Producţia de seminţe pentru floarea-soarelui şi cereale depăşeşte necesităţile interne

0

În Moldova au fost produse în anul curent seminţe pentru floarea-soarelui şi de cereale cu 10% mai mult decât cererea.

Astfel, necesitatea de material semincer va fi acoperită de producţia autohtonă. Declaraţiile au fost făcute de ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, în cadrul unui tur pentru presă la „Staţiunea Didactico- Experimentală Chetrosu”, transmite IPN.

Oficialul susţine că în anul curent recolta estimativă de seminţe va constitui 140 de mii de tone. Vasile Bumacov a menţionat că în trecut, Moldova era cel mai mare producător de seminţe din statele URSS. Întrucât în ultimii ani acest sector a fost delăsat, s-a cerut modificarea legislaţiei şi aprobarea unei legi privind seminţele. Ministrul a comunicat că acest act reglementează procesul de creştere, recoltare, procesarea şi certificare a seminţelor, iar odată cu adoptarea legii agricultorii vor fi mai puţin expuşi pericolului de a cumpăra seminţe necalitative.

Ministrul agriculturii a ţinut să menţioneze că hibrizii crescuţi în Moldova sunt mai rezistenţi la condiţiile climaterice specifice acestei regiuni, dar şi la dăunători, şi în plus seminţele sunt mai accesibile la preţ. La „Staţiunea Didactico- Experimentală Chetrosu” sunt proiectaţi hibrizi noi, iar studenţii de la Universitatea de Agricultură îşi fac stagiul aici.

Pentru ca agricultorii să cunoască despre seminţele moldoveneşti, Ministerul Agriculturi a lansat o campanie de seminare la această temă. De asemenea, agricultorii au posibilitatea să vadă personal cum se dezvoltă seminţele pe câmpurile demonstrative. În cadrul turului de presă, jurnaliştii au asistat şi la un seminar de acest gen la Olăneşti, Ştefan-Vodă.

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în anul curent inspectorii agenţiei au înregistrat şi au certificat circa 90 mii hectare de producere a materialului semincer.

 

Doi tineri din Ungheni plănuiesc să dea lovitura pe piață cu ciuperci ecologice

0

Sunt tineri, ambiţioşi şi dornici să-şi dezvolte afacerea. Este vorba despre doi tineri din Ungheni, Vadim Gaidampas şi Veaceslav Moscaliuc, care de câteva luni cultivă ciuperci.

Au decis să deschidă o ciupercărie aproximativ doi ani în urmă, dar afacerea propriu-zisă au iniţiat-o în luna aprilie a anului curent. „Am făcut-o mai mult din obligaţie, decât din plăcere, căci ne-am dorit să ne asigurăm un viitor ca să nu plecăm peste hotare”, râde Vadim, care anul viitor va termina studiile de masterat la Academia de Studii Economice din Moldova.

Este o afacere de familie, căci Veaceslav, pe lângă faptul că este partenerul lui, de câteva luni i-a devenit şi cumnat. Dacă pentru Vadim aceasta este munca de bază, atunci Veceaslav dedică afacerii comune tot timpul liber, deoarece este angajat al unei întreprinderi de producere din Zona Economică Liberă din Ungheni. „De la început nu am avut un plan de afaceri bine determinat, era doar o schiţă cum trebuie să arate şi care ar putea fi profitul”, spune Vadim. Apoi au arendat un subsol, locul cel mai potrivit pentru creşterea ciupercilor, au procurat utilajele necesare, compostul pentru însămânţare. Toate acestea au subânţeles şi unele investiţii, iar pentru acestea au fost nevoiţi să ia şi un împrumut.

Tehnologia creşterii ciupercilor depinde foare mult de cunoştinţele pe care le are persoana care iniţiază o afacere. Acest lucru l-au înţeles după ce prima încercare le-a eşuat şi rezultatul nu a fost la nivelul aşteptărilor. Atunci şi-au spus că au nevoie de o persoană care să-i consulte pas cu pas în tot ceea ce vor face. „Am contactat un specialist în domeniu, care a acceptat că ne ajute, adică, să ne vândă informaţia de care avem nevoie. Au fost cazuri când dânsul venea în oraş pentru a ne explica în practică cum trebuie să procedăm. Desigur, sunt cheltuieli suplimentare, dar altfel nu poţi obţine roada care ţi-ai planificat-o”, spune Vadim.

Tinerii concretizează că este o muncă destul de grea, care necesită şi efort, şi răbdare. Cel puţin peste două săptămâni vor culege cea de-a doua roadă şi speră că la Hramul oraşului vor oferi locuitorilor lui ciuperci produse în Ungheni. „Am mai schimbat câte ceva, adică, am procurat utilajele care lipseau şi sperăm să avem şi o roadă bună”, menţionează Vadim. Nu au reuşit să înregistreze o cifră a veniturilor, dar potrivit calculelor lui Veaceslav, în cel puţin doi ani vor putea vorbi despre o afacere profitabilă.

Prima roadă, în jur de 3 tone, au comercializat-o la pieţile din Ungheni şi Chişinău. „Nu am avut probleme cu vânzarea mărfii, cu toate că în acea perioadă apăruse pe piaţă şi alte legume la un preţ mic. Consumatorii preferă ciupercile, iar noi le putem garanta că sunt 100% ecologice”, spune Vadim. Sunt convinşi că nu vor proceda ca alţi tineri care se includ într-o afacere, iar mai apoi renunţă, dacă nu obţin succese, fie pleacă peste hotare, fie încep cu totul altă afacere. „Am investit prea mult pentru ca să ne oprim şi să cedăm în faţa greutăţilor”, menţionează Vadim.

„Idei de afaceri sunt foarte multe, iar tinerii se pot afirma şi aici, în ţara lor, dacă au ambiţie şi sunt pregătiţi să înfrunte greutăţile”, adaugă Veaceslav.

Autor: Tatiana Cuibaru

Sursa: Unghiul.info

16 milioane de lei pentru fermierii care au suferit de pe urma calamităţilor naturale din acest an

0

Guvernul a decis alocarea a 16 milioane de lei pentru diminuarea consecinţelor calamităţilor naturale din anul curent. 

Banii vor fi alocaţi din fondul de rezervă al Guvernului şi vor fi repartizaţi prin intermediul Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, relevă Moldpres.

Compensaţiile vor fi acordate întreprinderilor agricole, gospodăriilor ţărăneşti şi persoanelor fizice ale căror culturi agricole au fost afectate în proporţie mai mare de 60%.

Vasile Bumacov, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, a declarat la şedinţa Guvernului că mărimea compensaţiei va fi determinată de o comisie mixtă.

„Despăgubirile vor fi de aproximativ 400 de lei la un hectar de culturi de câmp afectate mai mult de 60% şi circa 1230 de lei pentru legume şi culturi perene”, a spus Bumacov.

Premierul Iurie Leancă a solicitat asigurarea transparenţei în procesul de repartizare a mijloacelor financiare.

În anul curent, ploile torenţiale şi grindina au afectat practic toate raioanele din ţară, pagubele materiale a culturilor agricole au fost înregistrate în 187 de sate şi şase oraşe din 28 de raioane.

Conform datelor prezentate de direcţiile agricole raionale, suprafaţa totală a terenurilor afectate de grindină, la data de 31 iulie 2013, este de circa 70 mii de hectare cu pagube de peste 540 milioane de lei.

 

România va avea cea mai mare staţie de reproducere a sturionilor din UE

0

România va inaugura în luna octombrie a acestui an, la Tămădău, în judeţul Călăraşi, cea mai mare staţie de reproducere a sturionilor sălbatici din Uniunea Europeană, aceasta urmând să fie pusă în funcţiune în 2014.

Investiţiile în staţia de reproducere a sturionilor situată în judeţul Călăraşi au început în urmă cu aproape zece ani, iar dacă iniţial capacitatea acesteia a fost de 200.000 de puieţi, în urma proiectului finanţat de UE care se derulează în prezent capacitatea acesteia va ajunge la 500.000 de puieţi.

„În luna octombrie, staţia modernizată cu sprijinul tehnologiei germane va putea fi inaugurată, dar va fi dată în folosinţă anul viitor. Am investit peste cinci milioane de euro în această staţie şi va fi cea mai mare investiţie din România şi, cu siguranţă, cea mai mare staţie de reproducere a sturionilor sălbatici din UE”, a declarat miercuri pentru Agerpres directorul societăţii, Robert Răduţă.

În opinia sa, trebuie prelungită perioada de prohibiţie a pescuitului sturionilor din Dunăre care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, urmează să se încheie în anul 2016, în condiţiile în care resursele de sturion din Marea Caspică, Marea Azov sunt epuizate, iar morun nu mai există decât în România.

Pentru o dezvoltare pe termen lung a populaţiei de sturioni din Dunăre trebuie continuat programul de repopulare a Dunării cu exemplare acestei familii de peşti, program iniţiat de Ministerul Agriculturii dar întrerupt timp de trei ani, din cauza lipsei resurselor financiare.

„Sută la sută perioada de prohibiţie a pescuitului sturionilor trebuie să continue, iar specialiştii şi UE vor decide acest lucru. Generaţiile încă nu s-au refăcut. Noi am pierdut viza şi şipul, iar dacă nu continuăm prohibiţia pierdem nisetrul. Anul trecut, pescarii mi-au adus patru nisetri, cu un an în urmă – opt. Deci, nu mai sunt nisetri, iar programul de repopulare a Dunării ar trebui prelungit cu cel puţin trei ani”, a spus Robert Răduţă.

Specii fosile de peşti ale familiei sturionilor sunt cunoscute din Cretacicul Superior, de peste 200 de milioane de ani, astfel încât sturionii actuali – fiind cele mai vechi specii de peşti care există în momentul de faţă – sunt considerate adevărate „fosile vii”. Şase din cele 26 de specii ale familiei sturionilor din lume au fost întâlnite şi în Marea Neagră despre care savantul Grigore Antipa spunea că este, alături de Marea Caspică, „adevărata patrie a acestor peşti”. În momentul de faţă, în apele teritoriale româneşti ale Dunării sunt cunoscute doar patru specii de sturion, cega, morunul, nisetrul şi păstruga. Începând din 2006, pentru o perioadă de zece ani, capturarea acestor specii pe teritoriul României a fost interzisă, iar ulterior şi ţările vecine riverane Dunării, UE şi non-UE, au impus prohibiţii similare.

Potrivit unui raport World Wide Fund, România şi Bulgaria, care erau cei mai importanţi exportatori de caviar provenit de la sturionii sălbatici din zona Dunării, deţin, în prezent, cea mai mare populaţie naturală la această specie din UE considerată de autorităţile române în pericol din cauza exploatărilor ilegale.

 

Oportunitate pentru moldovenii migranți și rudele acestora! Granturi de până la 200.000 de lei

0

Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM anunţă începutul celui de al treilea apel de finanţare în cadrul Programului “PARE 1+1”, la care sunt invitati toţi lucrătorii migranţi sau rudele lor de gradul I, care intenţionează să lanseze sau să dezvolte o afacere existentă în Republica Moldova. 

Înregistrarea poate fi efectuată on-line, pe pagina http://pare.odimm.md fie direct la sediul ODIMM.

Programul „PARE 1+1” oferă:
– consultanţă şi informaţii privind oportunităţile de dezvoltare a unei afaceri, proiectele desfăşurate pe teritoriul ţării, sursele de finanţare a unui proiect investiţional, aspectele legislative ale activităţii antreprenoriale etc.
– cursuri antreprenoriale cu următoarele tematici: înregistrarea unei afaceri, management, marketing, contabilitate, planificarea afacerii etc.
– grant în sumă până la 200 mii lei.
– monitorizare şi consiliere.

Singurele cerinţe necesare pentru înscrierea la Program sunt:
– Să fiţi cetăţean al Republicii Moldova;
– Să fiţi lucrător migrant sau rudă de gradul I a acestuia;
– Să intenţionaţi să iniţiaţi o afacere sau să o dezvoltaţi pe cea existentă;
– Să dispuneţi de resurse financiare din remitenţe şi să confirmaţi provenienţa acestora (prin contract de muncă; certificat de confirmare a salariului/veniturilor; extras din conturi bancare; copiile dispoziţiilor de transfer bancar, declaraţii vamale).

Documente ce justifică provenienta remitenţelor:
– contract de muncă;
– certificat de confirmare a salariului/veniturilor;
– extras din conturi bancare;
– copiile dispoziţiilor de transfer bancar;
– declaraţii vamale.

Până în prezent lucrătorii migranţi au investit cu suportul „PARE 1+1” în diverse domenii de activitate: agricultură (sere, depozite frigorifice, ferme de animale), industrie (brutărie, materiale de construcţie, mobilă, brichete), servicii, turism, construcţii.

Remitenţele declarate în cadrul Programului provin în special de la lucrătorii migranţi din Italia, Rusia, SUA, Portugalia, Spania şi Irlanda.

Pentru detalii, consultaţi pagina www.odimm.md, iar pentru informaţii adiţionale contactaţi numerele de telefon (0 22) 211 673 sau (0 22) 225 001.

 

Locuitorii din Slobozia-Duşca nu pleacă peste hotare. Fac bani din legumicultură la ei acasă

0

Legumicultura este afacerea ce asigură bunăstarea locuitorilor satului Slobozia-Duşca, dar care necesită efort şi muncă asiduă. De muncă slobizienii nu se tem. Această îndeletnicire se transmite din generaţie în generaţie, indiferent de studiile obţinute sau locul oficial de muncă, căci se spune prin părţile locului că „cine nu are seră nu e gospodar”. Chiar şi cei veniţi din alte părţi, odată stabiliţi cu traiul la Slobozia-Duşca, încep a construi sere. Deşi pe lanurile sătenilor întâlneşti de toate, la loc de cinste este ardeiul gras.

„Este foarte greu să creşti ardeii, fiindcă trebuiesc cu regularitate prăşiţi, udaţi, stropiţi, iar asta pe lângă timp, mai ia şi din sănătate” spune Petru Oprea.

Ziua de lucru se începe la ora cinci dimineaţa pentru familia Ceban care are o gospodărie mare. Se ocupă de creşterea ardeiului gras încă de prin anii 1990 şi nu s-au gândit nici pentru o clipă să lase totul baltă. Anul acesta au un hectar de pământ plantat cu chiperi şi îl îngrijesc singuri muncind de dimineaţă până seara târziu.

„Nu e de loc uşor, însă e mai bine să munceşti acasă, decât să pleci în străinătate şi să nu poţi trăi o zi fără să te gândeşti la casă, baştină, familie. Ne-am obişnuit cu această muncă şi nu-mi pot imagina să mă ocup cu altceva” – spune doamna Felicia.

Vânzarea chiar şi en-gross a ardeilor le asigură un venit echivalent cu salariul anual al unui educator de la grădiniţă. În ultimii ani, comercializarea roşiilor şi ardeilor a pierdut din popularitate la Slobozia-Duşca. Sătenii nu renunţă la sere, însă unii s-au respecializat în vinderea răsadului de legume şi flori.

„Este mai uşor să vinzi răsadul, investiţiile pentru irigare sunt mai mici, dar şi bani se fac mai mulţi, fiindcă cine ştie cum va fi anul şi chiperiul nu se mai face aşa cum se făcea altă dată – spune slobozianca Larisa Şerbu.

Liuba Stahi, membră a Asociaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigare Criuleni, spune că: „Problema cu care se confruntă sătenii este lipsa apei ce face mai anevoioasă cultivarea legumelor.

Odată cu reabilitarea sistemului de irigare cu ajutorul programului „Provocările Mileniului”, sporesc şi posibilităţile localnicilor de a dezvolta o afacere în agricultură, de a obţine recolte mai frumoase. Deprinderi de muncă localnicii au, cunoştinţele le completează din an în an, un nume este, astfel că pot deveni competitivi pe piaţă ”.

Sursa: Est-Curier

Afaceri de succes: Livada cu meri a familiei Alexeev din Orhei

0

În timp ce o bună parte din locuitorii satului Izvoare, r. Orhei, a luat calea străinătăţii, Dumitru Alexeev a rămas la baştină acceptând provocarea unei afaceri în agricultură

Trăgându-se din neam de tâmplar, Dumitru Alexeev din s. Izvoare, Orhei, a devenit un agricultor prosper în regiune. A trecut prin multiple greutăţi, până a învăţat să facă faţă provocărilor pământului. În decurs de două decenii, suprafaţa terenurilor pe care le arendează s-a extins până la circa 350 de hectare. Totodată deţine în proprietate peste 50 de hectare. Dacă Cehov era fascinat de o livadă înfloritoare de vişini, visul lui Dumitru Alexeev a fost o livadă de meri. De curând acesta s-a realizat. Acum, familia Alexeev va strânge roada pentru a doua oară.

La început, le-a fost foarte greu. Deşi nu era mare specialist în agricultură, după destrămarea colhozurilor, o vecină mai în etate i-a propus să-i dea hectarul său de teren să-l lucreze, ca la finele anului să-i dea şi ei o parte din roadă. Zis şi făcut. În anii următori, numărul doritorilor de a-i da în arendă terenurile a crescut. „Unora nu le permitea vârsta să-l lucreze, dar cei mai mulţi nu aveau unelte, tractoare. Pământul necesita mai multe investiţii decât putea oferi în schimb”, agricultorul îşi aminteşte anii de tristă faimă, ’94 – ’95, când şi-a început activitatea. Puţinele tractoare moştenite din perioada sovietică erau uzate, mai mult o îngrămădire de fiare. „Lucram o oră cu un tractor şi apoi o zi îl reparam. Piesele erau scumpe şi nu se găseau uşor. Mergeam în localitatea Lalova, Rezina, şi de acolo treceam Nistrul şi cumpăram piese pentru tehnica agricolă”, mai spune el.

E nevoie de susţinere din partea statului

De-a lungul anilor, o parte din venitul din agricultură îl investea în tehnică agricolă, fără de care ar fi fost imposibil să-şi dezvolte afacerea. Azi, deţine zeci de hectare cu porumb, floarea-soarelui, tutun, cereale şi legume. În tot ce face este susţinut de soţie şi de cele două fiice – Dumitriţa şi Doina, cu vârste de 13 şi 20 de ani. Dumitriţa îi poartă numele, iar Doinei i-au dat numele în memoria Doinei Aldea-Teodorovici.

Soţia sa, Olesea Alexeev, învăţătoare la clasele primare, este de părerea că pământul cere o muncă enormă, încât rareori îţi poţi rezerva timp pentru vacanţe. În toţi aceşti ani, familia nu a reuşit să meargă niciodată la mare. Agricultura ar fi un domeniu prosper dacă ar exista mai multă susţinere din partea statului. „Nu avem mari pretenţii, ar fi suficient să existe credite preferenţiale pentru agricultori şi să ni se ofere motorină la un preţ mai mic, în special în perioada lucrărilor de toamnă şi primăvară. Anul acesta am avut noroc de un an mai bun, cu o roadă mai bogată, dar situaţia diferă de la un an la altul, au fost mai mulţi ani la rând secetoşi şi ne descurcam din greu”, spune ea.

Dumitru spune că, deşi au mai existat momente descurajante când îi venea să-şi ia lumea în cap, în lipsa altor posibilităţi, au continuat să muncească. De-a lungul anilor, o parte din venit l-au investit în procurarea pământului. Astăzi deţin în proprietate circa 50 de hectare.

Livada, un vis din copilărie

Visul oricărui fermier e să aibă şi o livadă pe lângă celelalte culturi agricole. Dumitru Alexeev visează din adolescenţă să aibă o livadă de meri. Acum cinci ani, visul i s-a realizat. Au o frumuseţe de livadă cu soiuri de meri Golden, Florina, Simirenko, întinsă pe o suprafaţă de opt hectare. Întreaga familie şi mai mulţi locuitori din sat au fost angajaţi la sădirea ei. Anul trecut, merele au fost comercializate pe pieţele din RM, iar o parte din ele au mers la suc. Speră ca în anii care urmează să obţină destulă roadă care le-ar permite exportul acestora. Tutunul îl vând unei întreprinderi moldo-greacă, care, la rândul ei, îl exportă peste hotare. La munci sezoniere sunt angajaţi până la 20 de muncitori. Alţi şase muncesc pe întreaga perioadă a anului.

Livada rodeşte al doilea an. „Ne străduim ca oamenii pe care-i angajăm să rămână mulţumiţi. Îi asigurăm şi cu mâncare caldă la prânz, altfel azi e greu să găseşti oameni care ar accepta să muncească la câmp. Iar dacă nu îi plăteşti bine, în anul următor nu vor mai accepta să vină. „Cu câteva perechi de mâini la pământ nu faci nimic”, explică bărbatul.

Satul Izvoare are o populaţie de 250 de persoane. O bună parte din locuitori e plecată peste hotare. În sat, ca şi în alte localităţi din RM, sunt o mulţime de gospodării cu uşile încuiate. Pe străzile satului poţi vedea mai mult bătrâni şi copii. În perioada muncilor agricole, e o problemă serioasă lipsa braţelor de muncă.

Satul Izvoare are o istorie de aproape cinci secole, fiind atestat prima dată în anul 1523. Pe timpuri, aici îşi avea moşia boierul Constantin Donici care deţinea pământ, pădure, două mori de apă și o moară cu aburi.

Autor: Victoria Popa

Sursa: Ziar.jurnal.md

A renunțat la salariile de mii de euro în Portugalia pentru a-şi deschide o fermă de iepuri la Teleneşti

0

Odată plecaţi peste hotare, puţini moldoveni se întorc acasă, iar dacă se întorc îşi folosesc banii agonisiţi pentru a cumpăra maşini scumpe sau pentru a construi case cu care să se fălească. Roman Popa, un tânăr din raionul Teleneşti, este mai degrabă o abatere de la regulă şi un exemplu numai bun de urmat pentru mulţi concetăţeni. Acesta, după doi ani petrecuţi în Portugalia, timp în care a montat din greu poduri de fier, revine acasă şi investeşte peste 50 mii de euro într-o fermă de iepuri.

2.000 de lei, atât îi propuneau lui Roman angajatorii, imediat după absolvirea Colegiului de Transporturi din Chişinău. Aşa se explică faptul că acesta a refuzat salariul mizer şi a luat calea pribegiei.

De la construcţia podurilor la creşterea iepurilor

Ajuns în Portugalia, tânărul s-a angajat în cadrul unei companii portugheze care se ocupa de construcţia podurilor de fier în Portugalia, Spania şi Maroc, lucru care implica un efort fizic considerabil.

Din banii strânşi peste hotare, Roman Popa hotărăşte, până la urmă, să îşi deschidă o crescătorie de iepuri. Spun „până la urmă”, deoarece iniţial tânărul dorea să lanseze o afacere cu haine aduse din Europa. Însă, după un calcul mai detaliat, Roman găseşte businessul cu îmbrăcăminte mai puţin profitabil şi decide, într-un final, să se ocupe de creşterea iepurilor, îndeletnicire ce l-a captivat încă pe când era copil.

Investiţia iniţială n-a fost suficientă

Roman a făcut de curând 24 de ani şi este originar din satul Mândreşti, raionul Teleneşti. A început să-şi pună pe roate afacerea în 2011 şi a pornit-o cu amenajarea teritoriului pentru viitoarea crescătorie. În acest sens, tânărul a pus mâna pe un garaj învechit şi lăsat de izbelişte după destrămarea imperiului sovietic. Norocul a fost de partea lui întrucât garajul aparţinea unui prieten care i l-a dat în concesiune pentru o perioadă de 40 de ani, timp în care Roman, după ce îşi va recupera banii investiţi, are toate şansele să îl cumpere.

Cu toate acestea, a fost nevoie de o sumă impunătoare pentru reutilarea garajului. Numai pentru conectarea viitoarei ferme la reţeaua de distribuţie electrică tânărul a investit peste 3500 de euro.

Roman recunoaşte că a pornit la drum echipat cu mult entuziasm, însă asta nu l-a ajutat prea mult atunci când a realizat că banii câştigaţi în afară cu multă trudă nu sunt suficienţi.

Hilfswerk Austria International, asociaţia care oferă granturi mici pentru investitorii de remitenţe

Între timp, sfătuit de nişte prieteni, Roman aplică la Programul de granturi mici „Remitenţele dezvoltă comunităţile din Moldova”, implementat de asociaţia obştească Hilfswerk Austria International cu suportul financiar al Uniunii Europene. În rezultat, el devine unul din cei şapte beneficiari ai proiectului şi câştigă un grant în valoare de 9208 euro. Cu aceşti bani, Roman a importat din Italia 48 de cuşti moderne pentru iepurii săi.

El consideră că a reuşit să-i convingă pe donatorii europeni să finanţeze anume afacerea sa datorită faptului că avea la vremea aceea arendat garajul, avea deja cumpăraţi câţiva iepuri şi plus la aceasta se şi apucase de unul singur să construiască cuşti.

Ulterior, Roman câştigă alte două proiecte în valoare de aproximativ 6000 euro prin intermediul cărora procură cuşti corespunzătoare pentru însămânţarea femelelor şi ventilatoare. La un calcul estimativ, tânărul spune că are investiţi până acum peste 50 mii de euro, bani pe care speră să îi recupereze în următorii doi-trei ani.

Deocamdată se mulţumeşte cu piaţa locală de desfacere

Acum, ferma lui Roman numără circa 250 de iepuri, pe care i-a cumpărat de la o fermă din Chişinău. „O fermă de iepuri poate fi o afacere profitabilă care va avea succes în special în zonele unde funcţionează şi alte activităţi conexe”, spune el. Aşa se face că deşi nu are la moment semnate contracte cu magazine mari, el îşi vinde marfa localnicilor şi mai multor magazine din Teleneşti care s-au angajat să îi cumpere carnea. Un kilogram de carne de iepure se vinde cu 100 lei, dar preţul poate coborî la 90 lei per kilogram vândut angro.

Roman a ezitat să ne spună cât câştigă din această afacere deoarece nu a avut până acum vânzări de proporţii. El este sigur, însă, că investiţia se va amortiza în trei ani, dar până atunci veniturile îi vor asigura un trai decent pentru întreaga familie. Dacă lucrurile vor merge la fel de bine şi în continuare, în trei ani, tânărul speră să ridice capacitatea fermei până la 5000 de iepuri, adică de 20 de ori.

L-am găsit pe Roman în timp ce găzduia o vizită de studiu la care au participat în jur de 40 de antreprenori. Acesta a relatat cu lux de amănunte povestea sa şi a încercat să îi convingă pe cei mai mulţi dintre tinerii prezenţi la eveniment să nu se mai întoarcă la muncă în străinătate, ci să investească acasă. „Sunt sigur că mult mai mulţi migranţi au posibilitatea să-şi deschidă o afacere acasă. Important e să fii bine informat şi să perseverezi în ceia ce ţi-ai propus”, a spus el.

Un exemplu demn de urmat şi pentru alţi migranţi

Lucrurile s-ar părea că ar fi mers ca unse, dar rezultatul ascunde în spatele său multe drumuri şi multe uşi închise. „Mulţi dintre migranţi nu se întorc acasă de teama birocraţiei, plus la aceasta moldovenii vor să se îmbogăţească peste noapte şi fără prea mult efort. Lucrurile, însă, nu stau chiar aşa. Orice investiţie cere foarte multă energie şi efort depus. Totuşi, dacă toţi cei care lucrează în străinătate ar deschide acasă astfel de mici afaceri, economia naţională s-ar ridica vizibil.”, consideră tânărul antreprenor, care prin investiţia sa a demonstrat că acest lucru este posibil în pofida obstacolelor generate de realitatea moldovenească.

Autor: Natalia Ciuvaga

Sursa: Eco.md

Sfecla de zahăr se vestejeşte din cauza căldurilor. Ce-și propun agricultorii pentru a salva roada

0

Producătorii de sfeclă de zahăr constată că aceasta îşi pierde vigoarea din cauza temperaturilor caniculare care s-au menţinut timp de două săptămâni şi din cauza că nu cad ploi. Sfecla se vestejeşte şi dacă nu va începe recoltarea acesteia agricultorii vor avea pierderi, chiar dacă se preconizează că roada va fi foarte bună.

Nicolae Moraru, liderul Asociaţiei producătorilor de sfeclă de zahăr, a declarat pentru IPN că astăzi urmează să se întâlnească mai mulţi agricultori la Făleşti unde să convină asupra faptului ca să fie început sezonul de recoltare a sfeclei.

„De câteva săptămâni nu mai avem ploi. Acum sfecla pare încă verde, cu frunze mari şi proaspete, dar dacă scoţi rădăcina din pământ vezi că perişorii pentru absorbţia apei din sol s-au uscat. Planta trăieşte din propriile rezerve şi consumă ceea ce a adunat până acum”, a subliniat Nicolae Moraru.

Liderul producătorilor de zahăr spune că mulţi agricultori nu se decid să recolteze roada mai devreme în speranţa că peste o zi sau două va ploua.

„Dar cât se poate să ne frigem aşa? Am pierdut roada în 2007, în 2009 şi în 2012 din cauza că nu am început recoltarea mai devreme. Ei speră la ploaie, deoarece în loc de 40 tone de sfeclă vor să recolteze 50 de pe un hectar, dar riscă să piardă totul. Acum nu avem posibilităţi să irigăm terenurile semănate cu sfeclă”, a accentuat Nicolae Moraru.

Potrivit lui, de săptămâna viitoare ar putea începe recoltarea sfeclei de zahăr, iar unele fabrici prelucrătoare au anunţat că deja de la 20 august pot primi sfecla din roada nouă. În acest an au fost cultivate cu sfeclă 26 mii hectare de pământ. De pe fiecare hectar urmează să fie recoltate cel puţin 40 tone de sfeclă, cu 50% mai mult faţă de roada anului precedent.