Crescători de oi din raioanele Taraclia, Cimişlia, Cahul şi Basarabeasca au participat la tradiţionalul Concurs zonal „Tunsul manual şi mecanizat al ovinelor”, ediţia a treia, desfăşurat în acest an pe teritoriul Cooperativei Agricole de Producere „Elita-Alexanderfeld”.
La acest concurs, crescătorii de ovine s-au întâlnit nu doar pentru a se întrece la dibăcia de a mânui uneltele de tuns, ci şi pentru a face schimb de experienţă şi chiar de rase de oi. Profitând de prezenţa autorităţilor raionale la eveniment, proprietarii cooperativelor de producere, ai fermelor de oi şi ciobanii şi-au expus nevoile şi speranţele legate de activitatea pe care o desfăşoară în sectorul zootehnic.
Concursul a demarat cu tragerea la sorţi a ocoalelor cu oi pe care concurenţii urmau să le tundă. În timp ce concurenţii erau preocupaţi să nu depăşească cele trei minute alocate de regulament tunsului unei oi, muncitoarele energice din cadrul cooperativei-gazde adunau rulourile de lână, cântărindu-le şi trecându-le printr-un punct improvizat de sortare şi depozitare. Toate datele erau incluse într-un registru de către contabila întreprinderii. Regulamentul concursului a fost strict, participanţii urmând a fi descalificaţi în cazul în care ar fi dovedit carenţe în cultura tunsului, dacă s-ar fi purtat brutal cu animalele sau le-ar fi rănit.
Au venit, au tuns, au învins!
În anul acesta, primele trei locuri în cadrul concursului tunsului mecanizat au fost ocupate de crescătorii de oi din cadrul Cooperativei Agricole de Producţie „Albota” din raionul Traclia. Primul loc a fost ocupat de Dumitru Bocicovar, conducătorul fermei de oi din cadrul cooperativei. Acesta este multiplu campion al concursurilor desfăşurate cu ani în urmă în cadrul URSS. Dumitru Bocicovar a terminat de tuns cele zece oi în 30 de minute şi 3 secunde, la final, spre delectarea tuturor, a efectuat o demonstraţie de talent şi îndemnare tunzând o oaie cu ochii legaţi. Pe locul patru, la tunsul mecanizat, s-a situat Serghei Rusandu din localitatea Alexanderfeld, iar locul cinci i-a revenit altui locuitor al aceleiaşi localităţi, Nicolae Ţurcan. La compartimentul tunsul manual, au fost înregistraţi doar doi concurenţi. Pe primul loc s-a situat Nicolai Costiuc din Alexanderfeld, iar locul doi a revenit unui adolescent curajos şi tenace din Cimişlia – Ştefănel Cibotaru, care a participat şi anul trecut la concurs. Participanţii la concurs au beneficiat de premii din partea Consiliului Raional Cahul şi a Uniunii Teritoriale a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie „AgroIndSind”.
La Cahul, oieritul continuă a fi o tradiţie
Prezent la eveniment, Veaceslav Bălănel, vicepreşedinte al raionului Cahul, susţine că competiţia are ca scop pomovarea oieritului şi încurajarea crescătorilor de oi să nu renunţe la această îndeletnicire. Bălănel a subliniat că la acest gen de evenimente crescătorii de oi se întâlnesc şi realizează un important schimb de experienţă, iar majoritatea ajung să colaboreze trecând la schimbul de achiziţii în materie de rase de ovine sau la schimb de tehnici de lucru.
„Pentru administraţie este îmbucurător faptul că, în pofida greutăţilor existente în sectorul zootehnic, ei se ocupă în continuare cu creşterea ovinelor, pentru moment fiind înregistrate în raion 70 000 de capete de ovine, deşi majoritatea reprezintă investiţii în sectorul privat. Pe teritoriul raionului există patru ferme de producere, dintre care două sunt ferme de prăsilă”, a relevat Veaceslav Bălănel.
Oficialul mai susţine că, în comparaţie cu multe raioane din sud, Cahulul se află la acest compartiment la un nivel mai avansat. Spre deosebire de anii trecuţi, anul acesta, în semn de susţinere, Consiliul Raional Cahul a alocat 3600 de lei pentru desfăşurarea concursului. Anual, în raionul Cahul se produc 1000 de tone de carne.
Dinastii de crescători de oi
Dumitru Rusandu este membru al unei dinastii de ciobani care din tată în fiu şi-au transmis obiceiul. Acesta activează ca brigadier în cadrul CAP „Elita-Alexanderfeld”. Recent, s-a întors în ţară cu un şeptel de 40 de berbeci de prăsilă, importaţi din regiunea Doneţk, Ucraina.
Cei din cadrul fermei în care activează şi-au luat în serios misiunea de fermă de prăsilă, ajungând să aprovizioneze alte ferme din ţară cu rase de oi ameliorate. Dumitru Rusandu susţine că se câştigă bine din această afacere, statul având un program de subvenţionare convenabil pentru fermele de prăsilă. El spune că nu este tentat de ideea plecării peste hotare, având acasă tot ce îi trebuie ca să se simtă mulţumit, precizând cu încântare că şi copiii săi se regăsesc în activităţile familiei.
Rusandu se declară „fanatic” în domeniu şi susţine că deşi aceste concursuri nu aduc mare profit crescătorilor de oi, activităţile de acest gen sporesc concurenţa între ferme, iar concurenţa scoate ce este mai bun dintr-un producător.
Problemele crescătorilor de oi
După concurs, concurenţii s-au întâlnit în jurul unei mese cu produse tradiţionale ciobăneşti şi, rând pe rând, şi-au urat de bine şi şi-au spus păsul pe marginea problemelor cu care se confruntă. Majoritatea au deplâns moartea lentă a îndeletnicirii, declarând că nu mai au cui transmite meşteşugul, tinerii moldoveni fiind plecaţi peste hotare, iar cei rămaşi se arată dezinteresaţi faţă de activitate. O altă problemă a oieritului constituind-o lipsa posibilităţilor de comercializare a lânii, dar şi restrângerea păşunilor.
Concursul a fost organizat de către Direcţia agricultură şi alimentaţie a Consiliului Raional Cahul în comun cu Agenţia naţională pentru siguranţa alimentelor Cahul, Federaţia Naţională a crescătorilor de ovine şi caprine din Moldova şi sindicatul „AgroIndSind”.
Sursa: gazetadesud.md
Comentarii