AgricolaHub.md – suportul financiar și comercial al agricultorilor din Republica Moldova

MAIB
-
0
AgricolaHub.md – suportul financiar și comercial al agricultorilor din Republica Moldova

Într-o lume în continuă schimbare, unde fiecare sezon aduce noi provocări pentru agricultură, sprijinul financiar devine esențial pentru a asigura continuitatea și dezvoltarea activităților agricole.

AgricolaHub, platforma destinată agricultorilor din Republica Moldova vine în întâmpinarea acestor nevoi prin intermediul a câtorva soluții: credite pentru agricultori, o piață digitală unde agricultorii își pot promova și comercializa produsele prin creare de cont absolut gratuit.

Acces la produse financiare avantajoase

Prin intermediul Agricolahub.md agricultorii pot accesa produse financiare adaptate nevoilor specifice ale domeniului, inclusiv:

  • Credite cu dobândă 0%: la achiziția produselor agricole de la partenerii AgricolaHub, agricultorii pot cumpăra tehnică si agro inputuri în credit, cu dobândă 0% pentru 3/6/9 sau 12 luni.
  • Credite pentru mijloace circulante: aceste credite sunt concepute pentru a ajuta agricultorii să-și finanțeze activitățile curente, asigurând continuitatea și eficiența operațiunilor lor.
  • Credite investiționale: agricultorii pot accesa credite pe termen lung pentru a investi în modernizarea echipamentelor, extinderea terenurilor și alte proiecte majore care necesită resurse financiare semnificative.
  • De curând, pe platformă au fost adaugate creditele cu porțiuni de grant, de care pot beneficia agricultorii și tinerii antreprenori.

Platforma Comercială – un spațiu online pentru vânzarea și cumpărarea de produse agricole

Agricolahub.md vine nu doar cu soluții de finanțare, ci și cu o piață digitală unde agricultorii își pot promova și vinde produsele.

Prin crearea unui cont absolut gratuit pe platformă, agricultorii au posibilitatea de a:

  • Plasa produse pentru vânzare: cu ajutorul platformei, agricultorii își pot lista produsele agricole spre comercializare direct consumatorilor sau altor afaceri.
  • Cumpăra produse agricole: agricultorii pot, de asemenea, să achiziționeze produse necesare pentru activitatea lor de zi cu zi, beneficiind de oferte competitive.

Cum Funcționează?

Accesul la toate aceste beneficii este simplu și rapid. Agricultorii trebuie doar să acceseze site-ul agricolahub.md și să își creeze un cont.

După înregistrare, aceștia pot începe să exploreze toate oportunitățile financiare și comerciale disponibile.

USDA estimează o reducere a producției de grâu în UE

Luminita Crivoi
-
0
USDA estimează o reducere a producției de grâu în UE

Conform previziunilor experților FAS USDA, Madrid, producția de cereale din UE în sezonul de comercializare 2024/25 va scădea comparativ cu nivelul de anul trecut din cauza suprafeței de semănat mai mici și a randamentului mai scăzut.

Estimările USDA privind recolta de grâu în UE

În special, recolta de grâu din UE în 2024/25 este așteptată să scadă la 127,4 milioane de tone față de 130 milioane de tone în raportul USDA din iulie și 134,9 milioane de tone în sezonul anterior.

Scăderea producției totale se explică prin reducerea bruscă a recoltei de grâu în Franța, Germania, Ungaria, Polonia și România, care nu va putea fi compensată de creșterea producției de grâu în Spania.

Condițiile meteorologice din țările europene au variat semnificativ. Astfel, Bulgaria a primit o cantitate suficientă de precipitații pe parcursul iernii și primăverii, creând condiții optime pentru cultivare.

În România, grâul a fost afectat negativ de temperaturile peste medie din primăvară, ceea ce a dus la desfășurarea lucrărilor de recoltare cu două-trei săptămâni mai devreme. Condiții similare au predominat în Ungaria, unde precipitațiile din timpul primăverii au favorizat căderea culturilor și bolile fungice, dar au contribuit și la recolta grâului.

Recolta de grâu din Polonia avea un potențial bun la începutul verii, însă ploile abundente de la începutul campaniei de recoltare și căldura excesivă actuală probabil vor avea un impact negativ asupra estimărilor finale ale recoltei.

Suprafața totală cultivată cu grâu în UE în anul agricol 2024/25 este estimată de experți la 23,11 milioane de hectare, față de 23,35 milioane de hectare, conform raportului USDA din iulie, și 24,3 milioane de hectare în anul agricol 2023/24.

De asemenea, analiștii prognozează volume mai mici de importuri de cereale de către țările blocului – la nivelul de 8,6 (10; 12,5) milioane de tone, în timp ce exporturile sunt așteptate la nivelul de 31,6 (34,5; 36,7) milioane de tone.

Estimările USDA pentru SUA

Conform datelor USDA, în SUA continuă recoltarea grâului de primăvară, care până la data de 5 august a fost recoltat pe 6% din suprafețele planificate, ceea ce este sub rezultatul de anul trecut (8%) și media ultimilor 10 ani (3%).

De asemenea, se menționează că starea culturilor respective este semnificativ mai bună decât anul trecut – 74% dintre acestea sunt în stare bună și foarte bună.

Recoltarea grâului de toamnă continuă de asemenea, ajungând practic în stadiul final – fiind recoltat pe 88% din suprafețe, comparativ cu 85% anul trecut și 86% media ultimilor 5 ani.

În ceea ce privește starea altor culturi, proporția culturilor de porumb în stare bună și foarte bună a scăzut la 67% (-1% față de săptămâna precedentă; 57% – anul trecut), în timp ce pentru soia a crescut la 68% (+1%; 54%).

UE a prezentat evoluția prețurilor merelor în iunie

Luminita Crivoi
-
0
UE a prezentat evoluția prețurilor merelor în iunie

Comisia Europeană a calculat prețurile merelor în luna iunie la 95,9 EUR per 100 kg. Astfel, prețurile merelor în luna iunie, bazate pe media simplă a celor patru state membre principale producătoare de mere ale UE, au ajuns la 95,9 EUR per 100 kg, cu 2,9 EUR mai mult comparativ cu luna precedentă.

Prețurile lunare ale merelor per 100 kg au fost de 64,4 EUR pentru Polonia, 139 EUR pentru Franța, 81,4 EUR pentru Germania și 98,6 EUR pentru Italia.

În acest sezon de comercializare, importul de mere în UE e estimat a fi relativ mai mare decât în sezonul precedent, însă sub media ultimilor 5 ani.

Importul de mere în UE (mii de tone):

Furnizori de mere pe piața UE

Printre primele 7 piețe furnizoare de mere în UE se numără și Moldova (date prezentate în funcție de anul de comercializare 2022-2023).

Importuri lunare de mere în UE (în tone):

În ultimii ani, Moldova înregistrează o evoluție a exporturilor de mere către UE, chiar dacă vorbim de livrări relativ mici, comparativ cu potențialul pe care îl are.

Parc fotovoltaic modern, construit în raionul Căușeni

Elena Balamatiuc
-
0
Parc fotovoltaic modern, construit în raionul Căușeni

O zonă care până nu demult servea drept gunoiște a fost transformată într-un parc fotovoltaic, transmite radiomoldova.md.

Vorbim despre satul Cîrnățeni din raionul Căușeni, unde a fost construită o adevărată centrală electrică cu 660 de panouri fotovoltaice, cu o capacitate totală de 300 de kilowați.

Datorită finanțării obținute în cadrul programului „Satul European”, autoritățile locale au reușit să transforme energia solară în energie electrică și să-și eficientizeze localitatea din punct de vedere energetic.

Primarul satului povestește că ideea de a construi un parc fotovoltaic în localitate i-a venit încă în anul 2022, atunci când țara noastră s-a confruntat cu o criză energetică din cauza războiului dus de Federația Rusă în Ucraina.

Mai mult, el spune că un factor important a fost și faptul că zeci de gospodării din țara noastră rămâneau fără energie electrică atunci când era bombardată infrastructura energetică a Ucrainei. Atunci a decis să aplice la Programul Satul European pentru a obține finanțare și pentru a construi acest parc.

Astfel, localitatea a primit cinci milioane de lei în cadrul proiectului, iar contribuția proprie a fost de un milion de lei.

„La moment el generează energie electrică în ora în care suntem noi acum de vârf, generează în jur de 230-250 și chiar până la 290 de kW/oră.

Parcul are capacitatea de 300 de kW/oră. Avem 660 de panouri de 550 de Wh”, spune Oleg Savca, primarul satului Cârnățeni, Căușeni.

Parcul a fost construit pe un teren de două hectare. Lucrările au început în anul 2023, dar a fost dat în exploatare recent.

Până acum, a reușit să producă 83 de mii de kW de energie electrică. Autoritățile preconizează că investiția totală, care se ridică la aproape 6 milioane de lei, va fi recuperată în mai puțin de 10 ani.

Energie electrică produsă de parcul fotovoltaic ajunge în rețea către furnizorii de energie electrică de pe piața din Republica Moldova.

Primarul localității mai spune că parcul urmează să treacă în gestiunea Consiliului local Cîrnățeni, care va putea gestiona resursele financiare obținute în urma vânzării de energie electrică.

Din banii obținuți, este planificată implementarea diferitor proiecte de dezvoltare a localității.

„Avem 9300 de kW vânduți cu 1,15 lei pe piața internă, fără TVA, și 585 de kW pe piața externă a Republicii Moldova cu prețul de 1,72 lei.

Sperăm că banii pe care îi vom recupera pe parcursul anilor să-i investim în localitate și anume la construcția trotuarelor. Nu vom uita nici de terenurile de joacă pentru copii, dar și de drumurile din localitate care necesită reparație”, mai spune Oleg Savca.

Programul „Satul European” este destinat autorităților publice locale de nivelul întâi.

Primăriile pot înainta propuneri de proiecte pentru a obține finanțare pentru alimentarea cu apă și canalizare, termoizolarea clădirilor, creșterea atractivității turistice sau dezvoltarea infrastructurii.

Pentru acest an a fost alocat un buget de circa 600 de milioane de lei pentru dezvoltarea regională și locală.

Banii sunt oferiți din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală. Valoarea maximă de buget care poate fi alocată per proiect nu poate depăși 10 milioane de lei.

Tiraspolul introduce taxe la vânzarea lemnului în dreapta Nistrului

Elena Balamatiuc
-
0
Tiraspolul introduce taxe la vânzarea lemnului în dreapta Nistrului

Tiraspolul introduce taxe la vânzarea lemnului în dreapta Nistrului.

Decizia a fost luată după ce în primele șase luni ale acestui an persoanele fizice din stânga Nistrului au vândut 602 tone de lemn nedespicat în localitățile din dreapta Nistrului, notează newtv.md.

Autoritățile nerecunoscute consideră că acest fenomen se explică prin „criza energetică din dreapta Nistrului, care a dus la creșterea cererii și a prețurilor pentru acest tip de combustibil. În rezultat, există riscuri de defrișare necontrolată a pădurilor”.

Astfel, Tiraspolul introduce o taxă vamală la „exportul” lemnului în valoare de 0,01 dolari SUA per kilogram.

Noile reguli vor intra în vigoare la 15 august 2024 și sunt valabile până la sfârșitul anului.

Costul unui metru cub de lemn moale în regiunea transnistreană este de 556 de ruble (aproximativ 600 de lei),iar al lemnului tare – 1.073 (aproximativ 1150 lei).

Un importator polonez vrea să dubleze cantitățile de fructe achiziționate din Moldova

Elena Balamatiuc
-
0
Un importator polonez vrea să dubleze cantitățile de fructe achiziționate din Moldova

Dapol, un importator și distribuitor polonez de pe piața Bronisze, a inițiat colaborarea cu producătorii de fructe din Moldova după o misiune comercială organizată de proiectul USAID Agricultura Performantă, în septembrie 2022. 

Începând cu câteva camioane de struguri de masă în 2022, Dapol a importat peste 700 de tone de prune și struguri din Moldova în 2023. 

Pentru a asigura creșterea sustenabilă a exporturilor de fructe din Moldova, proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală a organizat, recent, o misiune pentru compania Dapol la producătorii de fructe din Moldova.

În cadrul vizitei, Dapol a anunțat că intenționează să dubleze cantitățile de prune și struguri achiziționați din Moldova în acest sezon.  

Polonia este al cincilea cel mai populat stat membru al Uniunii Europene cu peste 38 de milioane de consumatori.

Structura pieței alimentare poloneze diferă de piețele occidentale, piețele reprezentând 44% din vânzările totale, deși acest procent este în scădere.

Mai mult de 56% din fructele proaspete sunt vândute în rețelele de comerț modern, predominant în formate de tip discount.

Având în vedere această structură fragmentată a pieței, piețele angro și importatorii precum Dapol joacă un rol crucial în lanțul de aprovizionare.

Cerințele pentru produse ale Dapol:

  • Ambalaje: Lăzi de lemn, de preferință branduite și colorate, de 6 sau 10 kg.
  • Certificări: Nu este necesar GlobalG.A.P., deoarece Dapol se concentrează pe comerțul tradițional.
  • Standarde: Limita Maximă de Reziduuri (MRL) conform cerințelor UE.
  • Struguri: Soiurile Moldova sau Codreanca, de preferință din sisteme Pergola sau din plantații irigate pentru a asigura boabe mai mari.
  • Prune: Soiurile Stanley sau President, cu alte soiuri ovale de culoare albastru închis acceptabile. Dimensiuni: 32+ și 40+.

Dinamica pieței și recomandări: Strugurii de masă din Moldova și-au crescut semnificativ prezența pe piața poloneză în ultimii 5-7 ani, fiind vânduți atât în piețele tradiționale, cât și în supermarketuri.

Condițiile actuale de piață sunt favorabile pentru produsele din Moldova, cu prețuri bune, calitate și ambalaje în îmbunătățire.

Cu toate acestea, Maciej Dadas, representant Dapol, Polonia, avertizează că o ofertă prea mare de produse ar putea muta vânzările din supermarketuri către piețele deschise, provocând războaie de prețuri și reducând atractivitatea economică.

Dadas explică:

„Prețurile obținute de producătorii din Moldova sunt bune, iar calitatea și ambalajele se îmbunătățesc semnificativ.

Dar dacă supermarketurile încep să primească un număr copleșitor de oferte de la producători, multe produse vor fi redirecționate de la retail la piețele deschise din diverse motive.

Acest lucru va perturba inevitabil piața, va provoca războaie de prețuri și, în final, va reduce atractivitatea economică pentru strugurii din Moldova.

Pentru a se dezvolta armonios, producătorii ar trebui să se concentreze pe diversificarea brandingului – strugurii din Moldova în cutii branduite diferit sunt percepuți ca produse diferite.

De asemenea, ar trebui să exploreze canale de vânzare unde strugurii moldoveni nu sunt încă prezenți, să intre în noi retaileri și să extindă distribuția.

Dacă o barcă are capacitate pentru trei persoane, dar zece încearcă să se înghesuie, toți cei zece se vor îneca inevitabil. Producătorii trebuie să găsească noi bărci și să își extindă distribuția.”

Importatorul menționează că, o mare parte din consumatorii polonezi sunt sensibili la preț, dar cer produse de înaltă calitate, atractive și sigure.

„În timp ce vânzarea pe piețele tradiționale nu necesită certificare GlobalG.A.P., avem nevoie de produse bine ambalate și de înaltă calitate.

Ocazional, mai ales la sfârșitul sezonului și când colaborăm cu consolidatori din Moldova, întâlnim paleți care arată bine la exterior, dar conțin produse de calitate slabă și mucegăite în interior. Sistemele de control al calității trebuie îmbunătățite.

În plus, preferăm strugurii din podgorii irigate sau din sistemul Pergola pentru calitatea lor, dar recomandăm evitarea irigării excesive înainte de recoltare pentru a asigura o durată mai lungă de depozitare”, subliniază importatorul. 

Fermierii cer Guvernului ajutor pentru a combate ambrozia

Elena Balamatiuc
-
0
Fermierii cer Guvernului ajutor pentru a combate ambrozia

O adevărată pacoste pentru oameni, ambrozia, este în permanentă creștere și dezvoltare, notează jurnal.md.

Fermierii încearcă să scape de buruiană, însă fără sprijinul autorităților le vine greu. Acestea din urmă spun că nu au bani în buget, dar fac tot ce le stă în puteri.

În raionul Căușeni a fost creată o comisie specială în lupta cu ambrozia, iar primarii și fermierii sunt informați cum să stârpească această plantă, precizează reporterii de la Studio-L Căușeni.

Erbicidele contra ambroziei costă între o mie și două mii de lei pentru un singur tratament pe un hectar, iar eforturile se dovedesc de cele mai multe ori a fi zădarnice, susține fermierul.

„Fără conlucrare nu avem șansa că câștigăm lupta împotriva ambroziei”, este concluzia trasă de fermieri și conducerea raionului Căușeni, care ani la rând încearcă să stârpească această plantă.

„Cerem și sprijinul Guvernului pentru combaterea acestei plante”, au declarat unii fermieri din Căușeni.

Autoritățile raionului Căușeni spun că persoanele care nu au prelucrat terenurile până la înflorirea ambroziei vor fi sancționate.

Ce plantăm după cartofi, ce culturi trebuie evitate

Luminita Crivoi
-
1
Ce plantăm după cartofi, ce culturi trebuie evitate

Cultivarea cartofilor pe aceeași parcelă timp de câțiva ani la rând dăunează atât culturii, cât și fertilității solului, motiv din care este bine să ținem cont de necesitățile plantelor și să realizăm alternarea culturilor corect.

Alegerea greșită a culturii după care să cultivăm duce la scăderea cantității și calității recoltei, contribuie la dezvoltarea bolilor caracteristice. Alegerea culturii potrivite trebuie făcută în acest sezon, astfel încât în anul viitor să vă fie mai ușor să aranjați cartoful în parcele.

După ce culturi plantăm cartoful

Cartoful are o mare varietate de premergători buni, ceea ce face ușoară alegerea unui loc potrivit de plantare. De exemplu, varza ar fi o opțiune bună, însă consumă la fel cantități mari de elemente nutritive, ocupă mai puțin spațiu pe parcelă decât, de obicei, trebuie să alocăm pentru cartofi.

Prin urmare, putem folosi parcelele, care anul trecut au fost ocupate de castraveți, dovlecei sau ceapă pentru a planta cartof.

Se pot obține recolte mari atunci când cartoful este cultivat după legume de frunze și verdețuri, de exemplu:

  • Salata verde, spanac – îmbogățesc solul cu microorganisme benefice.
  • Muştar – previne creșterea buruienilor și asigură fosfor în sol.
  • Hrean, coriandru – ajută la reducerea bolilor fungice.
  • Pătrunjel, busuioc și cimbru – servesc ca repelenți naturali.

Premergători buni vor fi plantele din familia leguminoaselor, care îmbunătățesc structura solului și îl saturează cu nutrienți. Culturile precum mazărea, fasolea, lucerna contribuie la acumularea azotului și îmbunătățesc solul.

Cerealele furajere sunt, de asemenea, favorabile, asigurând și o mai bună permeabilitate a solului la aer și apă, iar resturile cosite sunt încorporate în sol pentru cultivarea ulterioară a cartofilor.

Plantarea cartofilor poate fi efectuată și în locul unde a fost sfeclă, morcov sau ridichi. Aceste culturi mai puțin epuizează solul.

Vezi și Fertilizarea cartofului – când și ce îngrășăminte introducem.

Ce plantăm după cartof

Cartoful, de asemenea, poate fi un bun premergător pentru multe plante, mai ales, că în timpul plantării lui putem introduce în cuibul de plantare gunoi de grajd maturizat.

În timpul creșterii, gunoiul de grajd reușește să îmbogățească solul cu azot. În plus, plantele de cartof inhibă creșterea buruienilor.

Următoarele plante sunt potrivite pentru plantare după cartofi:

Leguminoasele (mazăre, fasole, bob) ajută la restabilirea echilibrului mineral al solului prin absorbția azotului din aer pentru acumulare în noduli. Frunzele și tulpinile conțin potasiu și fosfor, datorită cărora plantele sunt semănate des ca îngrășăminte verzi pentru încorporare toamna în sol.

Legume crucifere – ridichea, napii, hreanul cresc bine după cartofi.

Dar cultivarea verzei după cartof poate fi problematică, deoarece necesită aceleași elemente ca și cartofii. Prin urmare, înainte de a planta varză, se recomandă însămânțarea parcelei cu trifoi sau secară în calitate de îngrășăminte verzi, pentru a fertiliza solul.

Culturile de dovleac, precum dovleceii vor da rezultate bune. Doar că veți avea în vedere, că cultivarea castraveților și a dovleacului este recomandată după semănarea ca îngrășăminte verzi a culturilor de secară sau facelia, deoarece aceste plante sunt susceptibile la rizoctonioză.

Culturile de cereale pot fi semănate ca îngrășăminte verzi. Cele mai populare sunt secara și ovăzul, care sunt semănate înainte de înghețurile de iarnă. Până în primăvară, ele îmbogățesc solul cu substanțe nutritive și au un efect dăunător asupra ciupercilor patogene.

V-ar putea fi util și articolul Plantarea și îngrijirea cartofului ecologic – tehnologie.

Ce culturi nu plantăm după cartof

Precum am menționat, este foarte important să nu plantăm cartoful după cartof, dar și alte solanacee (vinete, tomate, ardei, tutun) pentru a evita dezvoltarea bolilor.

Din același motiv, nu este recomandată cultivarea cartofului după floarea-soarelui. Dacă culturile de floarea soarelui au fost atacate de putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea) acestea se evită ca plante premergătoare pentru cartof. 

Plantele pot fi afectate de boli, dar și de cel mai comun dăunător – gândacul de Colorado. De asemenea, căpșunul nu trebuie cultivat pe parcelă după cartofi.

Indiferent de cultura pe care decideți să o creșteți după cartofi, ar trebui să vă amintiți, că urmând regulile de rotație a culturilor, puteți obține o recoltă bogată fără a utiliza cantități mari de îngrășăminte minerale și pesticide.

V-ar putea fi util și articolul despre Înnegrirea bazei tulpinii și putregaiul umed la cartofi – prevenire.

Un nou proiect pentru agricultură va fi lansat în Moldova

Elena Balamatiuc
-
0
Un nou proiect pentru agricultură va fi lansat în Moldova

În următorii 4 ani, un nou proiect, PROGRESS, va fi implementat în sectorul agricol pentru a oferi sprijin fermierilor în realizarea investițiilor în soluții ecologice, durabile și orientate spre schimbările climatice.

În acest sens, secretarul de stat al ministerului Vasile Șarban, a avut o întrevedere cu reprezentanții Consorțiului de implementare a proiectului „Promoting Green Deal Readiness in the Eastern Partnership Countries (PROGRESS)”, care include GIZ, OECD și EBA Moldova.

În cadrul ședinței, au fost discutate obiectivele proiectului, planul de activitate și rezultatele analizei lanțurilor valorice în agricultură.

S-au stabilit direcțiile prioritare de asistență ale proiectului.

Se dorește ca proiectul să contribuie la fortificarea capacităților de producere sustenabilă, în special pentru lanțurile valorice selectate – fructe și culturi nucifere.

PROGRESS este finanțat de Ministerul Federal German pentru Mediu, Conservarea Naturii, Securitatea Nucleară și Protecția Consumatorului și va fi implementat în țările Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina).

1...192021...1.969Pagina 20 din 1.969