„Grupurile de producători agricoli reprezintă o soluţie foarte bună pentru fermierii mici şi mijlocii. Pe această cale, agricultorii vor învăţa să obţină producţie omogenă şi de calitate, împreună vor reuşi să o comercializeze mai uşor şi la preţuri mai avantajoase,” afirmă Iulia Murea, producător de struguri din satul Budești.

Împreună cu alți producători de struguri, care dețin plantații în vecinătate, au decis să formeze un grup de producători.

Cu scopul de a oferi suport și asistență grupului de la Budești, dar și altor grupuri de producători din țară, Federația Națională a Agricultorilor din Moldova AGROinform a fost contractată începând cu luna iunie, curent, de către Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED). Obiectivul principal al acestui proiect constă în sporirea succeselor sectorului agricol moldovenesc în producerea şi comercializarea produselor cu valoare adăugată înaltă. ACED va activa în comun cu grupurile de producători şi întreprinderile antrenate în lanţul valoric (case de ambalare, instalaţii ale lanțului frigorifer, expeditori, furnizori de materii prime, exportatori, reţele de distribuţie etc.) în scopul sporirii abilităţilor întregului lanţ valoric de a produce şi a livra produse calitative cu valoare adăugată care pot obţine un preţ profitabil de la cumpărători atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

AGROinform deține o experiență bogată atât în formarea, cât și în asistarea grupului de producători.

„În țara unde 80% din producători sunt fermieri mici și medii, dacă nu încercăm să ne cooperăm sau să ne asociem nu avem șanse să rezistăm foarte mult timp pe piață. De regulă, producătorii nu reușesc să facă față, de unii singuri, atunci când li se solicită o cantitate mai mare de producție în anumiți termeni. Iată de ce considerăm oportună crearea unui grup de producători de struguri la Budești”, spune vicedirectorul AGROinform, Iurie Hurmuzachi.

Scopul grupului de la Budești este de a comercializa în comun struguri. „Fiind poziționați pe același câmp, ne-am cooperat atunci când trebuia să îndeplinim anumite lucrări agrotehnice: stropim și cultivăm împreună. Cea mai mare problemă pentru noi este, însă, comercializarea producției. Până în prezent, ne-am cooperat prea puțin la realizarea producției. Doar atunci când am avut de încărcat un tir”, afirmă producătorul Vitalie Luchin.

Totuși, producătorii de la Budești au conștientizat faptul că doar prin asociere vor reuși să facă față concurenței.

Până în prezent au reușit să construiască o linie de curent electric până la plantațiile de viță de vie.

Specialiștii din cadrul AGROinform au informat că calificativul de grup de producători îl poate primi un grup format din minimum 5 persoane juridice care se ocupă de producere. Pentru viitor, după aprobarea legii grupurilor de producători, care așteaptă să fie votată în parlament, aceste grupuri vor avea și anumite facilități fiscale.

De menționat că grupul format poate nu doar să vândă, dar și să construiască împreună (frigidere, case de ambalare).

În cadrul asistenței, grupurile de producători vor beneficia de schimburi de experiență, suport la elaborarea business-planului, instruiri, etc.

Sursa: aced.md

Producătorii agricoli din Republica Moldova vor beneficia de suport în cadrul programului ENPARD (Programul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru țările din vecinătatea Uniunii Europene, care prevede creșterea competitivității produselor pe piața Uniunii Europene. Declarația a fost făcută de prim-ministrul, Iurie Leancă, în cadrul unei întâlniri cu membrii Asociației Producătorilor Agricoli și ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov. 

Potrivit Agenției „INFOTAG” cu referire la serviciul de presă al Guvernului, în cadrul întrevederii, producătorii agricoli au abordat mai multe probleme din cadrul sectorului, care stau în calea dezvoltării ramurii.

Prim-ministrul a dat asigurări că agricultura și dezvoltarea rurală, drept ramură de dezvoltare strategică a economiei RM, se vor regăsi în priorităţile Guvernului.

Iurie Leancă a mai menționat că în luna octombrie a anului curent, la Chișinău se va afla într-o vizită Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș. În aceeași perioadă se va desfășura o conferință cu participarea miniștrilor agriculturii din țările membre ale Uniunii Europene, dar și a Parteneriatului Estic.

Solicitat de „INFOTAG”, președintele Uniunii Naţionale a Producătorilor Agricoli Uniagroprotect, Alexandru Slusari, a menționat că deși discuția a fost una constructivă, nu toate problemele abordate de agricultori au găsit susținere din partea premierului.

”Agricultorii au venit la întrevederea cu premierul având un mesaj general – de a declara agricultura drept ramură strategică a economiei. La acest capitol am găsit susținere, iar premierul a promis că în scurt timp agricultura și dezvoltarea rurală se vor regăsi în toate documentele strategice ale Guvernului. De asemenea, premierul a fost receptiv și în ceea ce privește problema formării prețurilor la grâu, iar în acest sens va avea o întrevedere specială cu agricultorii”, a spus Slusari.

În același timp, președinte Uniunii susține că în problema TVA-ului și a impozitului consolidat nu au fost identificate soluții.

”Premierul s-a eschivat să dea un răspuns clar la aceste probleme, precizând că ambele proiecte țin de competența Parlamentului”, a spus Alexandru Slusari, precizând că marți, producătorii agricoli vor avea o întâlnire cu vicepreședintele Parlamentului, Andrian Candu, pentru a discuta cele două chestiuni.

Potrivit președintelui Uniunii, agricultorii se vor întâlni cu premierul o dată la două luni pentru a discuta și a identifica soluții pentru problemele din sectorul agrar.

Anterior, producătorii agricoli s-au arătat nedumeriți de faptul că într-o țară în care agricultura contribuie la formarea a 40% din PIB, ramura agriculturii nu reprezintă o prioritate pentru economie. Potrivit agricultorilor, dacă autoritățile nu-și vor schimba atitudinea față de agricultură atunci în câțiva ani există riscul ca să fie distrus un domeniu în care activează zeci de mii de persoane.

 

La nordul țării este în toi recoltarea orzului de toamnă. Principalii cumpărători de cereale din regiune și-au înaintat ofertele.

La elevatoare apar primele partide destinate comercializării orzului de toamnă.

Un sondaj efectuat printre principalii cumpărători de cereale din regiune ne arată că aceștia sunt dispuși să cumpere acest produs la prețuri cuprinse între 2.000 și 2.100 lei pentru o tonă.

Totodată, în România orzul se vinde mai scump. Fermierii de peste Prut cer pentru o tonă de orz între 2.400-2.500 de lei/t.

Sursa: Agravista.md

Deşi în acest an roada culturilor cerealiere este mai bogată comparativ cu cea din ultimii ani, agricultorii au și unele nemulțumiri.

Agricultorii sunt nemulțumiți că prețurile de achiziție nu au fost deocamdată stabilite. Unitatea economică din Cotiujenii Mari condusă de Gheorghe Cojocari are peste 200 de ha cu grâu.

Tehnica pe care o au, le-ar permite să recolteze boabele de pe suprafeţe de minimum 35 hectare zilnic. Pe lângă faptul că ploile le crează dificultăţi, agricultorii nu au fost familiarizaţi cu preţurile de achiziţie a boabelor.

Mai mult, vremea instabilă din ultimul timp este un obstacol care face mai anevoios secerişul. Totodată, la Cotiujenii Mari, cei 15 mecanizatori, antrenaţi la seceriş, stau în câmp din zori până-n seară târziu, pentru a folosi orice clipă de timp favorabil.

Andrei Muţuţchi, şeful direcţiei raionale agricole, ne-a relatat că la lucrările de reoltare, în raion, au fost antrenate 70 de echipaje.

Din cele 8.000 de ha cu grâne, la începutul săptămânii curente roada a fost treierată de pe a zecea parte din suprafaţă. Potrivit calculelor, rodnicia se cifrează la aproximativ 40 de chintale.

Sursa: Impulstv.com

Numărul producătorilor agricoli care îşi asigură suprafeţele cultivate se măreşte an de an, dar această creştere este nesemnificativă, a declarat pentru IPN vicedirectorul Agenţiei de Intervenţie și Plăţi în Agricultură (AIPA), Nicolae Ciubuc. Potrivit oficialului, doar 4% din suprafeţele agricole sunt asigurate. Agricultorii nu au bani să investească în acest tip de serviciu, dar nici încredere în sistemul de asigurări. În aceste condiţii majoritatea mizează doar pe noroc şi vreme frumoasă. 

„Credibilitatea în sistemul de asigurări este redusă. Atunci când se produc riscurile, companiile nu-şi onorează pe deplin angajamentele, recurg la diferite căi de a nu achita despăgubirile prevăzute şi, în final, producătorii agricoli nu sunt mulţumiţi”, a spus vicedirectorul AIPA.

Nicolae Ciubuc spune că suprafeţele asigurate sunt reduse, chiar dacă statul subvenţionează 50-60% din prima pentru asigurare, în dependenţă de culturile asigurate. Pentru îmbunătăţirea situaţiei a fost liberalizată şi piaţa de asigurări în agricultură. Anterior doar două companii aveau licenţă în acest domeniu. Acum toate companiile de asigurări pot presta servicii de asigurări agricole. „Avem mai multe companii, dar în esenţă problema nu s-a rezolvat”, a spus Ciubuc.

Şeful Secţiei asigurări agricole din cadrul companiei „Moldasig”, Oleg Galbură, a confirmat că numărul solicitanţilor de asigurări în agricultură este foarte mic. Cei care apelează la asigurări o fac în special pentru grădini şi în condiţii de secetă excesivă. Anterior agricultorii se mai asigurau împotriva ploilor torenţiale, dar acum mai puţin. Cât priveşte inundaţiile, sunt doar 3-4 contracte pe an.

Oleg Galbură spune că unii producători ar dori să se asigure atunci când sunt publicate anumite prognoze, dar cadrul normativ în vigoare prevede termene fixe. Culturile de primăvară, porumbul, sfecla, floarea-soarelui, sunt asigurate până pe 1 iunie, iar cele de toamnă, grâul, orzul, rapiţa – până la 1 decembrie.

Şeful Secţiei economie agro-alimentară şi dezvoltare rurală din cadrul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, Victor Moroz, a declarat că, pentru ca acest domeniu să fie mai solicitat, este nevoie de creşterea subvenţiilor din partea statului. „Suma subvenţiilor este mică. Aceste subvenţii sunt insuficiente pentru a lărgi suprafeţele asigurate”, a spus şeful secţiei.

Taxa de asigurare se stabileşte ţinând cont de suma suprafeţei asigurate, productivitatea planificată, calculată în medie pe ultimii trei ani, şi preţul prognozat pentru producţia asigurată.

 

Circa 30 de tone de fructe la hectar intenţionează să culeagă livădarii din Şoldăneşti. Ei cred că acest obiectiv este realizabil graţie implementării tehnologiilor moderne de îngrijire a pomilor.

Livada din Şoldăneşti, unde a fost aplicată tehnologia de creştere superintensivă, este prima de acest fel în raion. Iniţial, aceasta se întindea pe o suprafaţă de 12 ha, fiind extinsă până la 17 ha.

Potrivit specialiştilor, cheltuielile pentru îngrijirea unui hectar de livadă constituie aproximativ 25.000 de lei pe an. Pentru a ţine la control pomii, dar şi în scopul optimizării cheltuielilor, în livadă a fost instalată o staţie de monitorizare.

După cum a spus Grigore Macovei, managerul unităţii economice, aceasta transmite la distanţă situaţia din spaţiul dat. Informaţia oferită serveşte pentru planificarea lucrărilor.

Livada e la al cincilea an şi pomii sunt doldora de rod. Pentru a asigura şi o calitate corespunzătoare a fructelor, angajaţii sunt antrenaţi la optimizarea cantităţii de mere pe ram.

Conform datelor oferite de Andrei Muţuţchi, şeful Direcţiei Agricultură Şoldăneşti, în ansamblu pe raion, plantaţiile de culturi multianuale ocupă circa 2.700 de hectare. Dar în multe livezi pomii nu mai dau roadă.

Sursa: Cuvântul.md

Până la sfârşitul lunii iulie, cartofii vor ajunge să coste 4-5 lei per kilogram, faţă de 9-10 lei acum. Acestea sunt prognozele preşedintelui Asociaţiei producătorilor de cartofi. Petru Iliev a declarat pentru IPN că recolta de cartofi va fi cu cel puţin 30% mai mare faţă de anul trecut. 

Cartofii care se vând acum la piaţă sunt fie importaţi, fie de la producătorii autohtoni care şi-au scos în vânzare roada timpurie. Dar imediat cum vor apărea pe piaţă cartofii producătorilor mari, preţul acestora va scădea şi nu va depăşi 5 lei pentru un kilogram, crede Petru Iliev.

Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cartofi a mai spus că ploile abundente din ultima perioadă au efecte negative şi asupra recoltei de cartofi. Din cauza umidităţii înalte în sol, se atestă lipsă de oxigen şi pe cartofi apar pete albe. Aceasta ar putea duce la infectarea cu boli a bulbilor.

Cât priveşte cartofii care au ajuns la tarabe stricaţi, Petru Iliev crede că aceştia au fost recoltaţi greşit, traumatizaţi, iar producătorii au sperat să-i vândă repede, însă păstrarea lor a dus la stricăciuni.

Anul acesta au fost cultivate cu cartofi circa 20 de mii de hectare, de pe care se preconizează strângerea a 300-400 de mii de tone.

După ce au investit sute de mii de lei în creşterea legumelor, ploile din ultima perioadă sunt pe cale să le distrugă munca producătorilor moldoveni. Roada de pepeni verzi este în pericol, iar varza deja putrezeşte pe câmp din cauza umidităţii ridicate. 

Solicitat de IPN, Mihai Croitoru, producător din Sângera, a spus că are cultivate 5 hectare de varză, în care a investit circa 200 de mii de lei, şi 3 hectare de pepeni verzi, care l-au costat 100 de mii de lei. Din cauza ploilor din ultima perioadă, producătorul nu mai este sigur că va reuşi măcar să-şi recupereze investiţiile. Circa 150 de tone de varză se strică pe câmp.

Mihai Croitoru spune că a ajuns să vândă un kilogram de varză şi cu 30 de bani, iar pentru 3 tone a primit 900 de lei. Banii nu i-au ajuns nici măcar să plătească muncitorii care l-au ajutat la tăiat varza. Agricultorul spune că pe pieţele din capitală varza se vinde cu 3-4 lei, iar producătorii rămân doar cu ceea ce trece printre degete. Mihai Croitoru spune că nu are decât să dea de pomană varza care i-a mai rămas pentru că pe deal nu o mai poate ţine, iar cu preţurile de la piaţa angro oricum în pierdere iese.

Producătorul nu are aşteptări optimiste nici în legătură cu cele 3 hectare de pepeni verzi. Din cauza umidităţii ridicate, roada este în pericol.

Producătorul Constantin Bivol, din satul Costeşti, din raionul Ialoveni, spune că a avut mai mult noroc de vreme decât prin alte părţi ale ţării şi şi-a scos deja harbuzii la vânzare. Producătorul se plânge totuşi că preţurile au scăzut prea repede. Un kilogram a ajuns să coste şi 3,5 lei.

Constantin Bivol a mai spus că pentru Republica Moldova nu mai este o noutate roada de pepeni verzi la început de iulie pentru că au fost dezvoltate tehnologii eficiente şi inofensive pentru plante, care favorizează coacerea timpurie. Ploile din această vară au afectat totuşi o parte din plante, iar rădăcinile acestora încep să putrezească de la prea multă umiditate. Pentru că nu prea a fost vreme însorită şi temperaturi înalte, harbuzii nici nu mai sunt atât de dulci ca în alţi ani.