Afacerile cu biomasă! Care este costul şi riscul afacerii în condiţiile Republicii Moldova

Agrobiznes
-
0

Dependenţa crescândă la nivel mondial de resursele energetice face ca interesul pentru alte surse de energie să crească, lucru valabil şi pentru Republica Moldova.

Potenţialul de biomasă de care dispune ţara noastră ar permite reducerea importurilor de gaze ruseşti cu 50%. Investiţiile însă întârzie să apară deşi premise pentru dezvoltarea unui business în acest domeniu s-ar părea că sunt îndeajuns. Care sunt provocările şi cum îşi justifică reticenţa investitorii?

La ora actuală, biomasa pare să fie cea mai accesibilă şi rentabilă sursă de energie regenerabilă. Spre deosebire de energia eoliană şi cea solară, investiţiile necesare pentru valorificarea biomasei sunt cele mai optime. Un studiu realizat în 2012 de experţii Centrului Analitic Independent IDIS Viitorul arată că potenţialul de biomasă al ţării noastre constituie circa 21 mii TJ, cantitate necesară pentru a acoperi 22% din necesarul energetic al ţării.

Oficial, ne merge bine

Anume pe biomasă mizează şi autorităţile moldoveneşti care speră să revoluţioneze industria energetică a RM, dependentă în proporţie de 95% de importuri. Ţinta autorităţilor pentru 2020 prevede ca cel puţin 20% din consumul total de energie să fie acoperit din surse regenerabile. Mesajul cu care vin autorităţile spune că odată cu înfiinţarea instalaţiilor de producere a căldurii pe bază de biomasă ar fi asigurate noi locuri de muncă, iar ţăranii vor beneficia de un venit suplimentar din vânzarea reziduurilor agricole, care, de regulă servesc ca hrană pentru animale ori, în cel mai rău caz, sunt arse pe câmp. Autorităţile nu ascund faptul că toate aceste măsuri vor duce şi la optimizarea cheltuielilor statului care alocă sume considerabile pentru încălzirea şcolilor şi grădiniţelor.

La ora actuală, industria biomasei în RM este în creştere, dar într-o fază incipientă de dezvoltare. Rezultate palpabile observăm atunci când vorbim de numărul producătorilor de brichete şi peleţi ce a crescut de zece ori în ultimii doi-trei ani şi a ajuns la cifra de 76. Aceştia au o capacitate anuală de producţie de peste 120 mii tone, cantitate ce depăşeşte de circa patru ori necesităţile curente ale centralelor termice pe bază de biomasă, instalate în instituţiile publice cu sprijinul financiar al Uniunii Europene şi al celor de la PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), în cadrul proiectului Energie şi Biomasă, iniţiat în 2011.

Din toamnă, 121 de şcoli şi grădiniţe vor fi încălzite cu energia din biomasă

Pe umerii celor de la PNUD a stat crearea unei pieţe de desfacere propice pentru producătorii de peleţi şi brichete. Până acum, aceştia au reuşit să instaleze sisteme termice pe bază de biomasă, cu o putere totală de 35 MWh în 124 de instituţii publice din satele moldoveneşti. Alte 24 de şcoli stau la rând. Un alt obiectiv al proiectului este de a dota cu cazane moderne de ardere a brichetelor şi peleţilor circa 500 de gospodării casnice. Până acum au fost dotate cu cazane moderne numai nouă gospodării individuale. Totodată, managerul Proiectului Biomasă şi Energie, Alexandru Ursu îşi pune toate speranţele că vor reuşi să finanţeze circa 700 de proiecte către finalizarea programului.

„Folosirea brichetelor nu presupune instalarea unui anumit tip de instalaţii de încălzire. La ora actuală cazanele de ardere a biomasei sunt mult mai scumpe decât sobele obişnuite, însă randamentul acestora este net inferior”, a recunoscut Ursu. Sobele obişnuite, primitive, mai mult încălzesc atmosfera, dat fiindcă au un randament de doar 20-40%, în timp ce cazanele moderne asigură un randament de circa 80%. Un studiu al celor de la PNUD spune că, în medie, o gospodărie dispune de o cantitate de 3000 – 3500 tone de biomasă anual, cantitate necesară pentru a-şi încălzi locuinţa în sezonul rece al anului.

Deşi a evitat să indice cât l-ar costa pe un ţăran să îşi instaleze un cazan modern în propria gospodărie, expertul spune că preţul mediu pentru un cazan ce ar încălzi o gospodărie de 70 metri pătraţi ar putea costa între 1000 şi 4500 de euro. Preţul unui cazan variază în funcţie de tipul de combustibil ce urmează a fi ars şi de gradul de automatizare. Cazanele slujesc minim zece ani. Deoarece sunt cele mai compacte, cazanele pe bază de brichete sunt şi cele mai accesibile. Sobele pe bază de peleţi şi paie sunt mai costisitoare şi necesită un spaţiu mare de depozitare.

Plantarea culturilor energetice nu este subvenţionată

Un studiu de fezabilitate al companiei ProConsulting SRL relevă că reziduurile de la culturile agricole şi arborescente, dar şi culturile energetice (salcia, plopul) deţin un înalt potenţial energetic. În concluzie, RM nu duce lipsă de materie primă. Specialiştii spun că, anual, circa 3 mil. tone de biomasă rămâne neutilizată. Totodată, deşi sunt recunoscute pentru valoarea adăugată înaltă, plantarea culturilor energetice nu este, deocamdată, subvenţionată de stat.

Brichetele elimină de 2-3 ori mai multă căldură decât lemnele

La prima vedere avantajele sunt pe faţă. Specialiştii spun că brichetele elimină aceeaşi căldură ca cărbunele şi de 2-3 ori mai multă căldură comparativ cu lemnele uscate. O tonă de brichete echivalează cu cinci metri cubi de lemne sau cu aproape o tonă de cărbune. Totodată, o tonă de brichete valorează de două ori mai puţin decât una de cărbune şi de 2,5 ori mai puţin decât 560 metri cubi de gaze naturale. În plus, la ardere, acestea elimină o cantitate minimă de fum şi bioxid de carbon.

Preţul paielor porneşte de la 1200 lei tona, în cazul peleţilor preţul de pornire pentru o tonă este de 2000 de lei, iar preţul la brichete variază de la 1400 la 1800 de lei. Ursul ne-a comunicat că pentru 2013 preţurile la brichete se aşteaptă să fie mai reduse ca cele din 2012, când, din cauza secetei, au fost compromise mii de hectare de culturi agricole şi a existat o penurie de materie primă printre producători.

Birocraţia sufocă afacerile cu biomasă

În realitate, oamenii de afaceri se lovesc de o serie de provocări până ajung să îşi pună în practică ideile. Reticenţa investitorilor este justificată de costul ridicat al investiţiilor şi de birocraţia sufocantă din instituţiile publice. Un alt motiv ar fi dependenţa de infrastructură care îi obligă pe investitori să înfiinţeze staţiile de producere a biocombustibilului la maximum o sută de kilometri de locul în care se află materia primă, or cheltuielile pentru transportarea acesteia se ridică la jumătatea preţului biocombustibilului.

Pentru a înţelege mai bine care sunt problemele şi provocările cu care se confruntă producătorii din Republica Moldova, am stat de vorbă cu unul din primii jucători care şi-au făcut intrarea pe această piaţă. Oleg Donoagă a lăsat, acum trei ani, postul de Şef de Direcţie la Camera de Licenţiere a Moldovei şi a înfiinţat în satul Feşteliţa din raionul Ştefan-Vodă o mini-fabrică de producere a brichetelor. Iniţial acesta a investit, circa 140 mii euro, bani proprii, iar anul trecut pentru a-şi extinde producerea a mai făcut o investiţie de circa 100 mii euro. Acesta speră că îşi va putea recupera investiţiile până în 2016.

Nu a primit nici un ajutor din partea statului

El ne-a declarat că nu a primit sub nici o formă ajutor din partea statului. Pe lângă constrângerile financiare s-a văzut nevoit să lupte şi cu mentalitatea populaţiei care este destul de conservativă. Acesta crede că dacă mentalitatea oamenilor poate fi schimbată recurgându-se la o strategie de marketing inteligentă, atunci statul nu şi-a mai revizuit atitudinea. Pentru a câştiga încrederea oamenilor şi pentru a face cunoscute noile forme de energie regenerabilă, Donoagă a distribuit gratis circa 20 tone de brichete, iar reacţiile oamenilor nu s-au lăsat aşteptate.

Factorul investiţional şi lipsa cunoştinţelor în domeniu ale producătorilor locali sunt principalele probleme şi provocări cărora noii jucători trebuie să le ţină piept. Schimbul de experienţă între producătorii de peleţi şi brichete este o premisă importantă pentru dezvoltarea acestui business, însă statul întârzie să iniţieze asemenea acţiuni, spune el.

Donoagă este de părere că birocraţia rămâne a fi „capul relelor” şi împiedică buna desfășurare a unei afaceri cu biomasă. De-a dreptul şocat a rămas atunci când s-a văzut nevoit să aştepte tocmai două luni ca să obţină documentaţia necesară pentru a plantara circa 160 de sălcii. Mai nou, un răspuns oficial aşteaptă de ceva timp din partea Agenţiei pentru Eficienţa Energetică în cazul unui dosar prin care intenţionează să procure echipament în leasing pentru a-şi extinde liniile de fabricare.

32 de standarde de calitate pentru brichete şi peleţi

De cealaltă parte, Ursu spune că numeroşi producători de brichete şi peleţi recurg la şiretlicuri şi includ alte tipuri de combustibil, dar le declară ca fiind biomasă. Pentru a reduce riscul apariţiei fraudelor în acest sens, ANRE şi Institutul de Standardizare au instituit 32 de standarde pentru producerea de brichete şi peleţi, preţul urmând a fi stabilit în funcţie de nivelul de calitate al producţiei.

Piaţa moldovenească de biocombustibil este în plină dezvoltare, iar perspectivele fac o sursă atractivă de venit atât pentru fermieri, cât şi pentru investitorii privaţi. Rămâne la discreţia statului să deschidă accesul micilor producători de energie, dar cu corupţia ce facem?

Articol de Natalia Ciuvaga

Sursa: eco.md

 

Vinul moldovenesc la mare căutare! Vezi câte companii moldoveneşti autorizate exportă vinuri pe piaţa rusă

Agrobiznes
-
0

Doar mai puţin de jumătate din întreprinderile moldoveneşti autorizate de serviciul sanitar rus să exporte băuturi alcoolice pe piaţa rusă efectuează livrări, potrivit unui comunicat al Rospotrebnadzor.

Un număr de 44 de companii din Republica Moldova, inclusiv două din regiunea transnistreană, au fost autorizate să exporte băuturi alcoolice în Federaţia Rusă, precizează moldpres.

Producătorii admişi pe cea mai mare piaţă de desfacere pentru vinurile moldoveneşti au exportat de la începutul anului pînă la 8 iulie peste trei mii de loturi de producţie alcoolică, în volum total de 19 milioane de litri. „Toată producţia livrată a corespuns normativelor de igienă”, a declarat Rospotrebnadzor.

Inspecţia sanitară rusă a constatat că potrivit protocolului Centrului naţional de verificare a calităţii producţiei alcoolice, au fost livrate 12 loturi de producţie alcoolică. Anterior Rospotrebnadzor se arăta nemulţumit de eficienţa Centrului respectiv, care a fost acreditat de partea rusă.

Exporturile de băuturi alcoolice din Republica Moldova pe piaţa rusă au depăşit în anul trecut 36 de milioane de litri, potrivit datelor Rospotrebnadzor.

Moldova, acum ai energie ecologică! Europenii vor construi la Buciumeni un parc eolian

Agrobiznes
-
0

Pe un deal din satul Buciumeni va fi amplasat un parc eolian. Este vorba despre construcţia mai multor turbine, menite să folosească energia vântului şi să producă în final curent electric, care va ajunge în casele locuitorilor întregului raion.

Grandiosul proiect vine din partea unor investitori europeni, care planifică în acest sens 75 milioane de euro.

Primarul comunei Buciumeni, Filip Petriciuc, la început a studiat dacă nu cumva prezintă pericol pentru sănătatea oamenilor, dar a înţeles că elicea pusă în funcţiune de vânt face gălăgie, însă e amplasată departe de sat şi nu va cauza probleme.

Proiectul în cauză îşi trage rădăcinile de prin 2011, până la moment este elaborat studiul de fezabilitate: „Investitorii au dorit să se asigure că locul ales este bun pentru construcţia turbinelor eoliene, că vântul va produce destulă energie. Rezultatele au fost pozitive.

Totodată pe aici trece linia de tensiune înaltă, care la fel constituie o condiţie a proiectului”. În prezent, lucrarea este la faza de proiectare. Investitorii de asemenea vor construi 50 de km de drum în variantă albă.

Construcţia parcului eolian, care va avea o capacitate de 50 megavolţi, este planificată pentrul 2014, iar costul energiei electrice, din câte cunoaşte Filip Petriciuc, nu-l va depăşi pe cel achitat de populaţie la moment.

Sursa: unghiul.info

 

Frumoase câmpuri, inimoşi gospodarii. Cum îşi administrează afacerile agricole mai mulţi fermieri din nordul ţării

Agrobiznes
-
0

Ploile din mai-iunie au fost benefice pentru agricultura raionului în proporţie de 95 la sută. Pierderile constituie 5%. Săptămâna trecută am avut prilejul să asist la controlul reciproc dintre trei gospodării agricole ce se află în satele Şeptelici, Egoreni şi Cosăuţi, control organizat de Direcţia agricultură şi alimentaţie.

Mai degrabă este vorba nu de un control, ci de un schimb de experienţă, un prilej fericit de a vedea cum stau lucrurile la vecini şi ce poţi învăţa de la ei, căci omul cât trăieşte învaţă.

Ca un codru verde, lanurile de porumb şi floarea-soarelui la Egoreni

Bucură ochiul şi sufletul până în prezent ogoarele din raionul nostru. Liderul Ion Coţaga de la Egoreni are cu ce se lăuda aproape pe toate câmpurile SRL-ului pe care îl conduce. Dar câmpuri are multe — 200 hectare de grâu, 43 hectare de orz de primăvară, 200 hectare de porumb, 150 hectare de floarea-soarelui şi 30 hectare de livadă. Ca un codru verde, curate, fără buruieni sunt lanurile de porumb şi floarea-soarelui. Bine arată şi plantaţiile de grâu. Un câmp însă îi face necazuri mai mulţi ani la rând. Anul acesta a fost nevoit să întoarcă grâul de pe el, căci încremenise, parcă oprit în creştere. Liderul spune că i-a lipsit o ploaie la timp, dar şi bonitatea solului mai lasă de dorit. Porumbul semănat mai târziu în locul grâului, s-a dat cu părerea experimentatul specialist Ion Cebotărean de la Direcţia agricolă, are nevoie de o cultivare printre rânduri, o ploiţă bună şi se poate spera la o roadă satisfăcătoare.

Gospodărie refăcută din cenuşă la Cosăuţi

De la Egoreni specialiştii celor trei gospodării au trecut alături, la Cosăuţi, în gospodăria liderului Anatolie Sapojnic. În faţa a două lanuri frumoase de floarea-soarelui liderul i-a informat pe colegi că în total are arendate 1421 de hectare. Grăunţoasele ocupă o suprafaţă de 735 de hectare, iar culturile tehnice 638 de hectare. Mai are şi 18 hectare de lucernă. Spre deosebire de vecini, în afară de floarea-soarelui, liderul mai are încă două culturi tehnice: sfeclă de zahăr şi rapiţă de toamnă. Plantele arată bine şi în această gospodărie, cu excepţia câtorva câmpuri. Pe unul din lanurile de floarea-soarelui, care la margini e curat, mai departe în interior se zărea şi ridichioară. Liderul a explicat că din lipsă de bani a făcut economiile pe care le-a putut face. La prelucrarea solului nu a folosit erbicidul scump pe întreaga suprafaţă, ci doar pe la margini.

Contabilul Simion Conovali se apropie de mine ca să mă informeze că lucrează de 60 de ani în gospodărie. Îmi spune că de curând va împlini 80 de ani şi că ar fi stat acasă să se odihnească, dar când a văzut că gospodăria se duce de râpă, pământurile se dau în arendă străinilor, care fac râs dintr-însele, în 2007 a decis să restabilească ce se putea de restabilit. L-a rugat pe domnul Sapojnic să lase munca la oraş, să revină în sat şi să se apuce de agricultură. Omul l-a ascultat, şi iată aşa a luat naştere cooperativa de producere. Având o experienţă bogată, contabilul l-a povăţuit pe lider să nu trateze floarea-soarelui cu erbicide. Le-a zis colegilor din administraţie aşa: „Dar cum pe vremea colhozurilor nu stropeam lanurile cu atâtea chimicale şi mâncam pâine. Vom cultiva de mai multe ori, mai multe mişcări o să facem, în schimb vom căpăta producţie calitativă şi mai ieftină”. Ajunşi în parcul de maşini şi tractoare, domnul Conovali s-a grăbit să-mi spună: „Nici o boroană n-au cumpărat predecesorii. Toţi banii câştigaţi îi puneau prin buzunare. Cum ne-am închegat gospodăria în 2007, am cumpărat două combine, două semănători, două tractoare, două stropitori. Am cumpărat tehnică de patru milioane de lei ca să avem cu ce lucra”.

În timp ce stăteam de vorbă cu veşnic tânărul contabil, liderul le vorbea colegilor despre cum a pregătit tehnica pentru recoltare. Le-a spus că în depozite s-a făcut curăţenie, dezinfecţie şi i-a poftit să vadă. Face totul din timp ca să nu aibă probleme la strânsul roadei.

Unde a pus liderul mâna a pus şi Dumnezeu mila la Şeptelici

Liderul Vladimir Ivanov spune că în comparaţie cu anul trecut, acest an agricol e mai promiţător. Ploile, cu toate că au fost şi cu grindină, au venit tocmai la vreme, iar culturile bătute de grindină şi-au revenit deja. Gospodăria condusă de dumnealui îngrijeşte 800 hectare de pământ, dintre care 200 hectare au fost semănate cu cereale din prima grupă, 220 hectare cu floarea-soarelui, 140 hectare cu soia, 50 hectare cu sfeclă de zahăr, 12 hectare de legume, 120 hectare de livadă. Deşi sfecla arată bine, liderul se arată nemulţumit pentru că din cauza ploilor n-a reuşit să efectueze tratarea împotriva buruienilor la timp, vreo cinci hectare au fost spălate de ploi. Din această cauză rodnicia hectarului nu va fi cea dorită, dar vreo 35 chintale la hectar vor fi. În schimb, celelalte culturi îi bucură sufletul şi liderul speră să aibă un an deosebit.

Schimbul de experienţă a fost benefic

La finalul traseului prin aceste trei gospodării specialistul principal de la Direcţia raională agricultură, domnul Ion Cebotărean, avea să spună: „Sunt pe deplin satisfăcut de cele văzute în gospodăriile dumneavoastră, în pofida acelor neajunsuri pe care le-am remarcat la faţa locului. Până la moment acest an agricol ne inspiră încrederea la roade bogate. Aşteptăm roadă bună la floarea-soarelui. Porumbul s-a dezvoltat foarte bine până la moment. Am putea spune că e anul porumbului. La Şeptelici, cred eu că toţi o să fiţi de acord cu mine, se înregistrează o situaţie foarte bună la toate câmpurile, cea mai bună din ceea ce-am văzut noi astăzi. E frumos şi în livadă, şi pe câmpuri. Chiar şi acea floarea-soarelui care a fost întoarsă nu mai poate spune nimeni că acel lan a fost semănat a doua oară, plantele s-au dezvoltat uimitor de repede. Dar ce frumuseţe de grădină de legume are domnul Vladimir! E o mândrie a raionului grădina lui.

E bine şi frumos şi la Ion Coţaga la Egoreni. El e pionier în cultivarea porumbului. Are cele mai multe suprafeţe semănate cu porumb şi toate arată bine. De floarea-soarelui nici nu mai vorbim, căci deja e mai înaltă decât un stat de om. Cât priveşte grâul, aici a avut de suferit, dar sunt şi câmpuri promiţătoare şi una cu alta o să se compenseze.

La Cosăuţi de asemenea speranţele ne aparţin. Personal faţă de Anatolie Sapojnic am un respect aparte. E un specialist care depune maximum de efort pentru a obţine roade bogate. Pentru că dintotdeauna la Cosăuţi s-au strâns cele mai înalte roade de grâu — până la 60 chintale la hectar. Dar ce-i mai important că cele vreo 600 hectare lăsate în paragină au fost desţelenite şi astăzi sunt toate semănate. Vor fi roade bune la toate culturile. Depuneţi o muncă din zori şi până în noapte şi nu-mi rămâne decât să vă doresc tuturor dumneavoastră multă sănătate, Dumnezeu să ne păzească tot ce am crescut până în prezent şi să ajungem cu bucurie la sfârşitul acestui an agricol”.

Mulţumiţi de acest schimb de experienţă au rămas toţi specialiştii prezenţi, care au ţinut să accentueze că acest control reciproc, care s-a înrădăcinat încă de pe timpul fostei URSS, e valabil şi astăzi, deoarece lucrurile se văd mai bine în comparaţie, şi astfel în perspectivă poţi corecta unele greşeli. Cât despre agricultură în general ei au remarcat că aceasta în ultimii ani e supusă riscului continuu, s-a încălzit planeta, intrăm din iarnă direct în vară, nu mai avem ploile acelea cuminţi de altă dată, ne bate an de an seceta. Perspectiva e în irigare şi în tratarea cu îngrăşăminte.

La întoarcere, în drum spre Soroca, l-am întrebat pe domnul Cebotărean cum e situaţia în întregime pe raion şi dacă ploile n-au adus mari pagube. Răspunsul a fost următorul: „Ploile din mai-iunie au adus un folos foarte mare pentru agricultură şi la moment toate culturile se află într-o stare bună şi chiar foarte bună. Aşa stare de lucruri n-a mai fost mulţi ani la rând. Cu părere de rău, am fost afectaţi şi de grindină, dar comparând folosul pe care ni l-au adus ploile, putem spune că 95 procente ele au adus folos şi doar 5 procente pagube. Să dea Dumnezeu cu aceste pierderi să rămânem până la sfârşitul anului agricol”.

Sursa: odn.info.md

Agricultorii propun pilotarea impozitului consolidat în agricultură în 3 raioane! Ce şanse are iniţiativa

Agrobiznes
-
0

Federaţia Naţională a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară insistă pe necesitatea de a introduce impozitul consolidat în agricultură. Preşedintele federaţiei, Alexandru Slusari, a comunicat că se propune pilotarea acestui proiect în 3 raioane din ţară ca să se observe efectele.

Potrivit IPN, reprezentanţii agricultorilor s-au întâlnit recent cu vicepreşedintele Parlamentului, Adrian Candu, care le-a comunicat că există o problemă cu aplicarea impozitului consolidat deoarece sunt mai multe păreri în Parlament, dar şi printre agricultori. Nu toţi sunt de acord cu această iniţiativă. Propunerea federaţiei privind pilotarea proiectului în 3 raioane va fi discutată în cadrul Coaliţiei Pro Europene de guvernare şi se va decide dacă va fi propusă Parlamentului.

Potrivit unui proiect de lege al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, care încă nu a fost supus dezbaterilor în Parlament, impozitul consolidat, numit și unic, ar urma să includă impozitul pe venit, cel funciar, pe imobil, taxa rutieră, taxa pe apă şi alte taxe locale.

Moldovenii vor prelua experienţa Spaniei în aplicarea tehnologiilor moderne de producere a strugurilor de masă

Agrobiznes
-
0

Reprezentanţii a 10 întreprinderi din Moldova, ce produc, comercializează și depozitează struguri de masă, precum și consultanţi naţionali din cadrul instituţiilor agricole de cercetare din Republica Moldova participă la o vizită de studiu în Spania, în perioada 8-12 iulie 2013.

Vizita este organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a RM în cooperare cu Institutul de Formare a Regiunii Murcia, Spania, şi cu susţinerea Proiectului ACED – Competitivitate Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor.

Mihai Bîlba, director al Direcției Relații Internaționale a CCI, a spus că, vizita de studiu are drept scop sporirea calităţii strugurilor de masă pentru export. Producătorii autohtoni sunt familiarizați cu tehnologii şi practici moderne de creştere a soiurilor de struguri de masă, tehnici de recoltare şi post-recoltare, tipuri de ambalaje pentru menţinerea calităţii strugurilor în stare proaspătă.

Pe 8 iulie curent, la Societatea Agricolă Profesională – APOEXPA, delegaţia din Moldova a participat la Evenimentul anual de prezentare a atractivităţii strugurilor regiunii Murcia, iar pe 9 iulie, la Institutul de Investigaţii şi Dezvoltare Agroalimentară, a luat parte la o conferinţă de prezentare a practicilor de cercetare-dezvoltare pentru obţinerea noilor varietăţi de struguri.

Programul de afaceri mai include vizite pe plantaţii de struguri, vizite la Universitatea Politehnică din Cartagena, la companii producătoare de sisteme de irigare, echipament şi articole pentru scheme de plantare, spaţii de depozitare şi refrigeratoare.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu Spania, pentru primele patru luni ale anului 2013, a înregistrat suma de 16.4 mil. USD, crescând cu 5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Exportul de mărfuri realizat în perioada analizată a înregistrat suma de 2.7 mil. USD – cu 8% mai mult faţă de patru luni ale anului 2012.

Importul de mărfuri din Spania a însumat 13.7 mil. USD şi a înregistrat o creștere de 4,5% în raport cu ianuarie – aprilie 2012.

Sursa: chamber.md

 

Parlamentul va examina săptămâna aceasta revenirea la 8% TVA în agricultură

Agrobiznes
-
0

Deputaţii urmează să se expună până la sfârşitul săptămânii curente vizavi de revenirea la 8% TVA în agricultură. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatului din Agricultură şi Industria Alimentară (FNPAIA), Alexandru Slusari, a declarat că vicepreşedintele Parlamentului, Adrian Candu, le-a promis agricultorilor, în cadrul unei întrevederi, că problema TVA va fi examinată de Parlament vineri, 19 iulie.

Potrivit IPN, Alexandru Slusari l-a informat pe vicepreşedintele Parlamentului că acum situaţia în agricultură este mai grea decât anul trecut, deoarece oamenii au trecut de o secetă puternică, însă au rămas fără capital, iar preţurile au început să scadă ca în fiecare sezon şi o povară fiscală prea mare i-ar ruina pe mulţi.

TVA în agricultură a fost 8% până la 1 ianuarie 2013, când a fost majorat până la 20%, însă 12% statul urma să le întoarcă agricultorilor în 30 de zile. Prin modificări aprobate de legislativ în luna aprilie, 12% rămân în prezent pe conturile agricultorilor pentru lucrări de modernizare a afacerii lor. Agricultorii susţin însă că formula de calculare a TVA este foarte complicată şi insistă să se revină la situaţia de până la începutul anului curent.

 

 

Sfaturi utile: Tehnici de înmulţire a familiilor de albine practicate în Uniunea Europeană

Agrobiznes
-
0

În conceptul natural de înmulţire a familiilor de albine, apicultorii europeni au în vedere crearea de familii de albine sănătoase şi puternice, fără a fi obligaţi să intervină terapeutic sau să recurgă la hrăniri cu caracter de stimulare pentru dezvoltarea acestora.

În acest scop apicultorii trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte: roiul natural părăseşte o familie puternică împreună cu matca şi 2 până la 5 kg albine în perioada aprilie-iunie. El se va fixa pe un suport (creangă sau altele) unde va consuma în 1-2 zile mierea din guşă şi va scăpa de sporii de locă europeană.

Roiul înfometat va ocupa un nou areal de bază meliferă situat la o distanţă cuprinsă între 2-15 kg de vatra de proveninţă şi îşi va construi toţi fagurii. Albinele cercetaşe, după găsirea noului adăpost, îl vor curăţa şi dezinfecta înainte de aducerea roiului. În ţările din Uniunea Europeană roiul prins în apropierea stupinei nu ai voie să-l instalezi pe vatra de roire şi eşti obligat să-l transporţi pe o vatră nouă situată la o distanţă de 3-5 km.

În Uniunea Europeană, rata anuală de înmulţire a familiilor de albine este de 30%. În acest scop, apicultorii trebuie să se doteze cu minimum 30% stupi suplimentari, lădiţe de transport, roi la pachet şi mătci tinere (pe care le cresc sau le achiziţionează).

Pentru înmulţirea familiilor de albine se folosesc două tehnici:

  • stimularea roitului artificial;
  • sistemul de rotaţie anuală a stupilor.

Înmulţirea familiilor de albine prin stimularea roitului artificial

De la familiile puternice se recoltează câte 2-3 kg albine (de obicei din caturile cu miere) pentru fiecare roi creat. Albinele recoltate sunt puse în lădiţe pentru un roi la pachet, unde sunt înfometate minimum 14-16 ore, mai exact spus până când albinele dau semne de agonie ca urmare a consumării în totalitate a mierii din guşă şi a dispariţiei în acest mod a sporilor de locă.

Lădiţele cu roi la pachet sunt depozitate în încăperi întunecoase şi răcoroase, unde li se aplică roilor minimum două tratamente pentru varrooză (cu fluvalinate şi cu acid oxalic) pentru a întrerupe ciclul biologic al parazitului. După încheierea tratamentelor se introduce o matcă tânără împerecheată, care în absenţa puietului este rapid acceptată. În acest moment roiul se transportă pe o vatră nouă situată la 3-5 km de vatra de origine a albinelor.

Se pune apoi într-un stup dezinfectat, echipat numai cu faguri artificiali. În perioada următoare se fac hrăniri masive cu 4-5 l sirop de zahăr sau fructoze artificiale. Noua vatră de stupină este constituită doar din roi recent formaţi. Până toamna, roii formaţi se vor dezvolta.

Toamna, apicultorul desfiinţează 30% din familiile de bază epuizate în producţie, iar albinele acestora se trec în lăzi de transport roi, unde sunt supuse la două tratamente de varrooză, se înfometează şi se unifică cu noii roi creaţi. În acest mod sunt create familiile puternice pe 8-10 rame, care pot ierna în condiţii bune.

Se extrage întreaga cantitate de miere din cuib, contribuind astfel la creşterea producţiei de miere marfă, se vor topi toţi fagurii, iar ceara se va folosi doar în industria de lumânări. Ceara din care se confecţionează fagurii artificiali va proveni întotdeauna din căpăcele sau din fagurii virgini.

În cadrul acestei tehnologii este interzisă construcţia de faguri artificiali în familia de bază şi drept urmare, tot la 3 ani, întregul stoc de faguri de cuib sunt topiţi. În acest mod se previne răspândirea locii americane şi se limitează la maximum tratamentele cu antibiotice. Pe lângă aceste avantaje în stupină nu vom avea niciodată mătci mai bătrâne de 3 ani, epuizate.

Înmulţirea familiilor de albine prin sistemul de rotaţie anuală a stupilor

Această metodă este similară cu metoda înmulţirii familiilor de albine prin stimularea roitului artificial, numai că albinele sunt recoltate concomitent cu extracţia caturilor (magaziilor) de miere.

Caturile sunt transportate cu albină cu tot, după care albina este scuturată în lăzile de roi la pachet, unde se fac tratamente contra varrooa, sunt înfometate şi apoi transportate pe o nouă vatră situată la 3-5 km de stupina donatoare.

Prin practicarea acestei metode procentul de înmulţire a familiilor de albine este de 100%, fapt ce duce la dublarea efectivului de familii de albine în perioada optimă de înmulţire (aprilie-iunie).

Toamna, se desfiinţează toate familiile de bază, albinele fiind transferate în lădiţe de roi artificiali, unde se tratează de varrooa, după care se unesc cu roii artificiali formaţi, cărora li se dublează populaţia la iernat. Se recoltează apoi mierea din familia de bază, crescând producţia marfă cu 20-30% şi se topesc toţi fagurii din cuib.

Această metodă de rotaţie anuală a stupilor, este cea mai agreată de apicultorii din Uniunea Europeană, deoarece asigură familii de albine puternice şi sănătoase, permite schimbarea anuală a tuturor fagurilor din cuib şi a mătcilor, împiedică intrarea familiilor de albine în frigurile roitului şi sporeşte producţia de miere marfă.

Sursa: revista-ferma.ro

 

În acest an nucile sunt mai puţine, dar mai mari! Ce spun specialiştii

Agrobiznes
-
0

În acest an producătorii de nuci din Republica Moldova se vor bucura de mai puţină roadă ca de obicei din cauza condiţiilor meteo din această primăvară, care au împiedicat polenizarea. Nucile sunt puţine, dar mari, a declarat preşedintele Asociaţiei Exportatorilor de Nuci din Moldova, Dumitru Vicol.

Potrivit lui Dumitru Vicol, nucile sunt în acest an mari pentru că a fost multă umiditate în sol. Cantităţile de nuci la care se aşteaptă producătorii sunt aproximativ cele din anul trecut sau cu 40% mai puţin decât media anuală. Şi anul trecut recolta a fost joasă din cauza secetei excesive, relatează IPN.

Dumitru Vicol a mai spus că roada poate să difere de la o specie la alta. Pe teritoriul republicii sunt plantate peste 30 de soiuri de nuci. Anual Republica Moldova exportă circa 8 mii de tone de nuci. Pronosticul pentru acest an este de 7 mii de tone.

Dumitru Vicol a adăugat că pentru agricultorii moldoveni afacerea cu miez de nucă este una de viitor. Miezul de nucă se vinde la preţ mare, iar cheltuielile pentru întreţinerea unei livezi nu sunt semnificative. În plus pământurile fertile favorizează creşterea unor soiuri de nucă de calitate.

Miezul de nucă moldovenesc este exportat în întreaga lumea, în special în Germania, Austria, Marea Britanie şi Franţa. Preţul unui kilogram de miez este de 6-9 euro, în dependenţă de calitate.

Estimativ, pentru înfiinţarea unui hectar de livadă de nuci cu soiuri autohtone sunt necesare investiţii de aproximativ 100 de mii de lei, iar termenul de recuperare a investiţiilor este de 11 ani de la plantare. Potrivit prognozelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, către anul 2014 suprafaţa livezilor de nuci va constitui aproximativ 11,6 mii hectare, faţă de 7 mii în prezent.

 

1...1.9151.9161.917...1.969Pagina 1.916 din 1.969