Mediul de afaceri din țara noastră va avea acces la mai multe fonduri europene. Deputații au aprobat, în ședința plenară de astăzi, proiectul de lege care prevede ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind participarea țării noastre la Programul Piața Unică.
Programul Piața Unică reunește activități inițiate în cadrul altor programe europene anterioare. Respectiv, prin implementarea acestuia, va fi oferit un cadru de finanțare mai coerent pentru a sprijini o serie de obiective-cheie.
Mai exact, Programul Piața Unică se focusează pe asigurarea securității alimentare, protecția consumatorului și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii.
Un alt obiectiv al Programului este elaborarea și difuzarea statisticilor europene de înaltă calitate. Astfel, politicile UE vor putea fi monitorizate și evaluate, iar cetățenii, autoritățile, mediul de afaceri și factorii de decizie vor putea să participe activ la procesul democratic și să ia decizii în cunoștință de cauză.
Republica Moldova va beneficia, pe lângă accesul la instrumentele financiare, și de acces la expertiză, experiență și bune practici ale altor state beneficiare ale Programului. Bugetul total al Programului este de 4,2 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.
Acordul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind participarea țării noastre la Programul Piața Unică a fost semnat la 8 septembrie 2023.
Agropiese TGR, companie importantă pe piața de tehnică agricolă din Republica Moldova, anunță concurs de angajare pentru funcția de Șef de Magazin în orașul Chișinău.
Rolul acestuia va fi de a coordona și administra activitatea; gestiona personalul din magazin, asigura aspectul general al magazinului și buna funcționare tehnică și comercială.
Responsabilități:
Coordonarea tuturor proceselor de activitate ale magazinului;
Elaborarea acţiunilor pentru creşterea vânzărilor şi micşorarea costurilor operaţionale;
Monitorizarea și îndeplinirea obiectivelor financiare ale magazinului activitatea căruia o coordonează (planul de vânzări, productivitate, cheltuieli operaționale, pierderi cunoscute) etc;
Organizarea şi participarea la inventarieri în magazin;
Instruirea și controlul activității echipei.
Cerințe:
Studii superioare – economie, comerț, administrare;
Experiență în vânzări sau într-un post similar obligatoriu;
Comunicare fluentă în limba română și rusă;
Persoană amabilă, energică, flexibilă la graficul de muncă;
Cunoștințe de operare cu PC – Microsoft Office, altele.
Garantăm:
Salariu competitiv care răsplătește vânzările și rezultatele extraordinare 20 000 (net) + bonus din vânzări.
Dezvoltare personală.
Vă rugăm să expediați CV-ul cu menționarea postulului vacant dorit la adresa electronică: [email protected].
Proiectul de modificare a Legii apelor, care prevede îmbunătățirea cadrului normativ în vederea prevenirii poluării obiectivelor acvatice, a fost adoptat, astăzi, în lectura a doua.
Proiectul reglementează aspectele referitoare la modul de transmitere a segmentelor unui curs de apă (râu sau canal) aflate în intravilanul sau extravilanul unității administrativ-teritoriale din administrarea statului în gestiunea respectivelor unități.
De asemenea, documentul prevede că râurile și lacurile care sunt proprietatea statului pot fi atribuite persoanelor fizice și juridice doar în folosință, nu și în proprietate.
Atribuirea în folosință a obiectivelor acvatice se va face ca urmare a unei licitații publice transparente, iar veniturile rezultate vor fi transferate la bugetul de stat sau, după caz, la cel local.
O altă prevede a proiectului se referă la stocarea informației din Registrul construcțiilor hidrotehnice și Registrul zonelor protejate în Sistemul informațional automatizat „Cadastrul de stat al apelor”, în vederea asigurării unui sistem informațional integrat și eficient.
Modificările propuse vizează și revizuirea prevederilor referitoare la folosința generală și specială a apei și la procedura de emitere a autorizației de mediu pentru folosința specială a apelor.
Astfel, a fost micșorat, de la 12 ani la 6 ani și de la 25 ani la 12 ani, termenul de valabilitate a autorizației de mediu pentru folosirea specială a apei.
De asemenea, au fost revizuite și completate atribuțiile autorităților publice responsabile de domeniul gestionării și protecției resurselor de apă, în special fiind stipulate atribuțiile Agenției de Mediu.
Totodată, a fost completată lista obligațiilor utilizatorilor de apă. Printre acestea se regăsesc respectarea cerințelor de calitate a mediului pentru ape; respectarea regimului de folosință a zonelor și fâșiilor de protecție a apelor; asigurarea epurării apelor uzate înaintate de a fi deversate; compensarea daunelor cauzate mediului etc.
Actul adoptat conține și prevederi referitoare la regimul de gestionare a zonelor și fâșiilor riverane de protecție a apelor în vederea gestionării integrate a terenurilor fondului apelor, a zonelor protejate și a zonelor de protecție.
Proiectul de modificare a Legii apelor a fost elaborat de Ministerul Mediului și are ca scop armonizarea legislației naționale în domeniul gestionării și protecției resurselor de apă cu legislația Uniunii Europene.
Modificările adoptate vor intra în vigoare peste o lună de la data publicării legii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Un set de măsuri legislative care au scopul de a asigura integritatea și funcționalitatea pieței energiei electrice a fost votat în prima lectură de Parlament.
Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Energiei cu scopul de a asigura o bună funcționare a pieței energiei electrice și de a îmbunătăți cadrul legal în contextul gestionării eficiente a crizelor în acest sector.
Totodată, documentul are drept scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene și transpune Regulamentul UE privind integritatea și transparența pieței angro de energie.
Autorii inițiativei legislative propun stabilirea în legislație a atribuțiilor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) referitoare la monitorizarea pieței energiei electrice, inclusiv în legătură cu realizarea investigațiilor și efectuarea controalelor.
Totodată, se propune ca participanții la piața angro a energiei electrice, care manifestă un comportament abuziv, să poată fi sancționați de ANRE, în funcție de încălcările depistate și prejudiciile cauzate.
În proiectul de lege sunt incluse prevederi care se referă la mecanismele legale de intervenție în cazul disfuncționalității pieței energiei electrice.
Astfel, în caz de criză, ANRE va avea dreptul să limiteze sau să interzică temporar exportul de energie electrică, să stabilească obligații de serviciu public privind achiziția centralizată de energie electrică, să oblige producătorii de energie electrică să furnizeze servicii de echilibrare și servicii de sistem în cantități și la prețuri reglementate.
Totodată, va fi introdusă componenta de echitate, ce reprezintă obligațiuni de plată reciproce ca urmare a relației contractuale între furnizor și consumator.
Această taxă va fi introdusă în contextul înregistrării devierilor tarifare majore, pozitive sau negative, date de fluctuațiile pieței internaționale de energie electrică și stabilirea obligației de achitare a devierilor tarifare în situația schimbării furnizorului sau a rezoluțiunii unui contract de furnizare de gaze naturale.
Alte prevederi ale proiectului de lege se referă la asigurarea desemnării Operatorului Pieței Energiei Electrice, iar altele sunt necesare pentru soluționarea unor neclarități apărute în contextul implementării Legii cu privire la energia electrică.
Proiectul de lege urmează a fi examinat de Parlament și în lectura a doua.
Pragul ajutorului de minimis acordat de stat întreprinderilor va crește la nivelul celui stabilit în UE. Parlamentul a votat în lectura a doua, în ședința plenară de astăzi, un proiect de lege care prevede ajustarea legislației în domeniul ajutorului de stat la normele Uniunii Europene.
Actualizarea pragului ajutorului de minimis va facilita accesul la sprijinul acordat de stat unor întreprinderi și în cuantumul echivalent pragurilor stabilite în UE, precum și va fi asigurată eficiența controlului ajutorului de stat exercitat de către Consiliul Concurenței.
Autorii proiectului menționează că nivelul pragului de minimis stabilit în prezent de lege nu a fost adaptat evoluției economiei Republicii Moldova din ultimii 10 ani.
Astfel, valoarea pragului de minimis va crește de la 2 milioane de lei la 5 milioane de lei per beneficiar, indiferent de forma acestuia, pentru o perioadă de 3 ani. În cazul întreprinderilor, valoarea totală a ajutorului nu va depăși 10 milioane de lei.
Legislația urmează a fi completată cu noi definiții prevăzute în jurisprudența UE, cum ar fi: data acordării și plății ajutorului de stat, costuri eligibile, intensitatea ajutorului, care, nefiind definite în legislația națională, sunt confundate și interpretate eronat de către fumizorii și beneficiarii ajutorului de stat.
Totodată, proiectul prevede condițiile care urmează să fie respectate de către furnizori la acordarea ajutoarelor de minimis, astfel încât măsurile de sprijin oferite întreprinderilor să nu distorsioneze semnificativ mediul concurențial.
Este reglementată și procedura de notificare simplificată, conform normelor UE. Va fi extins termenul de investigație a cazurilor de încălcare a legislației din domeniul ajutorului de stat până la 18 luni de la inițierea procedurii, având în vedere complexitatea cazurilor de încălcare a legislației din domeniul ajutorului de stat.
O altă noutate propusă de proiect este modificarea ce ține de modul de calculare a dobânzii pentru ajutorul de stat acordat ilegal care urmează să fie recuperat.
Inițiativa legislativă își propune să asigure transparența acordării resurselor de stat. Ținând cont de practica UE, proiectul prevede completarea legii cu prevederi ce stabilesc expres care informație nu poate fi tratată ca informație confidențială de către autoritatea de concurență în procesul de exercitare a controlului ajutorului de stat acordat beneficiarilor și care informații sunt confidențiale și necesită protecția secretelor comerciale.
Proiectul mai prevede modificarea datei prezentării de către Consiliul Concurenței a Raportului anual privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru Parlament – anual până pe data de 31 decembrie.
Proiectul de lege a fost elaborat de Consiliul Concurenței, ținându-se cont de prevederile cadrului normativ al Uniunii Europene, de instrumentele de interpretare a acestor prevederi adoptate de instituțiile UE și de bunele practici ale statelor membre ale UE.
Inițiativa legislativă are scopul de a asigura claritate în aplicarea regulilor ajutorului de stat stabilite de lege și de a elimina carențele atestate la aplicarea legii.
Tradițional, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct, cu suportul Proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, participă în calitate de partener al forumului RO Fruits & Vegetables Show 2023, un eveniment emblematic al profesioniştilor din industria de fructe şi legume din România.
Directorul executiv al asociației, Iurie Fală va prezenta perspectiva sectorului de fructe proaspete din Moldova, dinamica exporturilor în România, potențialul și oportunitățile de colaborare cu retaileri și distribuitori din România.
„Piața românească este considerată de către producătorii moldoveni – piață autohtonă. Exporturile de fructe către această destinație sunt în creștere constantă, iar unul dintre obiectivele Moldova Fruct, conform strategiei de marketing, este realizarea unei prezențe de 70% din cantitatea de mere importată pe piața românească. Colaborând cu rețelele românești, ne extindem în Europa. În același timp, comunicarea cu partenerii din România ne permite să îmbunătățim standardele de calitate, sortimentul, ambalajul”, a menționat Iurie Fală.
La forum participă și paisprezece producători și exportatori de fructe, membri ai Moldova Fruct, care vor avea acces la panelurile conferinţei, publicaţia specializată Legume-Fructe și vor avea prilejul să discute cu reprezentanții celor mai importante rețele de magazine, distribuitori și comercianți din România.
Piața României este o destinație importantă pentru fructele moldovenești. În primele zece luni ale anului 2023, către această destinație au fost exportate peste 16 mii tone de prune, cu 34% mai mult decât în anul 2022.
Totodată, anual, Moldova exportă în jur de 13 mii tone de struguri și începând cu 2022, mai mult de 10 mii tone de mere.
Gala IMM-urilor din Republica Moldova, eveniment organizat de PRIAevents cu sprijinul FinComBank, va avea loc pe data de 28 noiembrie, începând cu ora 09:30, la Toro Center, str. Pantelimon Halippa 6, or. Chişinău.
Gala IMM-urilor din Republica Moldova are scopul de a oferi mediului de business oportunitatea de a vocifera oportunitățile şi provocările IMM-urilor.
Mai mult de atât, în cadrul evenimentului vor fi prezenţi experţi şi specialişti din domeniu, care vor dezbate teme de interes pentru IMM-uri şi vor propune soluţii pentru creşterea activităţii businessurilor autohtone.
Evenimentul se va încheia cu o ceremonie de premiere a antreprenorilor şi IMM-urilor care au înregistrat rezultate remarcabile în activitatea lor.
Agenda evenimentului:
09:30 – 10:00 – Welcome Coffee Break şi înregistrarea participanţilor.
10:00 – 12:30 – Panel de dezbateri pentru IMM-urile din Republica Moldova.
12:30 – 13:00 – Festivitate de premiere.
13:00 – Networking.
Temele pentru panelul de dezbateri:
Rolul esențial al IMM-urile. Provocări și soluții.
Achiziția de echipamente şi/sau utilaje noi pentru producție sau servicii: diversificare vs modernizare.
Ce soluții au băncile pentru IMM-uri?
Ce oportunități sunt pentru IMM-urile din industria ușoară? Ce soluții de finanțare sunt pentru acestea?
IMM-urile din agricultură. Ferme de familie, modele de afaceri.
IMM-urile din IT – inovații: software, aplicații, cercetare.
Antreprenoriatul femimin în Republica Moldova
Despre antreprenoriat în Chișinău, dar şi în raioanele Moldovei
Cum poate tehnologia să contribuie la dezvoltarea companiilor?
Aspecte juridice privind activitatea IMM-urilor în Moldova. Forme organizatorice juridice de funcționare a IMM-urilor. Procedura înregistrării de stat a entităților.
Raporturile contractuale de muncă şi raporturile contractuale cu partenerii de afaceri precum și multe altele.
În cadrul evenimentului, speakerul din partea FinComBank va fi Serghei Ceban, Şef Secţia Microcreditare, Direcţia Retail, cu o experiență de mai bine de 10 ani în sectorul financiar-bancar, şi anume în domeniul creditării businessului micro, mic şi mijlociu.
Pentru a vă înregistra la eveniment accestați acest link.
Vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, a anunţat astăzi într-un briefing că, începând cu ora 13.00, autorităţile se vor întruni cu protestatarii din centrul capitalei, pentru a găsi soluţii rezonabile pentru situaţia creată, transmite moldpres.md.
„În Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul capitalei este în derulare un protest al agricultorilor care arată că în sector mai sunt probleme. La ora 13.00, ne așezăm la masa de negocieri pentru a găsi soluţiile rezonabile pentru depăşirea problemelor, cum am făcut şi cu alte asociaţii din ramură”, a declarat Vladimir Bolea.
Mai mulți agricultori au venit ieri cu tractoarele în centrul capitalei pentru a lua parte la o acțiune de protest, organizată de Asociația Forța Fermierilor și Federația Națională a Fermierilor.
Participanții la acțiune s-au arătat nemulțumiți de situația din domeniul agricol. Totodată, agricultorii au solicitat sprijinul autorităților pentru identificarea soluțiilor la problemele lor.
De la începutul lunii ianuarie până pe 20 noiembrie 2023, Republica Moldova a exportat 22.433 tone de făină de grâu la un preț mediu de 5,32 lei pentru un kilogram, notează mold-street.com.
Această cantitate este mai mare de 2,5 ori comparativ cu perioada similară a anului precedent, dar prețul în anul curent este însă mai mic cu 16,8% comparativ cu 2022 (atunci era 6,40 lei/kg), relevă o analiză realizată de expertul Iurie Rija, noul director al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „AGROCEREALE”.
Principala piaţă de desfacere – România
Cel mai mare exportator de făină de grâu cu ponderea de 32,4% din total continuă să rămână compania Oleineac SRL (deţinută de Liviu şi Inga Oleineac), din Mîndîc, Drochia. Compania este urmată de Măcinătorul SRL (proprietari Ilia şi Aliona Stoianov) din UTA Gagauzia, și Tanleo SRL din regiunea transnistreană.
În același timp la prețurile medii de export – se observă o descreștere pronunțată – prețul din luna noiembrie este cu 27,5% mai mic comparativ cu ianuarie (4,68 lei/kg contra 6,46 lei/kg).
O revigorare mică de preț a avut loc în luna septembrie (până la 4,96 lei/kg) fapt determinat de încheierea unor contracte spre destinații mai nespecifice pentru Republica Moldova, spre exemplu Israel, explică Iurie Rija.
Potrivit analizei cea mai mare piaţă de desfacere pentru făina de grâu din Republica Moldova este România, cu o pondere de 78,8%.
Pe listă mai apar careva destinații mai exotice pentru făina din Moldova precum Congo, Tanzania, Kenya, Rwanda, Sudan. Aceste exporturi sunt operate de o compania din Transnistria, prin intermediul transportului maritim din Portul Internațional Liber Giurgiulești.
Preţul de import a ajuns să fie cu 38% mai mare decât cel de export
În pofida creșterii semnificative a cantităților exportate, importurile de făină în Republica Moldova continuă să fie mai mari cu circa 28% – 28.690 tone de făină importată contra 22.433 tone de făină exportată.
„Este strigent faptul că și prețul mediu la import de făină (5,76 lei/kg) depășește cu 8,2% prețul de export (5,32 lei/kg). Situația dată continuă din 2022”, constată expertul.
Totodată el atrage atenţia la faptul cum evoluează prețurile medii de import și export pe luni şi observă că în perioada ianuarie-martie, un kg de făină exportat valora mai mult decât cel importat, „ce are o explicație economic rațională”, iar din aprilie 2023 prețul la import depășește cel de export.
Acest decalaj devine foarte evident în noiembrie 2023 – 6,54 lei contra 4,68 lei pentru un kilogram, diferența fiind de 1,86 lei pentru un kilogram.
Astfel preţul mediu de import al făinei de grâu este cu circa 38% mai mare decât preţul de export.
Cel mai mare importator de făină este compania Galexim Grup SRL (proprietari Galina Cara cu 60% şi Oxana Rarenco – 40%), care înglobează 36,4% din valoarea importurilor.
Compania este specializată în comercializarea produselor alimentare. Urmează Rarars-Met SRL, Vitalcomus SRL (brand Bunetto), Piglets Processing SRL, 47TH Parallel SRL (reţeaua Nr 1), Forward International SRL, etc.
„Se observă că importatorii de făină sunt în mare parte companii care comercializează produse alimentare în regim angro sau cu amănuntul. Acest fenomen arată că, preferințele consumatorului final din ţară sunt orientate spre făină de import, dar și deja e cunoscut, că făina din regiunea Vinniţa din Ucraina are niște proprietăți calitative mai înalte decât făina locală. Totodată, se evidențiază faptul că făina importată se aduce ambalată în saci de 1, 2, 25 kg, pe când exporturile au loc preponderent în vrac sau în saci mai mari de 50 kg. Acești factori, luați în ansamblu dau dovadă de faptul că majoritatea morilor din Moldova necesită modernizare, întrucât au o eficiență mai redusă, dar și capacitățile de ambalare a făinii au nevoie să fie mărite și diversificate, în special în direcția unor ambalaje mai mici de 1- 2 kg, pentru ca consumatorii finali din Republica Moldova să poată procura făina producătorului local în regim retail”, afirmă noul director al Agrocereale.
Specialistul mai remarcă faptul că spre deosebire de prețurile la export de făină, care în 2023 au cunoscut o scădere continuă, prețurile la import din contra au crescut – 6,54 lei/kg (preț mediu pentru perioada 1- 20 noiembrie 2023), contra 5,88 lei/kg (preț mediu pentru luna ianuarie 2023).
Cea mai mare cantitate de făină de grâu se importă din Ucraina (88%), urmată de România (7%), Italia (3%) şi Rusia (2%).
În opinia lui Iurie Rija, situația în care Republica Moldova exportă masiv grâu ca materie primă în contextul existenței cererii interne de făină „este una dramatică și pune în lumină faptul că agricultura din ţara noastră trebuie să se reorienteze urgent spre un lanț de producere mai comlex, pentru a satisface nevoile interne de făină și crearea unei valori adăugate mai mari care să rămână în țară”.
Totodată el concluzionează faptul că Moldova exportă făină mai ieftină și importă făină mai scumpă, denotă o comunicare slabă sau lipsă de dialog între producătorii-exportatori de făină şi importatori, dar și de identificarea oportunităților de îmbunătățire a eficienței în lanțul de aprovizionare.
