Adrian Bucșa, fermier: „Am început cu oi Karakul, dar ne orientăm spre Lacaune și capre Alpine – pentru brânzeturi premium”

0

În satul Hîncești, la ferma familiei Bucșa, tradiția și munca se împletesc zi de zi în jurul unei pasiuni – creșterea oilor de rasă și producerea brânzeturilor autentice din lapte proaspăt.

„Avem o fermă de oi, unde creștem oi de rasă Karakul – o rasă mixtă, crescută atât pentru lapte, cât și pentru carne. Totul se face manual, cu grijă: mulgem oile, strecurăm laptele, iar brânza se obține în condiții optime. Apoi avem cașul, care se scurge, se pune în cui și se maturează. Producem brânză dulce, caș puțin sărat și brânză maturată 40 de zile în saramură”, povestește Adrian Bucșa.

Pe lângă produse lactate, gospodăria comercializează și carne de miel, solicitată mai ales înaintea sărbătorilor pascale.

Adrian Bucșa: „Noi am fost învățați de mici să muncim și să iubim animalele

„Este o afacere de familie. Eu, soția și tata muncim împreună. Avem și câțiva lucrători zilieri. Noi am fost învățați de mici să muncim și să iubim animalele. Fără pasiune, nu merge treaba”, spune Adrian.

Ferma dispune de terenuri proprii, pe care sunt cultivate lucernă și furaje pentru animale, precum și de utilaje pentru lucrarea solului.

Tot aici, familia a construit sala de procesare a laptelui și un frigider de păstrare, urmând ca pe viitor să automatizeze unele procese și să amenajeze un punct de sacrificare a mieilor.

adrian bucșa ferma de oi

Suport pentru dezvoltarea afacerii

Pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și calitatea produselor, Adrian a aplicat la un grant oferit în cadrul proiectului Helvetas Moldova, în valoare de 80.000 lei.

„A fost un ajutor foarte mare. Am procurat condiționere – e important atât iarna, cât și vara, pentru că laptele trebuie procesat la o temperatură stabilă. Tot din grant am cumpărat bidoane și mese din inox, cărucioare pentru transport și un congelator pentru depozitarea cărnii. Toate acestea ne-au ajutat să lucrăm mai curat, mai eficient și să putem autoriza procesul de producție”, spune fermierul.

Colaborarea cu echipa Helvetas a fost, potrivit lui, una foarte bună:

„Au fost foarte receptivi. La orice întrebare am primit răspuns, am fost îndrumați și ajutați. A contat mult această deschidere.”

Următorul pas – diversificarea raselor

„Ne dorim să importăm oi din rasa Lacaune din Austria – foarte productive și cu lapte bogat în grăsime, perfect pentru cașcavaluri fine. De asemenea, vrem să aducem capre din rasa Alpină, din Franța, pentru a produce brânzeturi speciale.”

Pe lângă aceasta, gospodăria a beneficiat și de un grant pentru eficiență energetică, datorită căruia instalează acum panouri solare, și urmează să achiziționeze un tanc de răcire a laptelui și un pasteurizator pentru a crește calitatea produselor.

Atunci când pui suflet, munca îți aduce și rezultate

„Trebuie multă muncă și răbdare. Dar dacă faci un produs de calitate, vânzările vin. Granturile sunt un mare ajutor – doar trebuie să avem curajul să aplicăm și să ne informăm. Eu cred că, atunci când pui suflet, munca îți aduce și rezultate. E un flux continuu de energie și satisfacție.”

Despre proiect

Activitatea a fost desfășurată în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat în consorțiu de Helvetas, HEKS – EPER Moldova și NRC – Norwegian Refugee Council, cu suportul financiar al Guvernului Elveției.

Partener strategic de implementare: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

În cadrul proiectului, aproximativ 173 de moldoveni și refugiați ucraineni și-au dezvoltat abilitățile antreprenoriale, iar 45 dintre aceștia au beneficiat de granturi pentru a-și iniția și dezvolta propriile afaceri.

Ministerul Finanțelor propune modificări la Regulamentul privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli

0

Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultare publică proiectul de Ordin privind modificarea Regulamentului privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 3/2023.

Necesitatea revizuirii cadrului normativ este determinată de modificările operate în Legea nr. 337/2022 privind Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 146/2025 și Legii nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative.

Proiectul de Ordin include o serie de ajustări importante menite să eficientizeze procesul de rambursare a TVA și să sprijine fermierii care participă la program.

Printre acestea se numără:

  • limitarea sumei rambursabile la nivelul TVA-ului deductibil declarat pentru luna decembrie 2024, în cazul rambursărilor aferente perioadelor fiscale iulie 2023 – iunie 2026, inclusiv;
  • aprecierea sumei maxime a rambursării pentru etapa a II-a a Programului de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli, se va ține cont de totalul dintre suma TVA spre deducere în perioada ulterioară conform Declarației privind TVA pentru perioada fiscală decembrie 2024, indicată în boxa 23 și suma TVA rambursată anterior pentru perioadele fiscale ale etapei a II a Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli.

Proiectul poate fi consultat până la data de 6 noiembrie curent.

Viorica Ostafeiciuc: „Reveniți din străinătate, am investit într-o livadă de cireș. IFAD ne-a ajutat să ne dezvoltăm fără să stagnăm”

0

În satul Cojușna, raionul Strășeni, fermiera Viorica Ostafeiciuc împreună cu soțul, administrează o livadă de cireș, fondată și dezvoltată treptat, cu investiții proprii și susținerea Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD).

După ani petrecuți peste hotare, familia Ostafeiciuc a decis să revină acasă și să investească în agricultură.

„Mulți ani am lucrat în străinătate, și cred că acolo s-a născut și ideea — să facem ceva al nostru, acasă”, povestește antreprenoarea.

De la un hectar la o plantație în extindere

Întreprinderea SRL Don-Ost a fost fondată în 2020, dar primele rânduri de cireși au fost plantate încă din 2017. Alegerea culturii nu a fost întâmplătoare.

„Am văzut în jur că cireșul prinde bine, dar n-am mers doar pe ce fac vecinii. Am studiat, am analizat piața, am înțeles că cererea e mare și e o cultură rentabilă, cu un viitor sigur”, spune fermiera.

Ulterior, familia a extins treptat suprafața. De fapt, continuă să o extindă și în prezent.

 „În fiecare an adăugam câte jumătate de hectar, până am ajuns la suprafața de astăzi — zece hectare. Dar nu ne oprim aici. Avem terenuri pregătite și planificăm să mai plantăm în primăvară încă trei sectoare”, povestește ea.

Livada familiei Ostafeiciuc
Livada familiei Ostafeiciuc

La plantarea livezii familia a optat pentru soiul de de cireș Kordia, ales pentru calitatea fructelor, dimensiunile mari și culoarea intensă.

„E un soi târziu, foarte dulce și apreciat în Europa. Am vrut ceva care place tuturor — și în Vest, și în Est”, adaugă producătoarea.

Două granturi IFAD – două etape importante în dezvoltarea afacerii

„Nu am pornit de la mult, dar am vrut ca fiecare pas să fie sigur. Fiecare an a adus o nouă etapă – plantarea, întreținerea, utilajele, iar în ultimii ani – irigarea. Toate acestea de unii singuri nu le-am fi reușit.”, povestește dna Ostafeiciuc.

Sprijinul oferit de programele IFAD a fost valoros pentru dezvoltarea afacerii.

„Primul grant l-am câștigat de la IFAD, câțiva ani în urmă, cu ajutorul căruia am cumpărat utilaje agricole – un scarificator și un tocător. A fost primul pas spre mecanizare”, își amintește fermiera.

Al doilea grant, obținut recent prin Programul „Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale” (TRTP), i-a permis instalarea unui sistem modern de irigare prin picurare.

Valoarea totală a proiectului este de peste 200 de mii de lei, din care 70% reprezintă contribuția IFAD, iar restul a fost acoperit de beneficiar.

În ultimii ani, livada a trecut prin mai multe provocări – de la înghețuri târzii de primăvară, până la veri cu secetă accentuată.

„Cireșul pe portaltoi Gisela 6 nu poate rodi fără irigare. Pentru noi, asigurarea plantelor cu apă era o necesitate vitală pentru afacere. Grantul IFAD a venit exact la momentul potrivit și ne-a ajutat enorm. În ultimii ani, seceta a fost cea mai mare provocare. Prin irigare am reușit să menținem livada sănătoasă și productivă”, a menționat Viorica Ostafeiciuc.

Sistemul instalat în cadrul proiectului include o stație de pompare cu convertizor de frecvență, filtru cu discuri, pompă de dozare și rezervor pentru fertilizanți, fiind proiectat de specialiști în irigare și adaptat condițiilor locale.

Vizite de studiu și colaborare

Fermiera a participat și la vizite de studiu organizate în cadrul programelor IFAD, inclusiv în Italia.

„Am vizitat livezi, centre de colectare, camere de comerț. M-a impresionat cum sunt organizați producătorii acolo – peste o sută de membri livrează la un centru comun, unde fructele sunt sortate, răcite și exportate. Noi, în Moldova, încă nu avem așa ceva, fiecare își face frigiderul propriu. Mi-aș dori ca și la noi să ajungem la o asemenea cooperare”, povestește ea.

În cadrul acestor vizite de studiu, Viorica Ostafeiciuc a cunoscut mai multe antreprenoare din diferite regiuni ale țării, cu care a rămas în legătură și face schimb de experiență.

Prin intermediul acestor conexiuni, a aflat și despre alte oportunități de sprijin pentru femeile din mediul rural, la una dintre care a aplicat ulterior.

„Am reușit să obținem un grant pentru instalarea panourilor solare – acum avem energie curată și costurile la electricitate s-au redus considerabil. Indirect, pot spune că tot datorită IFAD s-a întâmplat, pentru că acolo am cunoscut oamenii potriviți”, zâmbește ea.

Planuri pentru viitor și sfaturi pentru alți fermieri

Deși anul 2025 a fost dificil, cu înghețuri care au afectat peste 60% din recoltă, familia nu și-a pierdut optimismul.

„Ce a rămas a fost de calitate foarte bună, iar prețul a fost mai mare. A fost un an greu, dar cu lecții valoroase”, spune femeia.

Planurile nu se opresc aici. Următorul pas este construcția unui frigider propriu.

„Ne dorim să avem lanțul complet — de la producere până la păstrare și livrare. Vrem să oferim un produs calitativ, care să ajungă și pe piețele externe”, afirmă ea.

„Recomand tuturor fermierilor, mai ales femeilor, să caute oportunități și să aplice la granturi. Poate pare complicat la început, dar e singura cale să te dezvolți. Proiectele IFAD mi-au dat exact acea gură de aer când aveam mai mare nevoie. M-au ajutat să cred că se poate și acasă”, conchide fermiera.

Proiectul „Îmbunătățirea capacităților pentru transformarea zonei rurale (IFAD VIII)” este realizat de Guvernul Republicii Moldova, prin Unitatea Consolidată de Implementarea Programelor IFAD, cu sprijinul Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă.

Pentru mai multe detalii despre produsele financiare oferite de UCIP IFAD, consultați acest link sau sunați la numărul de tel 022 21 00 56.

Primul eveniment eAgronom dedicat culturilor de acoperire

0

Pe 24 octombrie, la Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor (CNCPS) din Bălți fermieri din diferite zone ale Moldovei au participat, în premieră, la Ziua Câmpului eAgronom 2025 – dedicată cultivării culturilor de acoperire.

Scopul evenimentului a fost de a vorbi atât despre avantajele pe care le oferă culturile de acoperire în particular, cât și despre rolul sechestrării carbonului în sol și cum aceste practici pot fi valorificate prin intermediul eAgronom.

eAgronom este una dintre companiile ce, pornind de la crearea unui soft util fermierilor în gestionarea terenurilor, a dezvoltat partea de consultanță pentru a-i ajuta în tranziția lor către agricultura regenerativă.

ermierii au început ziua în sala de conferințe a CNCPS, unde specialiști locali și internaționali au vorbit despre felul în care practicile regenerative pot reduce consumul de inputuri și pot restabili fertilitatea naturală a terenurilor.

Apoi, în câmp, au văzut cum diferite amestecuri de culturi pot îmbunătăți starea solului și modul în care reține apa.

„Regenerarea începe cu înțelegerea datelor din fermă și a ciclurilor naturale. Doar prin decizii bazate pe dovezi putem construi un model agricol sustenabil”, au explicat reprezentanții eAgronom.

După sesiunea teoretică, participanții au vizitat platforma experimentală a CNCPS Bălți, unde au fost prezentate diverse amestecuri de culturi de acoperire și metode de semănat testate în sezonul curent.

Specialiștii CNCPS și eAgronom au demonstrat diferențele vizibile între solurile lăsate neacoperite și cele protejate de vegetație – de la stabilitatea structurală până la conținutul de umiditate și activitatea biologică.

_____

eAgronom promovează inițiative care micșorează și captează emisiile GHG și le structurează ca proiecte de carbon care sunt remunerate pe piața voluntară a carbonului. 

Pentru mai multe detalii despre avantajele proiectului accesați eagronom.com/ro sau apelați la reprezentantul eAgronom în Republica Moldova – 069 120 839.

Cum reducem stresul culturilor la aplicarea tratamentelor

0

Unul dintre principiile de bază ale utilizării eficiente a produselor de protecție a plantelor este reducerea efectelor de stres asupra culturilor.

Orice tratament chimic destinat combaterii organismelor dăunătoare influențează, într-o anumită măsură, și planta de cultură. De aceea, este important să se țină cont nu doar de eficiența biologică a produsului, ci și de efectul său fiziologic asupra plantelor.

Tratamentul cu fungicide al rapiței de toamnă

În perioada de toamnă, atunci când se tratează culturile de rapiță bine dezvoltate (în faza de 5 sau mai multe frunze adevărate), este optimă utilizarea fungicidelor cu proprietăți de reglare a creșterii, în combinație cu bor (B).

În acest caz, fungicidul îndeplinește o dublă funcție:

  • controlul bolilor aparatului foliar (phoma, alternarioza etc.);
  • reglarea creșterii – formarea unei rozete compacte și a unui sistem radicular puternic, ceea ce sporește rezistența la iernare a plantelor.

Borul, la rândul său, contribuie la dezvoltarea normală a punctelor de creștere și a coletului, reducând riscul formării cavităților interne și al deteriorării țesuturilor conducătoare.

Totuși, la utilizarea lui trebuie luat în considerare un aspect important.

Influența borului asupra pH-ului soluției de lucru

Produsele pe bază de bor pot crește semnificativ pH-ul soluției de lucru, uneori până la valori de 8–9. Acest fenomen este deosebit de relevant pentru regiunile sudice ale Republicii Moldova, unde apa are adesea o reacție alcalină.

Pentru plante, însă, reacția optimă a soluției este slab acidă sau neutră (pH 6,5–7,0). Depășirea acestor valori poate duce la scăderea gradului de asimilare a unor substanțe active și microelemente, precum și la creșterea riscului de fitotoxicitate.

Corectarea pH-ului cu Civik, SL

Pentru menținerea acidității optime a soluției de lucru, compania ALFA Smart Agro recomandă utilizarea corectorului de pH Civik, SL.

corector ph apa pesticide

Civik, SL conține acizi organici și anorganici care, odată adăugați în amestecul din rezervor, reduc eficient pH-ul soluției până la nivelul optim, asigurând:

  • stabilitatea și eficiența pesticidelor;
  • o mai bună asimilare a microelementelor;
  • reducerea stresului asupra plantelor.

Doza de aplicare a corectorului de pH se stabilește individual, în funcție de parametrii inițiali ai apei, dar, în medie, este de 60–80 ml Civik, SL la 100 litri de soluție de lucru pentru reducerea pH-ului cu 1 unitate.

Gestionarea corectă a parametrilor soluției de lucru reprezintă unul dintre elementele-cheie ale tehnologiei de aplicare a produselor de protecție a plantelor.

Menținerea unui nivel optim al pH-ului cu ajutorul Civik, SL contribuie la creșterea eficienței fungicidelor și a fertilizanților, la reducerea stresului pentru plante și la dezvoltarea uniformă a culturilor.

Dacă doriți să luați legătura cu unul dintre reprezentanții Alfa Smart Agro în Moldova, apelați la numerele de telefon:

Italia sprijină Moldova în procesul de aliniere la standardele europene din agricultură

0

La Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a avut loc întrevederea cu reprezentanții Ambasadei Italiei la Chișinău, ai Agenției Italiene pentru Cooperare și Dezvoltare (AICS) și ai Institutului Agronomic Mediteranean din Bari (CIHEAM Bari).

Discuțiile au vizat consolidarea cooperării moldo-italiene, în contextul lansării proiectului „Sprijin pentru Guvernul Republicii Moldova în alinierea la acquis-ul Uniunii Europene în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale”.

Proiectul urmărește sprijinirea Republicii Moldova în procesul de modernizare a sectorului agricol și de aliniere la standardele Uniunii Europene, prin consolidarea capacităților instituționale și promovarea agriculturii durabile.

Printre obiectivele principale se numără creșterea competitivității industriei agroalimentare, diversificarea piețelor agricole, dezvoltarea producției și fortificarea formării profesionale în mediul rural.

Proiectul contribuie, totodată, la implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, vizând asigurarea securității alimentare și promovarea educației agricole.

Inițiativa urmează să fie implementată cu sprijinul financiar al Guvernului Italiei, prin intermediul AICS, având o valoare totală de 4 milioane de euro.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a reiterat interesul pentru consolidarea cooperării bilaterale și extinderea parteneriatelor cu Italia, în vederea susținerii fermierilor, modernizării infrastructurii rurale și dezvoltării agriculturii.

8 companii horticole din Moldova participă la INDAGRA FOOD 2025, cea mai mare expoziție agroalimentară din România

0

8 companii moldovenești, producătoare și exportatoare de fructe, membre ale Asociației Moldova Fruct participă în perioada 29 octombrie – 2 noiembrie 2025 la INDAGRA FOOD 2025, cea mai importantă expoziție agricolă din România.

Prezența Asociației cu standul „Taste Makes the Difference” este asigurată cu suportul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și al Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF).

Sprijinul FAO, destinat creșterii competitivității fructelor proaspete și a strugurilor de masă prin promovarea pe piețele externe, cum ar fi evenimentul din România, este acordat în cadrul proiectului „Promovarea dezvoltării lanțului valoric al strugurilor de masă pe termen lung, durabil, ecologic și rezilient (OCOP)”.

La evenimentul de la București este prezentată o ofertă de fructe recunoscute pe piețele externe pentru gustul deosebit și standardele înalte de calitate.

Pe durata celor cinci zile ale expoziției, la standul sunt organizate degustări de fructe printre care struguri de masă – produsul ales de Republica Moldova în cadrul inițiativei globale a FAO „O țară, un produs prioritar”, prune și mere, menite să consolideze interesul și loialitatea consumatorilor din România.

De asemenea, au loc întâlniri de afaceri cu distribuitori, reprezentanți ai rețelelor de magazine și altor comercianți, în vederea consolidării și extinderii colaborărilor pe piața regională. 

Iurie Fală, director executiv al Asociației Moldova Fruct:

„Participarea la INDAGRA FOOD 2025 este o oportunitate de a reconfirma reputația fructelor moldovenești ca produse de înaltă calitate, cultivate conform standardelor UE. Evenimentul contribuie la creșterea gradului de recunoaștere a brandului de țară, facilitarea colaborării cu rețelele de distribuție și consolidarea poziției fructelor moldovenești pe piața românească.”

Datorită proximității geografice, tradiției de consum și interesului tot mai mare pentru produse naturale și autentice din regiune, România a devenit o piață-cheie pentru fructele moldovenești.

În perioada ianuarie–septembrie 2025, au fost exportate către această țară 8.670 tone de struguri de masă, 8.494 tone de prune și 26.000 tone de mere, România fiind cea mai importantă piață din Uniunea Europeană pentru aceste categorii de fructe.

Pavel Vieru, manager export și dezvoltare strategică, Velfruct Prim SRL:

„Expoziția este bine organizată, profesionistă și ne oferă acces către parteneri din România, dar și către producători și importatori de tehnică agricolă. Este o oportunitate bună de a dezvolta parteneriate noi și de a încheia contracte. Am venit cu toată gama de fructe, însă interesul cel mai mare până acum l-au avut strugurii Moldova și merele Gala. Sperăm ca în weekend fluxul de vizitatori să fie mai mare.”

Doina Neaga, directoarea Natur Bravo SRL:

„Participarea la INDAGRA FOOD este o oportunitate de a consolida relațiile cu partenerii existenți și de a identifica noi colaborări. Până acum am avut discuții prestabilite cu companii interesate de cooperare, iar vizitatorii au manifestat interes sporit pentru produsele noastre, în special pentru mazăre, porumb și sucuri. Urmează încă trei zile de eveniment, timp în care sperăm ca interesul să crească și aceste contacte să se transforme în parteneriate durabile.”.

Ediția din acest an a expoziției INDAGRA FOOD 2025 reunește peste 500 de companii expozante din aproximativ 25 de țări, care își prezintă produsele și tehnologiile inovatoare pe o suprafață de peste 27.000 m². 

Asociația Moldova Fruct participă la INDAGRA FOOD 2025 pentru al patrulea an.

Cozi imense de camioane cu fructe la frontiera română. Exportator: „Luptăm ani la rând pentru încrederea rețelelor din UE, dar putem pierde totul într-o săptămână”

29

De la începutul lunii septembrie, exportatorii de fructe din Republica Moldova se confruntă din nou cu aceleași blocaje cronice la punctele de trecere a frontierei.

Situația s-a agravat după 10 septembrie, când rândurile de camioane au devenit interminabile, iar exportatorii vorbesc despre o „catastrofă” care afectează direct relațiile comerciale cu partenerii din Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Întârzieri masive la vamă și pierderi pentru exportatori

„Camioanele trec în două zile vama, sunt rânduri catastrofale la toate punctele. Fructele noastre ajung cu întârziere la destinație, iar asta ne plasează ca furnizori de neîncredere în rândul companiilor importatoare”, spune Victor Cazacu, fondatorul companiei ProInedit SRL, una dintre firmele care exportă fructe proaspete către marile rețele europene.

Blocajele se repetă an de an, fără ca autoritățile să intervină ferm.

„În noaptea precedentă, aproximativ 50 de camioane cu fructe așteptau la vamă, dar doar 8 au reușit să treacă în cursul nopții. Lucrează doar un vameș pe partea română la perisabil și AEO, iar noi pierdem timp și bani”, adaugă Victor Cazacu.

Efecte în lanț: pierderi comerciale și imagine afectată

Întârzierile înseamnă atât costuri suplimentare și penalități, cât și o pierdere de încredere pe piețele externe.

„Noi am luptat ani în șir să cucerim loc pe raft, dar putem pierde asta într-o săptămână”, afirmă fondatorul ProInedit.

Compania, alături de alți exportatori, primește deja notificări de penalitate pentru livrări întârziate, în timp ce depozitele europene sunt suprasaturate din cauza sosirilor neprogramate.

„Ieri dimineața, la o rețea au ajuns opt camioane de struguri din Moldova, toate odată, deși trebuiau să intre eșalonat. Asta a cauzat blocaj în depozit și nervi în lanțul de aprovizionare. Iar noi plătim nota pentru incompetența și lipsa de reacție a celor de la vamă”, spune Cazacu.

O problemă cronică ignorată

Exportatorii spun că situația este identică în fiecare sezon de livrare, dar nicio instituție nu își asumă responsabilitatea.

Deși produsele perisabile ar trebui să aibă un regim prioritar de control, realitatea e alta. Lipsa personalului vamal responsabil, birocrația excesivă și coordonarea deficitară dintre autoritățile de frontieră transformă perioada de vârf a exporturilor într-un test.

„Totul e blocat într-un colaborator vamal român și insuficiența măsurilor aplicate de autoritățile din Moldova. Iar noi, cei care aducem valoare în țară și creăm locuri de muncă, suntem lăsați să ne descurcăm singuri. Rugăm autoritățile să dea dovadă de implicare și profesionalism”.

Exporturile agricole nu pot fi tratate ca un subiect marginal. Prospețimea și respectarea termenelor de livrare sunt criteriile de bază evaluate de parteneri externi la alegerea unui furnizor în detrimentul altuia.

Orele pierdute la vamă se traduc în reputație știrbită, contracte în pericol și pierderi economice semnificative.

VIDEO. Prima ediție a Academiei GreenFields în Moldova – 34 de fermieri participanți

0

La Chișinău a fost lansată Academia GreenFields Moldova, o inițiativă educațională dedicată fermierilor din Republica Moldova, care are drept scop adaptarea agriculturii la schimbările climatice și promovarea practicilor sustenabile.

Programul se adresează fermierilor care administrează culturi de câmp (cultură mare) și dețin o suprafață de cel puțin 50 de hectare.

Participanții trebuie să aibă minimum trei ani de experiență în activitatea agricolă și să demonstreze disponibilitatea de a aplica, în cadrul propriei ferme, practicile și cunoștințele dobândite în timpul cursului, pe o suprafață de cel puțin 5 hectare.


Agricultura de mâine este doar pentru fermierii pregătiți. Prin Academia GreenFields, oferim un program de formare ultra-specializat, care combină cursuri tehnice online, întâlniri și vizite practice în ferme, dar și un schimb constant de informații și experiențe între membrii comunității GreenFields. În contextul schimbărilor climatice, adoptarea tehnicilor conservative este o necesitate.

De aceea, cursurile sunt axate pe practici și utilaje pentru lucrările minime ale solului, covoare vegetale și diversificarea culturilor. Programul include și prezentări tehnice dedicate nutriției plantelor și agriculturii digitale, precum și teme complementare despre legislație, finanțare și comercializare – oferind astfel o perspectivă completă asupra agriculturii moderne.”

laurentiu asimionesei

Evenimentul de lansare a reunit reprezentanți ai sectoarelor agricol și financiar, precum și secretarul general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Sergiu Gherciu.

„Avem instrumente limitate pentru a asigura stabilitate deplină, de aceea implicarea tuturor actorilor – fermieri, instituții financiare și parteneri de dezvoltare – este esențială. Este binevenită această inițiativă, care îmbină investițiile cu formarea profesională”, a declarat Sergiu Gherciu în cadrul evenimentului.

Academia GreenFields Moldova va oferi, pe parcursul a nouă luni, instruiri în șase module tematice și două vizite practice la ferme, dedicate unui grup de peste 30 de fermieri din diverse regiuni ale țării.

Programul este inspirat din modelul de succes implementat în România, punând accent pe formarea practică, schimbul de experiență și aplicarea principiilor agriculturii durabile – de la gestionarea resurselor naturale până la integrarea tehnologiilor moderne în ferme.

Syngenta este partener al programului GreenFields Academy, adus în premieră în Republica Moldova pentru a sprijini fermierii care doresc să aplice practici moderne de agricultură sustenabilă.