăminte obţinute din gunoiul de pasăre, care este un bun fertilizant organic şi pe care îl ia de la fabrica avicolă „Cimgallus” din Cimişlia. Astfel, în timpul apropiat, SRL „Agrovalion” îşi propune să certifice producţia sa drept una ecologic pură.
În ceea ce priveşte recolta de grâne, care s-a dovedit a fi una frumoasă în anul curent, inclusiv pentru gospodăria-lider din satul Cenac, aceasta a fost deja parţial transportată la întreprinderea avicolă, o altă cantitate fiind destinată pentru producerea făinii din care, ulterior, vor fi fabricaţi biscuiţii în secţia de producere a SRL „Ghiocel-Negru”.
Seminţele de floarea-soarelui, care au rodit dublu faţă de anul trecut şi care sunt treierate în prezent, vor lua calea exportului în Europa prin intermediul firmei „Trans-Oil” din Republica Moldova. Un lot mic va ajunge în depozitele producătorilor de seminţe de floarea-soarelui pentru consumul acestora în stare prăjită.
Încredere câştigată prin muncă onestă
În anul curent, Valentin Negru speră să recolteze circa 2000 de tone de seminţe de floarea-soarelui, recolta medie fiind de aproximativ patru tone la hectar. Agricultorul planifică să-şi comercializeze producţia chiar imediat după recoltare, la un preţ de 4,5 lei kilogramul, fără a aştepta ca acesta să crească. Aşa, spune el, va putea procura îngrăşăminte şi altele care îi sunt necesare la un preţ mai mic faţă de cel care va fi pe piaţă în primăvara anului viitor.
Pe Andrei Zavricico, care a activat pe vremuri în calitate de combiner, iar apoi a acceptat să muncească în cadrul SRL „Agrovalion” chiar de la fondare, l-am găsit în câmp. Dânsul ne mărturiseşte că e o plăcere să muncească astăzi pe noile combine, care sunt computerizate şi dispun de climatizoare.
„La început, să vă spun drept, nu credeam că noul lider care apăruse în satul nostru va fi mai bun ca alţii şi va reuşi să obţină încrederea şi sprijinul localnicilor, căci foştii lideri au cam nedreptăţit oamenii. Dar locurile de muncă pe care le-a oferit şi salariile bune pe care le plăteşte la timp, în plus, producţia pe care o achită, conform contractelor de arendă a pământului, la cotă, au făcut ca cenăcenii să vrea să muncească la ei acasă”, mărturiseşte combinerul. După care adăugă, mai în glumă, mai în serios: „Dacă nu era Valentin Negru şi nu aduceam la timp salariile acasă, demult plecau soţiile noastre în Italia. Dar aşa, stau acasă şi au grijă de copii”.
Gospodăria agricolă „Agrovalion”, dar şi celelalte gospodării de ramură din satul Cenac, sunt pentru primele în raion care au împărţit, în acest an, băştinaşilor câte 900 kg de grâu la cotă sau echivalentul în bani al cantităţii respective de producţie cerealieră. Or, concurenţa şi-a spus cuvântul şi liderii mai mici s-au întors cu faţa spre oameni.
Astăzi, preocupat de grijile pământului, Valentin Negru continuă să se ocupe de consolidarea terenurilor agricole, luând în arendă pământ de la primăria Cimişliei, dar şi din proprietatea Şcolii profesionale tehnice din oraş. „Lucrăm orice petec de pământ, ca să-l facem să rodească. Or, pământul este bogăţia noastră pe care adesea o neglijăm”, susţine Valentin Negru, arătându-ne cu mândrie lanurile mănoase în care a investit bani şi muncă, dar şi cele mai puţin arătoase, pe care urmează să le valorifice în timpul apropiat.
Împreună cu agronomul şi managerul agroalimentar al întreprinderii, Mihail Burlacu, care, deşi îşi are domiciliul în Chişinău, se află practic întreaga săptămână la Cenac, cu excepţia zilelor de odihnă, protagoniştii istoriei noastre de succes semnalează nu doar reuşite, dar şi anumite dificultăţi.
Punând accentul pe calitate şi disciplină, capitole la care au avut şi mai au încă de înfruntat anume probleme vizavi de „reeducarea” şi instruirea celor 15 angajaţi ai SRL „Agrovalion”, majoritatea dintre care sunt băştinaşi, conducătorii gospodăriei agricole în cauză susţin că au stringentă nevoie de cadre. În această direcţie conlucrează eficient cu administraţia publică locală şi poartă tratative cu direcţia gimnaziului din localitate, speră şi îndeamnă tinerii ca pe viitor să facă studii în domeniu şi să vină să se angajeze în localitatea lor de baştină.
Un articol de Ina Rotaru
Sursa: gazetadesud.md
