Serviciul Vamal informează că, începînd cu 1 martie, importatorii vor putea aplica procedura de declarare electronică a mărfurilor la toate posturile vamale.

Această procedură se înscrie în procesul de modernizare a procedurilor vamale prin implementarea serviciilor electronice, care faciliteaza comerţul international. Elementul cheie al declarării electronice rezidă în eliminarea documentelor pe suport de hîrtie şi trecerea la procesarea tranzacţiilor economice doar în format electronic.

Odată cu aplicarea importului electronic, agentul economic va comunica cu vama exclusiv prin intermediul sistemului informaţional şi va remite nu doar declaraţia vamală, dar şi toate alte documente necesare vămuirii doar în format electronic, astfel, agenţii economici îşi vor reduce considerabil din costurile aferente şi vor economisi timp.

Este de menţionat faptul că, procedura este una simpla şi nu necesită pregătire specială, doar semnatura digitală.

Mai mult, prin implementarea importului electronic, Serviciul Vamal se racordează integral standardelor şi conceptului european de Vamă electronică (E-customs). Mai mult, această procedură electronică permite îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă la capitolul comerţul transfrontalier şi se încadrează în priorităţile Serviciului Vamal de a asigura protejarea intereselor economice ale statului şi creşterea veniturilor colectate în bugetul de stat.

Reamintim, că procesul de declarare electronică a mărfurilor la import a fost lansată în septembrie 2014, fiind aplicată la două posturi vamale  de  frontieră – Sculeni şi Tudora.

Totodată este de notificat faptul că în prezent, exportatorii preferă declararea electronică. Conform statisticii vamale, în ianuarie curent, ponderea exportului electronic a atins cota de 43 % din totalul declaraţiilor vamale de export.

Moscova ar putea importa materie primă agricolă în cazul în care companiile occidentale ar investi în crearea întreprinderilor pentru prelucrarea acestei materii în Rusia. Astfel a comentat Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui FR, rugămintea Greciei ca FR să reia importul fructelor grecești pentru piața rusească, scrie RIA Novosti.

Guvernul Greciei a rugat anterior Rusia să anuleze embargoul la livrarea unor produse agricole, introdus în vara anului 2014 drept răspuns la sancțiunile Uniunii Europene. Este vorba de portocale, căpșune și piersici.

„Există reguli destul de clare ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Iar Rusia, ca membru al OMC, nu poate acționa selectiv: nu se cade să aplici sancțiuni față de țările UE și, selectiv, să eliberezi de sancțiuni doar una dintre aceste țări.

În cazul dat ar putea fi elaborată o schemă nu a livrărilor directe, ci a livrărilor de materie primă în cazul în care aici, pe teritoriul Rusiei, se vor face investiții străine în crearea unor întreprinderi de prelucrare a produselor alimentare”, a spus Peskov pentru „Izvestia”.

Peskov a amintit că în februarie președintele Vladimir Putin, în timpul vizitei de lucru la Budapesta, a declarat că, în pofida sancțiunilor, Rusia poate colabora cu Ungaria în sectorul agroindustrial.

După ce doar zece companii din dreapta Nistrului au fost selectate de Rusia, ceilalți producători susțin că aceștia au avut sprijin politic și vor face speculații pe seama lor, scrie Ziarul Național.

Potrivit reprezentanților fermierilor, cei care nu au fost selectați vor vrea să își vândă și ei producția și, astfel, vor fi nevoiți să-i mituiască pe cei selectați. Ei spun că în afară de crearea condițiilor pentru corupție, decizia selectivă a Rusiei este un gest de umilință față de agricultorii moldoveni. „Am văzut că au apărut privilegiații, care au stat mai aproape de cine trage sforile. O să apară speculațiile, fiindcă aceste companii o să cumpere mere de la cei care nu pot exporta în Rusia. Iată așa o să facă business, iar restul o să aibă de suferit”, susține Ion Chilianu, producător și exportator din Rădeni, Strășeni.

Agricultorul susține că sunt probleme și cu piața europeană, de aceea mulți caută cu disperare o cale să își poată vinde fructele. „Am exportat o parte din mere în Belarus, Kazahstan și în România. Este însă o problemă cu piața europeană. Importatorii de peste Prut trebuie să depună o garanție, în funcție de preț, dar în jurul a cinci mii de euro. Înainte le întorceau banii în două săptămâni, iar acum – în două luni și importatorii nu vor să lucreze cu noi în aceste condiții. Trebuie să se negocieze la nivel de Guvern pentru a facilita accesul nostru pe piața europeană”, mai spune exportatorul din Strășeni.

Rusia a oferit acces pe piață doar pentru zece agenți economici din dreapta Nistrului. În schimb, toți producătorii de mere din stânga Nistrului au fost acceptați pentru a exporta pe piața rusă. Potrivit unor surse ale Ziarului Național, lista cu cei zece fermieri din dreapta Nistrului a fost întocmită de liderul socialiștilor, Igor Dodon. Astfel, cei zece agenți economici selectați sunt din regiunea găgăuză și din nord, care au participat activ la protestele organizate de socialiști împotriva instituirii embargoului de către Rusia.

Anterior, 284 de producători de fructe din R. Moldova au avut dreptul să exporte în Rusia.

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va solicita Serviciului federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Rusiei explicaţii referitor la criteriile de selectare a celor zece companii, care de joi, 26 februarie, pot exporta mere în Rusia. De asemenea, Agenţia va solicita ca toate companiile din Moldova să poată exporta mere. Despre aceasta a declarat ministrul agriculturii, Ion Sula, la o ediţie specială de la postul „Publika TV”, trnamsite IPN.

Ministrul a spus că a primit o scrisoare din partea Rusiei în care se menţionează despre faptul că acest export este unul experimental, fără însă a se anunţa perioada pentru care a fost permis, dar şi criteriile de selectare a companiilor. Ion Sula a spus că pentru el lista companiilor este o surpriză, dar speră că, după acest experiment, va fi reluat totalmente exportul de producţie vegetală.

Prezent la emisiune, directorul executiv al Asociaţiei Moldova Fruct, Iurie Fală, a spus că deschiderea oricărei pieţe este un beneficiu pentru producători, însă în orice acţiune trebuie să existe o transparenţă mai mare. „Este o întrebare pe care trebuie să o analizăm, să vedem care de fapt sunt scopurile acestui experiment. Suntem conştienţi că restricţia care a fost impusă a fost una politică. Bănuiesc că sub pretextul acestui experiment mai sunt scopuri pe care nu le ştim deocamdată”, a spus fermierul.

Cristian Tabără, expert media, a menţionat că producătorii nu trebuie să privească cu mare speranţă modalitatea în care au fost ridicate parţial restricţiile la exportul de mere, ci mai degrabă cu o mare precauţie. Potrivit lui, această situaţie este una batjocoritoare, deoarece nu s-au dat explicaţii de ce anume unele companii au fost selectate, dar şi termenul „experiment” este unul batjocoritor. Potrivit lui Tabără, nu este exclus că Rusia încearcă să facă o dezbinare între producători, selectând pe unii şi neglijând pe alţii.

De joi, 26 februarie, a fost relansat parţial exportul de mere din Republica Moldova în Federaţia Rusă, cu titlu de experiment. Embargoul a fost ridicat pentru zece companii din dreapta Nistrului, dar şi pentru toate raioanele din regiunea transnistreană, aflată sub controlul administraţiei pro-ruse. Serviciul federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Rusiei subliniază că această acţiune are titlu de testare şi vine după discuţii bilaterale cu Agenţia Naţională de Siguranţă a Alimentelor a Republicii Moldova.