Camera de Comerţ şi Industrie invită la sesiunea de prezentare a proiectului „INNO-FOOD SEE”

0

Camera de Comerţ şi Industrie invită reprezentanţii instituţiilor de cercetare şi agenţii economici din Republica Moldova să participe la sesiunea de prezentare a proiectului „INNO-FOOD SEE – Stabilirea mecanismelor de susţinere a inovării şi sporirea gradului de conştientizare a potenţialului inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice în industria alimentară în regiunea Europei de Sud-Est„. Evenimentul va avea loc pe data de 12 martie 2013, în sala de conferinţe a CCI a RM (Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 151, et. 2).

Obiectivele „Inno-Food SEE” au o valenţă dublă:

  1. stabilirea mecanismelor corespunzătoare pentru a facilita coordonarea abordărilor şi politicilor de cercetare, tehnologie şi inovare în sectorul alimentar;
  2. creşterea gradului de conştientizare a publicului asupra importanţei progresului tehnologic şi inovării în sectorul alimentar, în zona Europei de Sud-Est.

În cadrul reuniunii vor fi prezentate tendinţele şi necesităţile de inovare în industria alimentară la nivel naţional şi regional, vor fi discutate câteva exemple de succes în implementarea noilor tehnologii în industria alimentară a Republicii Moldova, precum şi mecanismele de finanţare disponibile pentru cercetare şi dezvoltare în sectorul agroalimentar.

Proiectul „Inno-Food SEE” a demarat în septembrie 2011 și reuneşte 12 parteneri: institute de cercetare în domeniul agroalimentar şi organizaţii de susţinere a businessului din Grecia, Italia, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Serbia, Republica Moldova, Ucraina.

Informaţii suplimentare:
Direcţia Relaţii Internaţionale a CCI,
Tel/fax: : 0 22 22-13-91, 022 23-87-70;
e-mail: [email protected]; [email protected], [email protected]

Moldova a exportat, în anul 2012, în UE, peste 162 mii decalitri de vin sau 90% din cota anuală

0

Republica Moldova a exportat, în anul 2012, în statele UE, fără taxe vamale, peste 162,07 mii decalitri (dal) de vin sau 90,04% din cota anuală de 180 de mii dal.

 

Potrivit informaţiilor acordate NOI.md de surse din cadrul Ministerului Economiei al Moldovei, cele mai importante direcţii de export a vinului moldovenesc au fost Cehia, Germania, România, Lituania, Polonia şi Slovacia.

Cotele oferite pentru exportul de zahăr au fost utilizate în proporţie de 82,58 % (28 077,3 t). Destinaţiile de export cu cea mai mare pondere au fost România, Belgia şi Polonia. Cotele oferite pentru exportul de grîu au fost valorificate în proporţie de 51,66% (25 832,3 t). Cele mai importante direcţii de export au fost România, Marea Britanie şi Italia.

În total, pe parcursul anului 2012, Camera de Licenţiere a eliberat 1277 autorizaţii pentru exportul de vin, zahăr, grîu, porumb şi orz în regim preferenţial în ţările UE. În prezent, Moldova poate exporta în UE fără achitarea taxelor vamale peste 10 mii de denumiri de produse, cu excepţia unor produse agricole sensibile, pentru care au fost stabilite anumite cote.

Sursa: noi.md

Agenţia Apele Moldovei, acuzată că distruge unul dintre cele mai mari sisteme de irigaţie din ţară

0

Mai mulţi fermieri din raioanele Hânceşti şi Leova acuză Agenţia Apele Moldovei că distruge unul dintre cele mai mari sisteme de irigaţie existent în zonă, fără a oferi o alternativă. În replică, reprezentanţii Agenţiei spun că au luat această decizie pentru că sistemul de irigaţie este învechit şi ineficient.

Sistemul de irigaţie nu este funcţional de ani buni, dar putea fi reabilitat, spune preşedintele Organizaţiei Regionale Sud a Federaţiei Fermierilor din Moldova.

„Aceste ţevi sunt de la reţeaua de irigare centrală, care a fost proiectată să aprovizionezte cu apă o parte din teritoriul câmpurilor raioanelor Hânceşti şi Leova, aproape 20 de mii de hectare de teren”, a declarat Iacob Covaliu, preşedintele filialei de Sud FNF.

Nemulţumiţi sunt şi producătorii agricoli, care se întreabă cum vor face faţă unei eventuale secete.

„Am grâu, am lucernă, ceea ce nu putem folosi este irigarea. Anul trecut, cu seceta, am pierdut tot ce am semănat”, s-a plâns Vasile Micher, fermier din satul Sărata Răzeşi, Leova.

„Am 5 ha de pământ. Am nevoie de apă de irigare”, a spus Anton Cireş, fermier din satul Mingir, Hânceşti.

Responsabilii din raion spun că au decis să vândă ţevile uzate, iar din banii obţinuţi se construiască un nou sistem de irigaţie.

„Ne-am adresat la Agenţia Apele Moldovei, cu rugămintea să comercializăm aceste ţevi, care nu se folosesc şi sunt complet uzate şi ruginite”, a declarat Chiril Sîrbu, adminitratorul Î.S Staţiunea Tehnolgică pentru irigare Hânceşti, Agenţia Apele Moldovei.

Potrivit Ministerului Agriculturii, în prezent, doar 8 la sută din totalul terenurilor agricole din ţară sunt irigate.

Sursa: publika.md

Avem un singur magazin specializat în produse ecologice. Responsabilii din agricultură spun că fac ce pot

0

În timp ce în Europa produsele ecologice sunt tot mai căutate, în Moldova puţini au curajul să lanseze astfel de afaceri. Responsabili de la Ministerul Agriculturii spun că încearcă să promoveze cum pot produsele ecologice.

Singurul magazin specializat pe produse bio din ţară s-a deschis acum două luni. „Cumpără de toate, suplimente alimentare. Mai ales oamenii care călătoresc peste hotarele ţării ştiu foarte bine aceste produse şi cumpără atât produse alimentare, cât şi suplimente, şi cosmetice la fel”, a menţionat Marcela Badia, directorul magazinului.

Mulţi moldoveni spun că au auzit despre produsele ecologice, dar nu prea au încredere în calitatea lor. Iată ce au declarat oamenii:

„Am dori să le cumpărăm, dar să ştim că ele sunt cu adevărat ecologice. Însă nu suntem siguri de acest lucru.”

„Permanent cumpărăm produse bio şi permanent le folosim în alimentaţie.”

Totodată, medicii afirmă că puţine dintre produsele prezente pe piaţă pot fi numite ecologice.

„În Republica Moldova mănâncă bio cei care cultivă în casă şi nu folosesc aditive. Referitor la fructe şi legume, mănâncă bio cei care cresc în grădina proprie şi nu folosesc substanţe toxice, îngrăşăminte sau substanţe, pentru a nimici pesticide”, a remarcat Angela Peltec, medic gastro-intestinolog.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii recunosc faptul că Moldova este codaşă la acest capitol.

„Am întreprins mai multe activităţi privind deschiderea locurilor special amenajate în supermarkete, unde se vând produsele vegetale certificate ecologic. Şi anul acesta continuăm să organizăm o piaţă-expoziţie de produse tradiţionale şi ecologice”, a comunicat Iurie Senic, şef direcţie Ministerul Agriculturii.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în Moldova sunt peste 60 de producători care deţin certificate ce demonstrează că marfa este ecologică.

Sursa: publika.md

Calul andaluz – evoluţia rasei în Europa

0

Calul andaluz a fost apreciat încă din Evul Mediu. A fost cunoscut oficial sub numele de cal pur spaniol.

Caii spanioli au fost apreciaţi pentru calitatea lor încă din epoca romană. Maurii au invadat Spania în secolul al şaptelea şi au adus cu ei calul arab. Din încrucişarea celor două rase a rezultat calul andaluz. Calul Andaluz a avut o influenţă majoră asupra rasei lipitan, care s-a format în jurul anul 1500.

Calul andaluz are un aspect distins, de obicei, apare în culoarea albă. Este un cal cu proporţii excelente, cu coamă şi coadă bogată. Are un cap uşor convex cu urechi mici şi piept destul de masiv.

Calul andaluz este renumit pentru capacitatea sa de a învăţa şi se pretează la dresaj. A fost crescut, în principal, de către călugării din Mănăstirea Cartuja. În Evul Mediu, Cortes a adus calul andaluz în America pentru cuceririle sale.

În anul 1832, o epidemie a devastat populaţia de cai spanioli şi numai o turmă mică de la Mănăstirea Cartuja a supravieţuit. Calul anduluz nu a fost exportat înainte de anul 1962.

Sursa: Gazetadeagricultura.info

Laptele miraculos de iapă din rasa Haflinger

1

Foarte multe afecţiuni cardiovasculare, gastrointestinale, nevrotice, etc. sunt vindecabile prin laptele provenit de la iepele din rasa Haflinger.

În localitatea Mulben din Germania, medicul veterinar Rudolf Storch a creat o herghelie – sanatoriu unde se fac tratamente cu lapte de iapă. Asemenea clinici s-au deschis şi în alte localităţi din Germania. Laptele este procurat de la iepe de rasă Haflinger care pentru docilitatea şi masivitatea lor sunt folosite în special la tracţiune. Cai din rasa Haflinger sunt verii mai mari ai cailor hutuli de la noi.

După ce au studiat în prealabil vechile metode pe care călăreţii mongoli le aplicau pentru vindecarea bolnavilor dându-le să bea lapte de iapă, medicii germani recomandă să se bea jumătate de litru de lapte de iapă pe zi.

O iapă bine hranită poate da într-un an, cu 5-6 mulsuri pe zi, 1000-1500 de litri de lapte, exclusiv laptele necesar mânzului respectiv în perioda celor 6-9 luni de lactaţie.

Pentru mărirea producţiei şi asigurarea potenţialului s-au creat aparate speciale pentru hrănirea iepelor mamă, pentru muls, conservarea laptelui şi pentru obţinerea laptelui praf.

S-au făcut tratamente cu laptele provenit de la iepele de orice rasă, dar aşa cum s-a constatat în clinicile din Germania, cele mai bune rezultate s-au obţinut cu laptele de la iepele Haflinger.

Sursa: gazetadeagricultura.info

Businessmeni din Austria sunt dispuşi să investească în Republica Moldova

0

Businessmeni din Austria sînt interesaţi să facă investiţi în ţările Europei de Sud-Est, inclusiv în Republica Moldova. În context, în perioada 4-6 iunie 2013, un grup de oameni de afaceri din Austria vor participa la o misiune economică în ţara noastră.

 

Acest lucru l-a anunţat astăzi consilierul comercial al Ambasadei Austriei la Bucureşti, Rudolf Lukavsky, în cadrul unei întrevederi cu vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Moldovei, Vladimir Didilica, informează MOLDPRES.

Rudolf Lukavsky a menţionat dinamica pozitivă a relaţiilor comercial-economice moldo-austriece. „În Republica Moldova există deja companii cu capital austriac, care îşi desfăşoară cu succes activitatea în domeniile asigurări, leasing, construcţii etc. Pentru a încuraja iniţierea noilor parteneriate, solicităm sprijinul CCI a Moldovei în vederea organizării misiunii economice menţionate şi a unui forum de afaceri la Chişinău”, a subliniat sursa citată.

La rîndul său, vicepreşedintele CCI, Vladimir Didilica, a accentuat bunele relaţii de colaborare pe care le are instituţia camerală din Moldova cu Camera Economică a Austriei, precum şi cu alte organizaţii austriece de susţinere a businessului. „În noiembrie 2012, în cadrul unui proiect al PNUD, CCI a organizat o vizită de studiu în Austria, la care au participat 20 de întreprinzători, inclusiv din stînga Nistrului. Tot pentru a prelua experienţa austriacă în business, deja de peste 15 ani, CCI a Moldovei, Camera Economică a Austriei şi Institutul pentru Dezvoltare Economica WIFI desfăşoară Proiectul moldo-austriac de instruire şi iniţiere a relaţiilor bilaterale de colaborare. În această perioadă, la program au participat peste 200 de antreprenori autohtoni, apreciind înalt atît cunoştinţele obţinute, cît şi rezultatele practice. CCI vă mulţumeşte pentru susţinere şi vă asigură de tot suportul său”, a remarcat Valdimir Didilica.

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, volumul comerţului exterior al Republicii Moldova cu Austria, în anul 2012, a constituit 140,8 mln dolari SUA, ceea ce este cu 43,8% mai mult comparativ cu 2011. Exportul de mărfuri moldoveneşti în Austria, în anul trecut, a fost estimat la 17,9 mln dolari SUA şi s-a majorat cu 43,2% faţă de anul precedent. În aceeaşi perioadă, importul de mărfuri austriece în Republica Moldova a constituit 122,9 mln dolari SUA şi a înregistrat o creştere de 43,9% în raport cu anul 2011, notează MOLDPRES.

Proiectele în agricultură sunt în incertitudine după votarea moţiunii de cenzură

0

Mai multe proiecte în agricultură şi negocierile pentru obţinerea de granturi şi fonduri pentru agricultori sunt, fie amânate, fie în incertitudine, după ce Guvernului i-a fost acordat vot de neîncredere în Parlament. Informaţia a fost comunicată de către ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, pentru Info-Prim Neo.

„Am primit un mesaj că s-a amânat pentru o lună finalizarea negocierilor la Bruxelles privind oferta europeană pentru agricultură. Trebuia să mergem pe 11 martie ca să finalizăm negocierile şi să semnăm acordurile. Avem totul pregătit. Acum însă insistăm, poate îi convingem să semnăm înţelegerea. Aceste negocieri erau necesare şi pentru comerţul liber cu UE”, a remarcat ministrul.

Vasile Bumacov a mai spus că a fost anulată şi o deplasare în Japonia. „Trebuia să semnăm programe pentru obţinerea de biomasă pentru grădiniţe, şcoli şi spitale. Deplasarea urma să aibă loc pe 25 martie, a fost stabilită o întâlnire şi cu premierul Japoniei. Acum nu mai are rost să mergem, probabil am pierdut programele, nu va mai avea loc deplasarea. Are de suferit şi situaţia social-economică din ţară, dar şi imaginea ţării”, a mai spus oficialul.

Ministrul agriculturii susţine că urmau să aibă loc şi negocieri cu Banca Mondială. „Negocieri ca să primim bani pentru cei care au semănat grâu şi porumb. Acum suntem în incertitudine şi cu acestea”, a subliniat Vasile Bumacov.

Parlamentul i-a acordat vot de neîncredere Guvernului la 5 martie. Vineri, 8 martie, prim-ministrul Vlad Filat va anunţa demisia Cabinetului de miniştri după care preşedintele ţării urmează să identifice un candidat la funcţia de şef al executivului.

Sursa: info-prim.md

Lucrările de vară în stupină

0

Lucrările din luna Mai

În luna Mai vom continua lărgirea cuiburilor. Acum vom introduce şi faguri artificiali. De asemenea instalăm topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceară.

Vom menţine în stare activă toate familiile, prin formarea de roi artificiali. Vom uni familiile slabe pentru a forma entităţi puternice în vederea valorificării culesului la salcâm. Vom întări familiile temporare cu puiet căpăcit. De asemenea vom continua să introducem faguri artificiali la clădit.

La stupii verticali cu magazine a sosit momentul adăugarii magazinelor de strânsură iar la stupii orizontali se introduc faguri goi pentru asigurarea depozitării mierii. La stupii multietajaţi se procedează la inversarea şi adăugarea de corpuri.

În luna Mai vom extrage primele cantităţi de miere. Se valorifică culesul la salcâm. În această lună a sosit şi vremea primelor deplasări la masivele melifere.

În această perioadă se vor face primele rezerve de faguri cu miere de calitate. Tot acum vom executa primele schimbări de matci.

Lucrările din luna Iunie

În această lună ne vom ocupa de extragerea mierii, vom topi ceara obţinută şi ne vom pregăti deplasările la culesurile de vară.

În Iunie vom forma un număr mare de roiuri şi vom forma nuclee cu matci de rezervă împerecheate sau neînperecheate. Vom aplica o înmulţire dirijată a familiilor de albine şi lucrările necesare prevenirii frigurilor roitului.

Acum vom alege ramele pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei şi vom extrage mierea de la culesurile de vară. Această perioadă este una propice ca să creştem artificial matci şi să formăm nuclee de împerechere a matcilor.

Lucrările din luna Iulie

În luna Iulie continuăm creşterea artificială a matcilor, organizăm împerecherea şi introducerea lor în familii. De asemenea recoltăm mierea de la culesurile târzii.

Acum egalizăm ca putere familiile din stupină şi întărim roii artificiali formaţi în iunie. Pentru a ne mări rezerva de polen, acum putem recolta polen de la porumb. Tot în această perioadă valorificăm culesurile târzii, în urma cărora putem obţine cantităţi importante de miere.

Vom continua măsurile de prevenire a roitului, de menţinere în stare activă şi vom executa lucrări de intensificare a creşterii noilor generaţii de puiet. Va trebui să preântâmpinăm furtişagul care acum devine extrem de periculos.

Lucrările din luna August

În luna August vom stimula ouatul matcii pentru ca familiile să intre puternice în iarnă. Această operaţiune se face prin deblocarea cuibului, stimularea cu miere, sirop de zahăr sau faguri cu puţină miere care îi descăpăcim după diafragmă. De asemenea vom folosi culesurile târzii acolo unde este posibil.

În această periodă vom strâmtora cuibul la numărul de rame ocupate, vom micşora corespunzător urdinişul, vom înlocui mătcile necorespunzătoare şi vom extrage mierea de prisos.

Acum vom scoate fagurii cu defecte şi cei care nu corespund calitativ (celulele de trântori etc.). De asemenea vom controla calitatea mierii pe care o lăsăm ca hrană pentru iarnă, şi vom face hrăniri de completare acolo unde este nevoie (mai ales la stupii verticali cu magazine). Tot în această lună se va echilibra puterea familiilor, unind familiile între ele.

Sursa: Gazetaagricultura.ro