În fermele free-range, găinile ouătoare sunt supuse unui risc mai mare de infestare cu helminți, decât în sistemele de creștere exclusiv în interior. Găinile ouătoare infestate de obicei reduc randamentul de ouat.

Creșterea păsărilor în aer liber favorizează apariția paraziților, deoarece:

• Agenții patogeni sunt introduși de animalele sălbatice și de alte animale de la fermă.
• Cu câteva excepții, gazdele intermediare ale paraziților nu pot supraviețui în adăpost. Speciile de paraziți cu gazde intermediare (de exemplu melcii ca gazde intermediare ale teniei) apar aproape numai în cazul creșterii în aer liber.
• Ouăle de viermi rotunzi pot supraviețui în sol timp de mai mulți ani.
• Umezeala din solul padocului prelungește durata de supraviețuire a agenților patogeni.
• Spre deosebire de adăpost, dezinfectarea padocului nu este posibilă.

Pe de altă parte, contactul direct cu lumina, calitatea bună a aerului, contactul constant cu agenții patogeni permite dezvoltarea unei imunități rezistente, iar dușmanii naturali ai paraziților, cum ar fi gândacii de bălegar, mănâncă ouăle de paraziți din excrementele găinilor.

Cei mai răspândiți paraziți interni ai găinilor sunt:

Spre deosebire de alte specii de animale, nu a apărut încă aproape nicio rezistență a paraziților găinilor ouătoare. Astfel, este important să se mențină eficacitatea flubendazolului și a fenbendazolului, singurele substanțe active aprobate pentru găinile ouătoare.

O bună întreținere a zonei în aer liber poate contribui la reducerea la minimum a infestării cu endoparaziți și poate spori beneficiile creșterii găinilor în aer liber. Utilizarea selectivă a preparatelor antihelmintice, bazată pe analiza fecalelor, reduce riscul de rezistență a helminților la medicamente, reduce posibilele reziduuri în ouă și minimizează impactul negativ asupra organismelor din sol și apei.

Deparazitarea selectivă, după un examen prealabil al materiilor fecale, poate reduce numărul de tratamente cu până la 75 %.

Regulamentul Bio Suisse de utilizare a preparatelor antihelmintice:

• A se utiliza numai după ce se face dovada unei infecții care necesită tratament pe baza unei examinări a probelor fecale sau la prescrierea unui medic veterinar.
• Alegerea liberă a medicamentelor din gama de medicamente autorizate de Swissmedic pentru găinile ouătoare.

Regulamentul CH-Bio: Tratamentele antiparazitare nu se iau în calcul pentru numărul maxim de medicamente veterinare alopate care pot fi utilizate pe an.

V-ar putea fi util și articolul Prevenirea, tratarea bolilor în fermele ecologice de păsări.

Reducerea presiunii de infestare cu paraziți a păsărilor

Ouăle de paraziți supraviețuiesc mai mult timp într-un mediu umed decât în unul uscat. Curățați solul umed din padoc și mențineți iarba scurtă, astfel încât solul să se usuce bine. Multe fecale și, prin urmare, ouă de paraziți se acumulează în apropierea adăpostului. Astfel:

• Schimbați anual așternutul din voliera acoperită.
• Curățați și dezinfectați adăpostul între ciclurile de producție.
• Țineți în adăpost numai puicuțe neinfestate cu helminți.
• Dacă este posibil, amenajați padocul numai pe suprafețe care se usucă ușor.
• Nu permiteți consumul de apă din bălți și din alte surse naturale de apă din cauza riscului de contaminare și de infectare. Instalați adăpători curate în zonele în aer liber.
• Nu atrageți păsările sălbatice: nu oferiți posibilități de cuibărit și hrănire.
• Schimbați pășunile în mod regulat.
• Evitați creșterea găinilor împreună cu curcanii din cauza posibilității de infestare cu Histomonas meleagridis (histomonoză, sau boala capului negru), deoarece pășunile contaminate rămân infecțioase ani de zile (ouă de Heterakis gallinarum și râmele ca gazde intermediare).
• Utilizarea pășunilor prin alternanță cu animale erbivore menține iarba scurtă și solul mai uscat.
• Este posibil tratamentul cu var nestins (dacă este permis conform directivelor).
• Încălzirea solului cu jeturi de aburi distruge multe organisme care locuiesc în sol și iarbă. Prin urmare, nu utilizați această măsură în cazul în care gazonul este intact.
• În cazul în care gazonul este distrus, de exemplu în zona adiacentă adăpostului, îngrădiți această zonă pentru regenerare.
• Creați o zonă în aer liber pentru vreme rea în apropierea adăpostului și acoperiți solul cu rumeguș sau pietriș fin.

Monitorizarea infestării cu paraziți în ferme de păsări, deparazitarea selectivă

• Monitorizați infestarea cu paraziți prin intermediul examinării coprologice: prima examinare în săptămâna a 30-a de viață, apoi la fiecare 2–3 luni (mai devreme și/sau mai des, dacă se suspectează o infestare severă cu helminți).
• Tratamentele antiparazitare ar trebui efectuate numai în caz de infestare dovedită și în urma consultării cu medicul veterinar al fermei. Luați întotdeauna decizii de tratament în funcție de randamentul de ouat, de pierderi sau de parametrii de sănătate. În cazul efectivelor cu probleme de sănătate, tratamentul poate fi necesar și rezonabil chiar și în cazul unei infestări scăzute.

Deparazitarea găinilor în fermele ecologice

• Dozați preparatul antihelmintic în conformitate cu prospectul, pentru a reduce formarea rezistenței paraziților.
• Pe parcursul celor 5–7 zile de tratament, nu permiteți găinilor ouătoare accesul la padoc, pentru a preveni contaminarea pășunii cu ouăle excretate de viermi.
• După tratament, lăsați găinile în padoc, îndepărtați dejecțiile și curățați adăpostul, voliera acoperită și țarcul exterior cu așternut.
• Pentru a verifica eficacitatea tratamentului, examinați din nou materiile fecale la 3 săptămâni după fiecare tratament.

La același subiect, v-ar putea fi utile articolele:

• Hrana găinilor ouătoare în ferme ecologice. Sfaturi și norme.
• Fermă eco de găini în sistem free-range – cerințe adăpost.

Bibliografie:

1. Normele UE privind producția și etichetarea produselor ecologice (din 2022).
2. Creșterea ecologică a găinilor ouătoare în sistem free-range, FIBL.