Fermierul care ştie să facă bani în Moldova. Obţine cel puţin 60 de tone de fructe la hectar

Agrobiznes
-
0

Pentru Victor Revenco, fructele înseamnă bani. Fermierul dispune de o livadă de 90 de hectare, care îi poate asigura anual recolte de sute de tone de fructe, în valoare de milioane de lei. Pentru a-şi feri sursa de venit de pericole, producătorul foloseşte cele mai moderne tehnologii agricole.

„Pe plantaţia de măr altoit avem instalat un sistem de irigare prin picurare. De asemenea, avem o plantaţie de cireş de 12 hectare, pentru care anul acesta am procurat două puşti de sperietoare. În caz de grindină preconizăm să instalăm plasă antigrindină pe un sector de 9 hectare”, a relatat fermierul.

„Dacă în livezile obişnuite de pere, pomii sunt plantaţi la o distanţă de trei metri unul de altul, în livadă lui Victor Revenco observăm un interval de doar 50 de centimetri, ceea ce asigură o roadă de cel puţin cinci ori mai mare.

„Preconizăm să obţinem o roadă de cel puţin 60 de tone la hectar. Pe aşa plantaţie, italienii obţin 80-90 de tone la hectar”, a spus bărbatul.

Cheltuielile anuale de întreţinere a livezii sunt de peste 600 de mii de lei. Cu toate acestea, fermierul speră să-şi recupereze investiţiile în cel mult trei ani şi chiar să-şi extindă afacerea.

Sursa: publika.md

Agricultura ecologică, o afacere mai puțin profitabilă pentru moldoveni

Agrobiznes
-
0

În ciuda faptului că şi concetăţenii noştri sunt tot mai interesaţi de produsele ecologice, aproximativ 90 % din producţia autohtonă de profil merge la export.

În Republica Moldova există mai mulţi agenţi economici care, deşi oferă produse ecologice, nu sunt certificaţi de o instituţie avizată şi, în consecinţă, oficial nu pot fi deosebiţi de producătorii tradiţionali. Totodată, piaţa de desfacere pentru produsele bio rămâne destul de îngustă, în condiţiile unei puteri de cumpărare reduse şi în lipsa promovării unei alimentări sănătoase printre populaţie.

Să lansezi o afacere bazată pe agricultura ecologică în Republica Moldova nu este deloc uşor. Pe lângă faptul că ai nevoie de foarte mult timp, fiind vorba chiar de ani buni, aceasta necesită şi foarte mulţi bani. Totodată, pentru obţinerea certificatului de la o instituţie avizată, trebuie să te aştepţi la numeroase controale.

În agricultura ecologică, orice marfă vândută drept ecologică trebuie să fie însoţită de un certificat eliberat de firma de certificare şi inspecţie. În cazul unor reclamaţii trebuie să poţi dovedi că produsele comercializate sunt sută la sută ecologice.

3,6 % din terenuri sunt destinate agriculturii organice

La moment, în ţara noastră există nu mai mult de 100.000 de hectare pe care se poate cultiva organic, ceea ce ar însemna cam 10 % din totalul suprafeţelor agricole. Dintre acestea, la moment agriculturii ecologice sunt destinate doar 52 mii de hectare, (3,6% din total), cu mult sub media europeană. Pe aproape jumătate din aceste suprafeţe sunt cultivate culturi cerealiere, iar recolta merge în cea mai mare parte la export. Din totalul exporturilor de produse alimentare, 3,66 % constituie materie primă ecologică.

Lansarea unei afaceri eco începe cu investiţia într-un teren agricol, într-o zonă rentabilă ca şi extindere a afacerii dar şi ca piaţă de desfacere. Preţul unui teren agricol la momentul actual variază de la 600 până la 1500 de euro pentru un hectar, în funcţie şi de regiune.

De ce producătorii autohtoni aleg piaţa externă

Potrivit lui Iurie Senic, şeful serviciului de producţie ecologică şi produse de origine al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, 77 de producători de produse ecologice din 87 exportă circa 10 mii tone de producţie, cea rămasă pe piaţa locală fiind comercializată în magazine specializate. Există trei reţele de supermarkete din Chişinău şi alte zeci de magazine mici specializate care au în vânzare produse ecologice testate.

Numărul agenţilor economici, producători şi procesatori de materie primă bio a crescut faţă de anul trecut de la 64 la 87 (În România numărul lor e de 5000), populaţia consumatoare de produse ecologice crescând în fiecare an cu 10%. Cu toate acestea produsele respective reprezintă cub 1% din vânzările cumulate din retailul moldovenesc.

Fermierii autohtoni sunt într-o continuă luptă cu preţurile de achiziţie impuse de supermarketuri şi magazinele mari, în contextul în care riscurile la care sunt expuşi, atât din punctul de vedere al factorilor meteorologici cât şi al factorilor interni de producere sunt foarte ridicate.

Agricultura ecologică rămâne afacerea ţărilor bogate. În Republica Moldova consumul de alimente organice este de trei ori mai scăzut decât al europenilor

La nivel mondial, suprafeţele certificate bio au crescut spectaculos în ultimii ani. În perioada 1999-2012 ele aproape s-au triplat, ajungând la peste 53 milioane de hectare. , potrivit unui studiu realizat de Programul pentru Alimentaţie şi Agricultură al Institutului Worldwatch.

Noua Zeelandă şi Australia, alături de alte câteva state din zona Pacificului deţin cea mai mare suprafaţă (12,1 milioane de hectare), devansând Europa (10 milioane de hectare) şi America latină (8,4 milioane de hectare).

Europa a avut în perioada 2009-2010 cel mai mare ritm de creştere (9%). America de Nord dispune de doar 2,6 milioane de hectare bio, iar Asia de 2,8 milioane de hectare şi Africa, cu puţin peste un milion de hectare.

SUA are cea mai dinamică piaţă de produse ecologice cu o creştere a vânzărilor de 11,5%, care în 2011 a atins un nivel de aproape 31,5 miliarde de dolari. Trebuie de remarcat însă şi ritmul de creştere a exporturilor indiene (cu 20% anual), pe fondul reducerii uşoare a suprafeţelor cultivate bio în această ţară (0,8 milioane de hectare). India are cei mai mulţi agricultori certificaţi bio (400 551 în 2010). Printre cei mai importanţi jucători pe piaţă se numără şi China, cu suprafeţe de 1,4 milioane de hectare.

În 2010, un număr de 84 de ţări au adoptat reglementările privind agricultura bio, definită ca «un sistem de producţie care se bazează pe procese ecologice cum ar fi reciclajul deşeurilor în detrimentul elementelor de sinteză precum îngrăşămintele sau pesticidele chimice.

Însă la noi, conform Serviciului de producţie ecologică şi produse de origine al MAIA, interesul pentru consumul ecologic este foarte scăzut şi nici nu poate fi comparat cu cel din UE. În supermarkete, produsele autohtone sunt mai puţin cumpărate decât cele de import.

Cât de rentabilă este lansarea unei afaceri bazate pe agricultura ecologică în Republica Moldova

Nicolae Cojocari activează pe piaţa autohtonă a produselor ecologice din 2009. În 2012 afacerea producătorului a fost certificată, întreaga investiţie costându-l aproape 0,5 mil. lei . Investiţia iniţială a fost preconizată astfel ca peste şapte ani afacerea să devină profitabilă. În cei trei ani de activitate este devreme să se vorbească de un profit, conform fermierului. Totuşi, în 2012 veniturile din vânzări au crescut considerabil faţă de 2011.

Pe cele 5 h ale fermei ecologice prelucrate împreună cu familia, sunt cultivate legume şi fructe care, însă, nu merg în magazine specializate, fiind procurate direct de la producător.

De pe cele 5 hectare, Nicolae Cojocaru achită impozite la stat de 3000 lei anual. El consideră această sumă destul de mică şi acest fapt îi asigură rentabilitatea afacerii.

Însă potrivit lui , lansarea unei asemenea afaceri este destul de riscantă în contextul în care oamenii nu sunt suficient de conştienţi de efectele negative ale produselor obţinute prin prelucrarea culturii agricole cu chimicale, dar şi prolemelor cu care se confruntă din cauza factorilor meteo şi lipsei unui buget consistent. Partea bună este că pe această piaţă lipseşte deocamdată concurenţa. Totodată afacerea permite alimentaţia sănătoasă chiar pentru familia fermierului.

Efectele pozitive ale producţiei obţinute din import

La capitolul magazinelor specializate în produse biologice, stăm cel mai prost în comparaţie cu ţările europene. Avem doar unul în Chişinău, care activează de la începutul lunii martie, iar acesta vinde doar marfa de import, produsă în Germania, ţară care cultivă organic aproape un milion de hectare anual, de trei ori mai mult decât noi. Magazinul oferă de la produse alimentare până produse si ingrediente cosmetice certificate organic, cremele şi parabenii fiind înlocuiţi cu creme naturale sau diverse uleiuri. Numărul consumatorilor creşte de la zi la zi, nefiind înregistrată, deocamdată, o anumită ţintă a categoriilor de vârstă. În opinia directorului magazinului interesul pentru un stil de viaţă sănătos este în creştere.

Preţurile la produsele organice nu diferă prea mult de cele din magazinele obişnuite, însă este totuşi mai mare. Acest fapt este justificat prin costul ambalajelor speciale, din materiale reciclabile, plus cheltuielile suplimentare cu certificarea ecologică, obligatorie pentru ca produsul să poată fi vândut sub marca bio. Toate acestea însumate majorează costurile de producţie cu circa 30 la sută.

Sursa: eco.md

Băuturile moldoveneşti, tot mai căutate peste graniţă. Vezi cu cât au crescut exporturile

Agrobiznes
-
0

Moldova a exportat, în primele două luni ale anului curent, băuturi în sumă de 33,3 mil. de dolari, în creștere cu 72,7% față de aceeaşi perioada din 2012, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.

În perioada analizată, exporturile de mărfuri au crescut cu 18,2% şi s-au cifrat la 360,9 mil. de dolari americani, dintre care 70% au constituit exporturile de mărfuri autohtone, în timp ce reexporturile de mărfuri s-au redus cu 20%.

Republica Moldova a livrat către statele Uniunii Europene mărfuri în valoare de 173 mil. lei, cu 14% mai mult decât în ianuarie-februarie 2012. Exporturile către ţările CSI s-au majorat de asemenea cu 18,7% şi s-au cifrat la 142,7 mil. lei.

În ciuda secetei, Moldova a exportat mai multe cereale. De la începutul anului exporturile de cereale s-au triplat şi au totalizat 16,2 mil. de dolari. Per general, exporturile de produse alimentare şi animale vii au crescut cu 26,2%, cu o pondere de 21,8% în totalul exporturilor.

Dacă exporturile de băuturi alcoolice şi nealcoolice au crescut puternic, atunci exporturile de tutun au scăzut substanţial cu peste 40% comparativ cu primele două luni din 2012.

Principala piață de export a Republicii Moldova rămâne a fi Federația Rusă, urmată de România și Italia.

Sursa: eco.md

Fermierii, în pas cu tehnologiile moderne. Mai mulţi producători de fructe din Moldova îşi cumpără staţii meteo

Agrobiznes
-
0

Condiţiile meteorologice nu au fost deloc în favoarea agricultorilor anul trecut, iar pierderile au fost considerabile. Pentru a-şi asigura veniturile preconizate, tot mai mulţi producători de fructe din Moldova îşi cumpără staţii meteo, care îi ajută să determine momentele critice, dar şi să optimizeze irigarea.

Mihai Buciucean are staţie meteo de un an. Fermierul spune că instalaţia îl ajută să obţină o recoltă calitativă şi chiar să reducă din cheltuieli.

„Cu ajutorul staţiilor meteo putem să combatem factori care influenţează calitatea recoltei. Astfel, nu mai facem lucrări agrotehnice, cum ar fi tratările chimice cu pesticide”, a explicat Buciucean.

Fermierii care îşi doresc o asemenea staţie plătesc între 2.000 şi 5.000 de euro. Ei spun că îşi recuperează investiţiia foarte repede.

„Poate să se răscumpere în acelaşi an, pentru că atunci când stropeşti livada, acest dispozitiv ne poate arăta dacă este nevoie de a face o lucrare cu chimicate”, a explicat Nicu Trinac, pomicultor din Edineţ.

Autorităţile spun că ar putea compensa fermierilor o parte din cheltuielile pentru aceste staţii.

„Cheltuielile pentru pesticide şi substanţe chimice sunt costisitoare. Având în vedere că se poate de micşorat de două ori cheltuielile pentru aceste substanţe, vom subvenţiona şi vom promova instalaţiile respective”, a declarat ministrul în exerciţiu al Agriculturii, Vasile Bumacov.

Anul trecut, în Moldova au fost instalate 40 de de staţii meteo. Pe parcursul acestui an, urmează a fi montate încă 160. Suportul informaţional este asigurat de Proiectul Competitivitatea Agricolă şi Dezvoltarea Întreprinderilor, finanţat de USAID, în parteneriat cu Agenţia pentru Cooperare în Dezvoltare a Austriei.

Sursa: publika.md

Academia Agrară din regiunea rusă Breansk este dispusă să înmatriculeze noi studenţi găgăuzi

Agrobiznes
-
0

O delegaţie a Academiei Agrare din oraşul Breansk, Federaţia Rusă, condusă de rectorul Nikolai Belous, a sosit, miercuri, în UTA Gagauz-Yeri. Împreună cu executivul de la Comrat, părţile vor identifica noi modalităţi pentru admiterea absolvenţilor găgăuzi la academie. 

Potrivit agenţiei Moldpres, rectorul instituţiei ruse a spus că studenţii din regiunea găgăuză îşi fac studiile la Breansk după un program special deja al doilea an, iar în 2012 au fost admişi şi tineri după ciclul gimnazial, în baza diplomei de nouă clase. Toţi studenţii din UTA Gagauz-Yeri beneficiază de cămin şi bursă. Este de notat că 85 la sută dintre tinerii studioşi din R. Moldova înregistrează performanţe în procesul de instruire şi au bursă majorată. „Studenţii găgăuzi sînt antrenaţi şi în acţiunile extraeducaţionale. Ei participă la competiţii sportive, festivaluri, concursuri tematice şi reprezintă onorabil academia la diverse întruniri interuniversitare în Federaţia Rusă”, a menţionat Belous.

Totodată, rectorul a subliniat că studenţii care-şi fac studiile la Academia Agrară din Breansk au posibilitatea să se angajeze atît pe teritoriul regiunii, cît şi oriunde în Federaţia Rusă, ceea ce este un lucru foarte important pentru tinerii specialişti. „Rectoratul va întreprinde şi în continuare măsuri pentru consolidarea relaţiilor interregionale. Sperăm că în cadrul actualei vizite la Comrat vom face un schimb de planuri de acţiuni şi vom extinde colaborarea cu omologii găgăuzi”, a precizat Nikolai Belous.

Academia Agrară din Breansk numără peste zece mii de studenţi şi este cea mai mare dintre instituţiile de învăţămînt superior din această regiune a Rusiei.

Sursa: moldpres.md

Preţul la zahăr şi la alte produse agricole va scădea

Agrobiznes
-
0

Datorită proiectului de lege adoptat joi, 11 aprilie, de Parlament în lectură finală, prin care este modificată procedura de achitare a TVA la produsele agricole, preţul acestora şi în special al zahărului va scădea, iar producţia autohtonă va fi mai competitivă cu cea de import, a declarat deputatul democrat Adrian Candu, unul din autorii proiectului, citat de IPN.

El a explicat că TVA la zahăr va scădea de la 20% la 8%. Aceasta a fost necesar în contextul în care majorarea TVA de la 1 ianuarie 2013 a condus la reducerea semnificativă a vânzărilor. Astfel, potrivit democratului, în 2012 au fost vândute peste 80 de mii de tone de zahăr, dar în primele trei luni ale anului curent doar trei mii de tone. „Celălalt zahăr este exportat, din cauza că nu poate face faţă concurenţei acestui tip de produs de import şi adus prin contrabandă”, a declarat Candu.

Proiectul elaborat de deputaţii democraţi prevede că agricultorii nu vor mai achita TVA de 20%. Vor achita doar 8%, iar 12% vor rămâne la dispoziţia agentului economic şi vor fi utilizate exclusiv în procesul de fabricaţie a producţiei agricole. În ce priveşte zahărul, TVA se reduce de la 20% la 8%.

„Astfel, zahărul se va ieftini cu 12%, ceea ce înseamnă peste 2 lei la kilogram, produsul devenind competitiv în raport cu cel de import. Se va reduce preţul şi la alte produse agricole, deoarece producătorii nu se vor mai confrunta cu lipsa de mijloace financiare. Până acum ei erau impuşi să ia credite, iar creditele sunt scumpe”, a declarat Candu.

De la 1 ianuarie 2013, producătorii agricoli achită 20% TVA, dintre care 12% le sunt restituite. Legea nouă a fost criticată de producători care au organizat vara trecută şi proteste.

Sursa: ipn.md

Legislativul a operat modificări la Codul Fiscal! Vezi cu ce afectează pe agricultori

Agrobiznes
-
0

Agenţii economici din Republica Moldova care primesc subvenţii de la bugetul de stat vor putea beneficia şi de restituirea TVA-ului, în cazul investiţiilor capitale. 

Potrivit agenţiei Moldpres, iniţiativa legislativă aparţine deputatului PD Valeriu Guma şi vine în susţinerea producătorilor agricoli autohtoni. Modificările operate la Codul Fiscal vor îmbunătăţi cadrul legal existent şi vor crea condiţii favorabile pentru dezvoltarea agriculturii.

„Actualele prevederi ale legii pot crea duble standarde şi induc în eroare agricultorii care beneficiază de subvenţii din partea statului inclusiv pentru investiţii capitale. Pînă în prezent, producătorii erau lipsiţi de dreptul de a beneficia de restituirea TVA-ului, chiar dacă banii erau prevăzuţi pentru investiţii capitale”, a opinat Guma.

Conform sursei citate, în urma aprobării acestui proiect de lege, agricultorii autohtoni vor orienta mijloacele băneşti obţinute prin restituirea TVA-ului la extinderea afacerilor în ţară, fapt ce va duce implicit la majorarea circuitului economic.

Sursa: moldpres.md

Exportul de bere în CSI. Vezi pe ce loc se află Moldova

Agrobiznes
-
0

Moldova şi Kîrgîzstan au exportat, în ultimii 5 ani, cel mai puţină bere printre statele CSI. Despre aceasta arată datele studiului „Analiza pieţei berii în statele CSI în anii 2007-2011, prognoză pentru anii 2012-2016″, efectuat de Agenţia de Marketing „BusinesStat”.

Astfel, în anul 2011, Moldova şi Kîrgîzstan au exportat bere în valoare de 0,1 mil. dolari fiecare. Potrivit studiului, în perioada 2007-2010, Kîrgîzstan nu a exportat bere, în timp ce exportul moldovenesc de bere a variat de la 0 pînă la 0,2 mil. dolari. Astfel, în anul 2007, Moldova a exportat bere în valoare de 0,1 mil. dolari, în anul 2008 – 0, în anul 2009 – 0,1 mil. dolari, în anul 2010 – 0,2 mil. dolari, în anul 2011 – 0,1 mil. dolari.

După exportul de bere pe primul loc se situează Rusia: în anul 2007 – 204,3 mil. dolari, în anul 2008 – 248,8 mil. dolari, în anul 2009 – 162,5 mil. dolari, în anul 2011 – 186,4 mil. dolari. Pe locul doi la acest capitol se află Ucraina, care în perioada de referinţă, a exportat bere în valoare de la 96,2 mil. dolari pînă la 121,9 mil. dolari. Pe locul trei după exportul de bere se plasează Belarus, care în anul 2011, a exportat bere în valoare de 28,2 mil. dolari, fiind una din puţinele ţări din CSI cu un trend în continuă dezvoltare.

În total, în CSI exportul de bere, în anul 2011, a constituit 315,8 mil. dolari. În perioada anilor 2007-2011, vînzările de bere în CSI au scăzut cu peste 1% – de la 14,8 mld. litri pînă la 14,6 mld. litri. În anul 2009, afectat de criza economică, vînzările de bere au scăzut cu 5%, faţă de anii precedenţi.

Rusia ocupă primul loc printre statele CSI după volumul vînzărilor de bere. Astfel, în anul 2011, în Rusia vînzările de bere au depăşit 10 mld.litri, ceea ce reprezintă 72% din volumul total al vînzărilor de bere în CSI. Pe locul doi se situează Ucraina cu vînzări de circa 3 mld. litri de bere (18% din vînzările totale din CSI). Potrivit experţilor, în perioada 2012-2016, vînzările de bere în CSI vor creşte, în mediu, cu 1% anual şi în anul 2016 vor atinge 15 mld.litri.

Sursa: noi.md

Sfaturi utile de îngrijire a viilor tinere

Agrobiznes
-
0

În primii trei ani de la plantare, tânăra plantaţie viticolă necesită îngrijire specială pentru a dezvolta viţe puternice, foarte importante fiind lucrările din primăvară

În perioada aprilie-mai, în viile tinere se execută o serie de lucrări de îngrijire cu impact major asupra creşterii optime a viţei de vie.

Primul an după plantare

• Lucrarea solului imediat după plantare se execută la 15-20 cm adâncime, deoarece în timpul lucrărilor de plantare (pichetat, plantat) pământul se bătătoreşte.

• Crusta de pe muşuroi trebuie sfărâmată de fiecare dată, pentru ca lăstarii tineri să poată ieşi din muşuroi şi să crească. Altfel, vârful lăstarului se chirceşte sub pământ şi întârzie în creştere sau moare. Această operaţiune se face cu mâna sau cu o greblă mică, începând de la bază spre vârful muşuroiului până când pământul se sfărâmă şi se mărunţeşte. După spargerea crustei, muşuroaiele se refac, dar de fiecare dată vor fi mai mici pentru ca lăstarii să se acomodeze treptat cu razele directe ale soarelui. Dacă timpul este ploios, muşuroaiele mai mari se micşorează cu 2-3 cm.

• Controlul pornirii şi creşterii lăstarilor este obligatoriu. Uneori observăm că lăstarii nu ies de sub muşuroi sau se veştejesc imediat după răsărire. În asemenea cazuri, muşuroaiele se desfac până la punctul de altoire pentru a vedea dacă lăstarii sunt retezaţi de larvele cărăbuşului de mai ori de viermii sârmă instalaţi în jurul lăstarului. Dăunătorii se combat prin prăfuirea locului cu Sintogril super, Force 1,5 sau Terasorb.

Al doilea an după plantare

Viţele fiind încă plăpânde cu rădăcinile abia formate, în al doilea an se intrevine cu următoarele verigi tehnologice:

• Dezmuşuroitul sau dezgropatul începe la sfârşitul lunii martie sau la începutul lunii aprilie când temperatura aerului nu mai coboară sub minus 10 grade C. Până la umflarea mugurilor trebuie dezgropate toate viţele. Muşuroaiele se desfac de la bază spre vârf, pentru ca pământul să cadă lateral prin surpare, evitând ruperea viţelor. Odată cu dezmuşuroitul se face şi prima tăiere cu scopul de a forma butucii şi lucrarea de copcit.

• Completarea golurilor se face cu viţe de 1-2 ani, procurate din pepiniere.

• Tot acum se instalează mijloacele de susţinere.

Forme de conducere şi tipuri de tăiere

În funcţie de forma de tăiere aleasă, tulpina are diferite lungimi: redusă, de numai 20-25 cm, la forma joasă, de 60-80 cm sau 1,00-1,20 m la formele semiînalte şi chiar 1,50 m la formele înalte.
Dintre tipurile de tăiere, menţionez: cordonul uni sau bilateral cu cordiţe sau speronat (în cepi), Guyot pe tulpină, pergola simplă sau dublă, pergola raţională etc.

Tăierile de formare încep din anul 2 şi se vor realiza în funcţie de forma de conducere pe care am ales-o şi pe care urmează să rodească. La alegerea formei de conducere trebuie să ţinem cont de zona de cultură unde am înfiinţat plantaţia de viţă de vie.

De exemplu, în zonele de cultură protejată sunt recomandate formele joase de conducere a butucilor, iar în zonele de cultură neprotejată se potrivesc formele de conducere semiînalte şi înalte. De asemenea, vigoarea de creştere a soiului, fertilitatea solului şi umiditatea sunt aspecte importante în alegerea formei de conducere şi, implicit, executarea tăierilor de formare.

Tăierea de formare se execută diferenţiat în funcţie de vigoarea viţelor:

• Pentru formarea butucilor cu conducere joasă:
– tăierea unui cep de 2-3 ochi, când creşterea viţelor este slabă sau dacă nu s-a format decât o singură coardă;
– tăierea la 2 cepi a câte 2-3 ochi fiecare, în cazul viţelor puternice.

• Pentru formarea butucilor cu conducere semiînaltă sau înaltă:
– se lasă o cordiţă de 5-6 ochi lungime, care se leagă în poziţie verticală de tutore (arac) la soiurile care au cordiţa viguroasă, iar în cazul unei creşteri slabe, se va tăia în cep de 2 ochi.
Înălţimea tulpinilor depinde de vigoarea soiului şi de fertilitatea solului.

• Pentru soiurile viguroase plantate pe soluri fertile şi cu umiditate normală sau în condiţii de irigare, butucii se formează pe tulpini de 1,0-1,2 m, iar pentru soiurile cu vigoare slabă şi medie plantate pe soluri mai puţin fertile cu umiditate mai scăzută, înălţimea tulpinii se stabileşte la 0,8 m.

Al treilea an după plantare

Lucrările de îngrijire sunt aceleaşi ca şi în anul al doilea după plantare.

Pentru formarea butucilor cu conducere joasă, la tăiere se lasă 2 coarde de 8-10 ochi şi 2 cepi a câte 2-3 ochi. Pentru forma semiînaltă şi înaltă, tulpina, eventual cordoanele (când se aplică formarea rapidă a cordoanelor cu ajutorul operaţiunilor în verde care se execută în perioada de vegetaţie în anii II şi III de la plantare) se proiectează.

Pentru tulpină se alege o coardă plasată cel mai jos pe cordiţa din anul precedent şi se taie la cca 10 cm sub prima sârmă a spalierului. De pe porţiunea rămasă se înlătură ochii cu excepţia a 3-4 ochi din vârf.
Începând cu anul IV conducerea butucului se realizează în funcţie de tipul de tăiere a butucilor.

Realizarea lucrării de copcit în primii ani de la plantare este obligatorie, pentru a favoriza dezvoltarea unui sistem radicular în profunzime. Astfel viţa de vie va avea o rezistenţă mai mare la secetă, inclusiv la seceta excesivă.

Un articol de Alina Donici

Sursa: revista-ferma.ro

1...2.0272.0282.029...2.054Pagina 2.028 din 2.054