La Chișinău se desfășoară Târgul apicultorilor. Iată care sunt prețurile la miere

0

În scuarul Teatrului de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din capitală se deschide astăzi, 15 august, Târgul apicultorilor. La acesta se adună 35 de reprezentanţi ai mai multor asociaţii de apicultori. Informaţia a fost comunicată pentru IPN de către preşedintele Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor, Ştefan Condratiuc. 

Liderul apicultorilor a spus că târgul se va desfăşura în perioada 15-19 august. După care la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va avea loc o şedinţă cu apicultori la care se va discuta despre această ramură. Totodată, apicultorii care vor dori să continue să-şi comercializeze mierea în cadrul târgurilor vor putea organiza târguşoare similare prin sectoarele capitalei.

Ştefan Condratiuc a mai comunicat că în ultima zi a târgului va fi organizat un concert de binefacere şi mai multe concursuri. De asemenea, apicultorii îşi vor prezenta cele mai bune produse, dar şi echipamentele cu care lucrează.

Liderul apicultorilor spune că la târg mierea va fi mai ieftină, însă nu şi cea de salcâm, care în acest an este deficitară din cauza că salcâmul a înflorit mai degrabă şi albinele nu au reuşit să adune prea mult polen. „Totuşi, situaţia la general a mierii este foarte bună. Iniţial am avut o perioadă proastă în primăvară şi din această cauză e puţină miere de salcâm, dar ploile au făcut să crească bine florile spontane şi cele de fâneaţă, de pe care albinele au adunat multă miere”, a subliniat Ştefan Condratiuc.

Acum un kilogram de miere costă de la 50 de lei. Cea mai scumpă este mierea de salcâm care ajunge şi la 85 de lei per kilogram.

 

Viticultorii de la Căușeni: Ce folos că strugurii au rodit, dacă vor rămâne să se strice în câmp

0

Degeaba au rodit viile din plin anul acesta. Mii de tone de struguri vor rămâne fără cumpărători în raionul Căuşeni. Este vorba în special despre soiurile de masă Cardinal, Codreanca şi Flora, susţin producătorii. Piaţa internă nu va putea achiziţiona o cantitate atât de mare. În aceste condiţii, pentru a reduce pierderile, ţăranii vor fi nevoiţi să-şi umple beciurile cu vin produs în condiţii casnice din struguri de masă. 

În condiţiile unui an bogat în care ploile au fost la vreme, recolta de struguri este şi ea pe măsură. De la un singur hectar de plantaţie cu soiuri de masă anul acesta producătorii strâng până la zece tone de poamă.

Mihail Bobicov din Căuşeni are plantate şase hectare cu viţă de vie, toate cu soiuri de masă. Bărbatul susţine că vara aceasta preţul de vânzare a scăzul de două ori în comparaţie cu alţi ani, iar exportul a fost practic lichidat. Aşa că strugurii sau vor rămâne pe butuc, sau vor fi puşi la fermentare.

Oamenii simpli din satele raionului Căuşeni, a căror sursă principală de venit o reprezintă cultivarea viţei-de-vie, sunt revoltaţi de preţurile mici pentru struguri, care nu pot acoperi cheltuielile pentru producerea lor.

Maria Bocancea are 63 de ani. Ieşită la pensie, femeia a hotărât să se ocupe cu agricultura, dar lipsa unei pieţi adecvate de desfacere a descurajat-o. Acesta spune că anul viitor va lăsa via în paragină şi nu o va mai prelucra.

Constrânşi de situaţie, micii producători de prin satele raionului vin la oraş să-şi comercializeze recolta la negru, într-o piaţă improvizată de pe strada Frunze.  Aici preţul strugurilor de masă se ridică până la 8 lei şi este de două ori mai mic decât anul trecut. Chiar şi așa, o parte din producţie este dusă acasă pentru că nu se vinde.

Totuşi, producătorii mai au noroc de rutele care se îndreaptă, sau vin de la mare din Ucraina. Un kilogram de poamă de masă în țara vecină este mai scump de 30 de lei. Experţii precizează că, în acest an, se aşteaptă o recoltă de struguri de masă  de aproximativ 780 de mii de tone, cu aproximativ 30 la sută mai mult în comparaţie cu 2012.

Sursa: Studio-l.md

Rusia lansează noi amenințări împotriva vinurilor moldovenești

0

Serviciul sanitar rus avertizează că ar putea să introducă restricţii la importul de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă, în cazul în care nu vor fi luate măsurile necesare în vederea creării unui sistem naţional de control al calităţii producţiei.  

„Confirmăm îngrijorările noastre, în pofida evoluţiei pozitive în ceea ce priveşte creşterea livrărilor”, a declarat marţi şeful Rospotrebnadzor, medicul principal sanitar de stat al Federaţiei Ruse Ghenadi Onişcenko, scrie Interfax, citat de Moldpres.

Potrivit acestuia, „în timpul apropiat vor fi întreprinse acţiuni în vederea limitării exporturilor, dacă autorităţile moldovene nu vor manifesta interes pentru crearea condiţiilor civilizate de export a producţiei moldoveneşti pe piaţa rusă”.

Onişcenko a declarat săptămîna trecută pentru Interfax că în cazul introducerii unor restricţii „regresul nu va fi la fel de catastrofal ca cel din 2006”, cînd Federaţia Rusă a interzis accesul vinurilor din Moldova pe piaţa rusă. Inspecţia sanitară rusă a iniţiat consultări directe cu businessul moldovenesc în încercarea de a evita revenirea la practicile restricţioniste.

Rospotrebnadzor nota într-un comunicat difuzat la 6 august că Ministerul Agriculturii al Republicii Moldova nu ia măsuri în vederea creării unui sistem naţional de control al calităţii producţiei, care a fost una din condiţiile principale pentru reluarea exporturilor de produse vinicole moldoveneşti pe piaţa rusă. Lipsa unui sistem eficient de verificare a calităţii este unul din factorii ce descurajează normalizarea accesului producţiei alcoolice moldoveneşti pe piaţa rusă, se mai spunea în comunicat.

Pe de altă parte, Rospotrebnadzor constată că toată producţia alcoolică exportată din Republica Moldova pe piaţa rusă „corespunde normelor igienice”

„Cred că nu vorbim despre un embargou, vorbim despre comunicare. Ne propunem să comunicăm şi cu „Rospotrebnadzor”-ul şi cu „Rossehoznadzor”-ul în continuare, aşa cum am făcut-o pînă în prezent”, a declarat viceministrul Agriculturii Viorel Guţu într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a difuzat la 8 august un comunicat în care preciza că în anul curent nu a parvenit nici un semnal din partea Serviciului Rospotrebnadzor privind inofensivitatea produselor vinicole din Moldova. Totuşi, ministrul Vasile Bumacov va efectua o vizită oficială la Moscova pentru a discuta problemele existente cu oficialităţile ruse.

Sursa: Moldpres

 

Valoarea grâului a scăzut brusc! Iată care este prețul actual pe piață

0

Preţul la grâu s-a redus cu circa 30% în această lună. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară, Alexandru Slusari, a declarat pentru IPN că în luna iulie anul trecut preţul la grâu a fost de 3 lei, iar în acest an preţul este de 2 lei. 

Alexandru Slusari mai spune că aceeaşi situaţie se atestă la mai multe cereale. Preţul nu a scăzut cu mult doar la orz, care acum se vinde cu 2.40, pe când anul trecut preţul era de 3 lei.

Preşedintele Federaţiei spune că motivele diminuării preţurilor este supra-producerea, dar şi lipsa politicii de influenţă care ar putea susţine producătorul agricol pentru ca să aducă echilibru pe piaţa internă.

 

Un fermier din Drochia cultivă harbuji fără semințe. Află prin ce se deosebsc de cei obișnuiți

0

Totul ce se face, se face spre bine. Este principiul de care se conduc în viață Tudor și Maria Darii din nordul țării. De 15 ani cultivă legume, iar de șase ani mai au un „oaspete” în familie de care trebuie să aibă grijă, mai întâi pentru a-l aduce în fiecare an acasă, după care să-l îngrijească. Este vorba de harbuzul fără sâmburi.

Deși în acest an nu-l cultivă, pentru că persoana care i-a spus că-i va aduce semințe nu și-a îndeplinit promisiunea, agricultorul spune că nu renunță la această „plăcere”. „Întotdeauna ne-a plăcut să încercăm ceea ce este nou. Omul, cât trăiește, în fiecare zi trebuie să ia ceva nou. Asta ne mișcă înainte. De șase ani cultivăm această plantă. Nu pot spune că ne ia muncă și cheltuieli suplimentare, e ca și cum ai îngriji niște harbuji obișnuiți”, susține capul familiei, Tudor Darii.

„Oamenii nu cunosc acest soi de fruct”

Singura problemă care îi dă bătăi de cap agricultorului e că trebuie să facă rost de semințe de harbuz, pentru că acestea se produc peste hotarele țării. „Anul acesta am rămas fără ele, cel care mi-a promis că-mi va aduce nu s-a ținut de cuvânt”, se plânge întreprinzătorul de la nordul R. Moldova.

Rodul muncii și-l vinde în țară, nu a ajuns încă peste hotarele țării, dar crede că are toate șansele să ajungă și acolo. Agricultorul spune că trebuie mai întâi să promoveze acest fruct aici, după care și peste hotare. „Oamenii nu cunosc acest soi, spun că nici nu au auzit că există harbuji fără sâmburi, nu că să-i și vadă. Ne ia timp să le explicăm și despre beneficiile acestui fruct. Este un harbuz obișnuit, doar că fără sâmburi. Dar și conținutul de zahăr este mai mare, sunt foarte dulci”, susține nea Tudor.

Nu oricine se poate ocupa cu legumicultura

Cultivarea harbuzului este mai mult o plăcere sufletească pentru familia Darii, dar legumicultura este cea care îi hrănește familia. De 15 ani cultivă legume, în special ardei.

„Soția de obicei este cea cu idei și inițiative, eu mai mult cu îndeplinirea lor. Sunt persoane dependente de alcool, de droguri, noi suntem dependenți de muncă. Dacă nu am avea sub unghii un pic de cernoziom, nu am putea dormi. Legumicultură nu poate face cel ce vrea, dar cel căruia-i place și dorește. Copiii deseori ne reproșează că noi, cu ideile noastre, parcă am avea 25 de ani, și nu în jur de 50. Vrem să mărim serele unde creștem acești ardei. Acum îi cultivăm și în câmp deschis, și în sere. Pentru că gradul de risc este mult mai mare la cel cultivat în câmp deschis, intenționăm să mărim serele și să-l creștem în câmp protejat. Acum avem patru mii de metri pătrați de seră, dar tindem să ajungem la două hectare. Trebuie să minimalizăm riscurile. Producția din seră este mult mai garantată, decât cea din câmp deschis”, mărturisește planurile de viitor Tudor Darii.

Marfă le ajunge doar pentru magazinele și piețele din raion

Capul familiei susține că intenționează să dezvolte și o linie de asamblare, sortare și depozitare a fructelor, să procure un frigider unde să păstreze marfa, dar și să construiască un lac artificial pentru aprovizionarea cu apă. „Vrem să fie și la noi totul ca în Europa”, spune zâmbind agricultorul.

Marfa o vând la piețele, magazinele și restaurantele din raion. La Chișinău nu au ajuns, sunt departe de capitală și nu prea este rentabil. „Livrăm legume la Drochia și Bălți, mai rar la Chișinău. Prețurile angro la Bălți și Chișinău sunt aceleași, dar cheltuielile pentru transportare în capitală sunt mai mari. Când vom îndestula piața noastră locală, ne vom gândi și la export”, spune Tudor Darii.

Sursa: Ziarulnational.md

Fermierii din Franța sparg mii de ouă pe străzile din Bretania

0

Fermierii francezi sparg mii de ouă pe străzile şi în pieţele din Bretania, principala regiune producătoare de păsări de curte din Franţa, în semn de protest faţă de preţurile prea mici la acest aliment, ameninţând că îşi vor intensifica acţiunea. 

Mişcarea de protest a început marţi, atunci când, potrivit presei locale, circa 15 fermieri mascaţi au răsturnat cartoane de ouă cu zeci de mii de ouă în faţa unui magazin alimentar din Ploumagoar, o comună din Bretania. Acţiunea a continuat apoi în fiecare noapte în regiune.

Fermierii se plâng de supraproducţie şi renovările scumpe necesare pentru a întruni noile norme europene cu privire la cuştile găinilor. Acestea au determinat o scădere a preţului ouălelor de la 1,10 euro pe kilogram anul trecut la doar 0,7 euro anul acesta.

Sursa: Agerpres

Fermierii din Găgăuzia vor beneficia de înlesniri fiscale pentru a-și vinde avantajos cerealele

0

Conducerea UTA Găgăuzia perfectează o iniţiativă cu privire la acordarea producătorilor agricoli din regiune a unor înlesniri fiscale. Potrivit agenţiei IPN, este vorba despre o perioadă de graţie pentru plăţile fiscale în scopul înlesnirii desfacerii cerealelor recoltate în condiţii mult mai avantajoase. 

Comitetul Executiv (guvernul autonomiei) le poate acorda producătorilor agricoli posibilitatea de a satisface parţial cerinţele serviciilor fiscale în scopul creării condiţiilor pentru a vinde mai avantajos recolta de cereale şi de altă producţie agricolă. ‘

Totodată, se are în vedere nu scutirea totală, ci doar de unele tipuri de impozite, cum ar fi, de exemplu, scutirea de impozitul pe valoarea adăugată şi de impozitul pe venit.

Tema înlesnirilor fiscale a fost examinată şi în cadrul ultimei şedinţe de lucru a Comitetului Executiv. Între altele, s-a discutat despre faptul că cele mai mari companii au redus intenţionat preţurile la cereale, de aceea urmează ca vânzarea recoltei să înceapă doar după ce preţurile pe piaţă se vor stabiliza.

Recolta de cereale a constituit în anul curent în Găgăuzia circa 130 mii tone.

METEO! Ne aşteaptă un weekend fierbinte. Ce temperaturi se vor înregistra

0

Vom avea parte de un weekend fierbinte. Temperaturile vor continua să fie ridicate, iar de ploi nici vorbă.

Și astăzi avem de îndurat zăpușeala și temperaturile ferbinți. Cerul va fi senin înreaga zi, iar soarele va străluci cu putere. Mercurul din termometre va urca până la +36 de grade Celsius. Nopțile devin mai sufocante și vom avea +21 de grade.

Valul de căldură se va menține și sâmbătă. Mercurul din termometre va înregistra +35 de grade Celsius. Noaptea vor fi +21.

Deși duminică temperaturile mai scad cu câteva valori, aerul tot va fi fierbinte. Ziua vom avea +33 de grade Celsius, iar noaptea se vor atesta +19 grade.

Potrivit meteorologilor, abia pe la mijlocul săptămânii viitoare ne vom bucura de câțiva stropi de ploaie.

Murele – un produs sănătos şi o afacere profitabilă. AFLĂ secretul afacerii direct de la cultivatorii de succes

0

Murele – nu doar un produs gustos și sănătos dar și o excelentă idee de bussines pentru moldoveni. Tot mai mulți agricultori își îndreaptă atenția anume spre această cultură inedită, în pofida faptului că deocamdată aceasta este destul de necunoscută pentru piața locală.

Evghenii Șveț împreună cu fratele și tatăl său au întemeiat o afacere în domeniul agriculturii. Acum 3 ani, mai mult din curiozitate decât dintr-un interes de afaceri, acesta a plantat 40 de ari de mure. În această vară, produsul lor a ajuns pe piața locală, relatează TV7.

Evghenii Şveţ, cultivator de mure: «În acest an deja vindem în oraş, practic avem un volum mic, odată la 2 zile vindem 20-30 de kilograme. Preţul se ridică la circa 30-35 de lei kilogramul, evident că în vînzarea cu amănuntul are un adaos, astfel preţul ei la consumator ajunge la 50 de lei.»

Acum agricultorul se gândește la dezvoltarea plantației de mure. Acesta spune că murele sunt ușor de îngrijit și cel mai important pot fi crescute fără prelucrarea pesticidelor.

Evghenii Şveţ, cultivator de mure: «Murele nu au nevoie de îngrijire specială, nu are nevoie să fie prelucrată cu diverse substanţe, astfel putem obţine un produs absolut ecologic. Dacă e să le comparăm cu căpşunile, ultimile au nevoie de prelucrare mereu.»

Dumitru Trocin este un adevărat cunoscător al murelor. De 8 ani, murele au devenit pasiunea și meseria acestuia. Specialisul deja a reușit să obțină câteva soiuri noi de mure, care au calitățile necesare pentru a fi crescute în Moldova. Matematica murelor pentru Dumitru Trocin este simplă.

Dumitru Trocin, cultivator de mure: «Cel mai mare avantaj este că strugurii avem 7-8 tone la hectar, preţul îl cunoaşteţi: 3-5-7 lei, 15. Aici avem 20 de tone la hectar, preţul stabil e de 50 de lei, faceţi un calcul.»

Înafară de avantajele economice, murele evident mai sunt și un produs sănătos.

Dumitru Trocin, cultivator de mure: «Calităţile gustative sunt mult mai sus din punct de vedere a cantităţii de antioxidanţi care le găsim în ele, ba mai mulţi decât strugurii, aproape de 2 ori mai mult are antioxiodanţi. Fiecare soi aparte are calităţile lui.»

Faptul că murele rămân deocamdată un domeniu neexplorat este atât avantajul cât și dezantajul acestora. Până când această cultură nu va deveni mai populară, despre exporturi nu poate fi vorba.

Evghenii Şveţ, cultivator de mure: «Din Franţa a fost un reprezentant care spunea că poate cumpăra orice cantitate de mure îngheţate şi sucuri concentrate, însă pentru acestea avem nevoie de volumuri mari. El semnează contracte dacă livrăm cel puţin 100 de tone, mai puţin nu este interesat.»

Dumitru Trocin, cultivator de mure: «Exportul noi lam pipăit deja. Avem firme internaţionale care vând pe tot globul pământesc, am luat legăturile cu ei, nu avem producţie mare, nu suntem pregătiţi pentru a începe lucrul cu ei. Nu avem producţie în stare proaspătă stabil, trebuie să mai lucrăm, trebuie să dezvoltăm ramura asta în Moldova ca să putem trimite exact, la oră la timp fructe.»

Până când ramura este în dezvoltare, Dumitru Trocin continuă să caute cele mai bune soiuri de plante, potrivite pentru Moldova.

Dumitru Trocin, cultivator de mure: «Mugurele este un copil şi cât mai multe soiuri noi o să am, cu atât mai mulţi copii o să am. Eu trăiesc cu ele. Vreau să fac ceva bun, să creăm soiurile noastre. Este o nişă neexplorată.»