Statul va selecta patru agenţi economici care vor livra mere proaspete în şcoli, în cadrul unei acţiuni a Guvernului de sprijinire a producătorilor agricoli, afectaţi de embargoul rusesc. Despre aceasta a anunţat ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, într-un interviu acordat site-ului trm.md.

„Este hotărârea Guvernului, ni s-au alocat acele 19,5 milioane de lei pentru școli. Pentru fiecare din cele patru zone ale țării va fi selectată câte o companie. Acestea vor asigura livrarea în continuu a merelor, din frigider, pe tot anul la aceste instituții de învățământ”, spune ministrul Bumacov.

Oficialul a subliniat că „banii publici pot fi folosiți numai printr-un sistem de achiziții transparent, stabilit de lege. De aceea, ne pare rău că uneori durează această procedură, cum este cea pentru școli și grădinițe, dar nu avem altă soluție. Pentru raioane, termenii de referință au fost deja elaborați și transmiși Agenției de intervenție și plăți pentru agricultură. Această procedură durează aproximativ o lună. Eu nu răspund de ceea ce achiziționează „Air Moldova”. Ei pot face probabil și o procedură mai simplificată. Eu vorbesc despre ce va fi livrat pe tot parcursul anului în școli”, afirmă ministrului Agriculturii.

Vasile Bumacov a afirmat că „statul subvenționează producătorul pe 10 măsuri, care sunt foarte bine stabilite. Acum venim adițional cu compensații pentru prune, mere și legume. Căutăm surse financiare pentru a compensa pierderile de la comercializarea strugurilor”, a specificat oficialul.

Potrivit ministrului Agriculturii, realizarea plăților se va începe îndată ce regulamentul va fi aprobat de Guvern. „Este pregătit, se află la avizări la diferite ministere. În următoarea ședință de Guvern, marți sau joia viitoare, el va fi aprobat de Guvern și din acel moment vor fi primite actele la Agenția de intervenție și plăți pentru agricultură pentru a face despăgubiri. Undeva în maxim 10 zile”.

Un incendiu a izbucnit în seara zilei de ieri, lângă localitatea Oricova, raionul Călărași. La venirea celor două autospeciale ale pompierilor, într-un depozit ardea fân.

Pompierii au lucrat pentru lichidarea incendiului peste șase ore. În total au fost distruși 1500 baloți de fân.

Angajații Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale cercetează circumstanțele și cauza izbucnirii incendiului, o ipoteză cercetată fiind cea a unui scurtcircuit.

[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=gLMO4S4SkVo” height=”300″]

Ieri, 21 august, la Chişinău, a avut loc întâlnirea copreşedinţilor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare comercial-economică. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de vicepremierul Andrian Candu, ministru al economiei, iar cea a Federaţiei Ruse de vicepremierul, Dmitri Rogozin. La şedinţă au participat şi reprezentanţi ai altor instituţii din domeniul agroalimentar, vamal, siguranţa alimentelor, culturii etc.

Potrivit Ministerului Economiei, în cadrul discuţiilor a fost efectuat un schimb amplu de informaţii privind evoluţiile din ultimul timp în relațiile comercial-economice, accentul fiind pus pe ultimele acțiuni ale Federaţiei Ruse referitor la restricțiile impuse la importul unui șir de produse moldovenești, inclusiv, introducerea unor taxe vamale.

Vicepremierul moldovean Andrian Candu a atras atenţia că restricţiile aplicate sunt excesive și nejustificate prin prisma angajamentelor și practicilor internaționale și contravin prevederilor cadrului juridic bilateral şi multilateral, care reglementează schimburile comerciale cu FR. Motivele luării măsurilor menţionate sunt mai mult de natură politică, decât economică.

Vicepremierul Candu a subliniat, în context, importanţa menţinerii unui dialog constructiv între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, în vederea identificării unor soluţii reciproc acceptabile pentru ambele părţi, în interesul cetăţenilor ţărilor noastre.

Ministrul Economiei moldovean a pledat pentru continuarea consultărilor la nivelul conducătorilor instituţiilor guvernamentale de profil şi experţilor vizaţi în baza situaţiei obiective existente în raporturile comerciale, cu ‎suspendarea aplicării sancţiunilor şi interdicţiilor impuse pe perioada negocierilor.

La rândul său, vicepremierul rus a menționat despre necesitatea continuării dialogului la nivel bilateral și identificarea soluțiilor pentru redresarea situației la nivel de experți și instituții. De asemenea, a confirmat disponibilitatea de a facilita organizarea întrevederilor date pe parcursul lunii septembrie curent. În același timp, a menționat despre necesitatea considerării intereselor agenților economici din Transnistria.

De asemenea, oficialii celor două state au subliniat importanţa activităţii Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică, în calitate de platformă de dialog ce permite identificarea unor soluţii pentru subiectele ce vizează agenda relaţiilor bilaterale. În acest context, partea moldovenească a reiterat disponibilitatea sa privind convocarea în timpul apropiat a şedinţei ordinare a comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economica.

Cooperarea moldo-rusă în domeniul energetic a reprezentat un subiect aparte al întrevederii. În cadrul discuțiilor partea moldavă a menționat necesitatea extinderii contractelor existente de tranzit și furnizare a gazelor naturale pentru 2015.

Ultima întâlnire a copreşedinţilorComisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare comercial-economică a avut loc în luna septembrie 2013, la Moscova.

Un plan de acțiuni, elaborat de Camera de Comerț și Industrie, pentru susținerea exportului produselor agro-alimentare autohtone a fost aprobat și lansat în prima ședință a Comitetului sectorial pentru agricultură al CCI.

Printre activitățile ce fac parte din plan se numără organizarea și participarea la expoziții și târguri peste hotare, forumuri economice, vizite de studiu, promovarea prin intermediul rețelelor internaționale, instruiri pe teme referitor la comerțul extern.

Comitetul a fost înființat prin decizia Biroului executiv al CCI din luna iunie, în contextul semnării și implementării Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător Republica Moldova – Uniunea Europeană. Comitetul cuprinde la moment 14 companii membre ale CCI care activează în domeniul agro-alimentar, dar este deschis participării tuturor companiilor interesate. Astfel, la ședință au participat cca 40 de agenți economici, reprezentanți ai asociațiilor de business, autorități publice.

Președintele CCI, Valeriu Lazăr, a menționat că, indiferent de domeniu, dependența de o singură piață de export reprezintă un risc pentru companii, de aceea i-a îndemnat pe întreprinzători să nu se limiteze doar la tradiționalele piețe de export, dar nici la cea a Uniunii Europene, ci să caute noi destinații. „În situația în care, pe plan global, se înregistrează o cerere foarte mare pentru produsele agroalimentare, iar Republica Moldova are potențial enorm, este important să valorificăm diverse piețe de desfacere”, a declarat președintele CCI.

Valeriu Lazăr a subliniat importanța Comitetului sectorial pentru agricultură, care își propune să devină o platformă consultativă și de expertiză atât în vederea realizării dialogului public-privat, cât și oferirii soluțiilor practice pentru sector.

”Dorim ca întreprinzătorii să fie nu doar ascultați, ci și auziți. Sugestiile membrilor comitetului vor fi sistematizate și vor fi elaborate și puse în aplicare soluții, inclusiv, după caz, autorităților publice le vor fi înaintate propuneri în vederea îmbunătățirii legislației și dezvoltării mediului de afaceri”, a spus sursa citată.

Ștefan Golubciuc, membru al Consiliului de administrare al SA ”Orhei-Vit”, a apreciat pozitiv crearea comitetului sectorial. ” Deși activitatea companiei noastre a fost mai puțin afectată de interzicerea exporturilor în Federația Rusă, consider că există suficiente probleme și pe piața internă, precum protejarea și promovarea producătorilor autohtoni, prezența mărfurilor moldovenești pe rafturile rețelelor comerciale de la noi din țară etc.

Utilitatea și eficacitatea comitetului sectorial pentru agricultură este una de perspectivă, însă orice început înseamnă deja un pas înainte. Or, trebuie să căutăm și să mergem pe alte căi, decât cele bătătorite până acum”, consideră întreprinzătorul.

Primele 2 barje cu capacitatea a câte 700 de tone au plecat ieri pe râul Prut spre porturile Reni și Constanța, de unde cerealele vor fi transbordate direct pe nave maritime şi transportate mai departe spre destinaţiile finale.

Potrivit ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, lansarea exportului pe cale navală este o alternativă mult mai ieftină pentru agricultori, care în anii precedenți se confruntau cu un deficit de vagoane marfare precum și camioane auto pentru exportul cerealelor pe cale terestră. Ministrul a făcut această declarație cu ocazia unei vizite de lucru la Câşliţa Prut, unde a fost instalat un utilaj specializat pentru efectuată operațiunii de încărcare cu cereale a barjelor.

„Producătorii agricoli au apreciat beneficiile modalităţii de transportare de alternativă, deschisă odată cu redarea navigabilităţii râului Prut. La momentul actual, Portul Fluvial Ungheni a recepționat deja solicitări pentru transportarea a cca 200 de mii tone de cereale. Planificăm să exportăm pe râu în acest an cel puţin 300 de mii de tone”, a declarat Vasile Botnari.

Ministrul a adăugat că prin deschiderea acestor noi căi de export, producătorii și exportatorii de cereale din Republica Moldova au obținut o modalitate de transport sigură și avantajoasă economic, care deschide noi oportunități de diversificare a pieței de desfacere. „Cerealele vor fi transbordate din barje direct pe nave maritime. Din septembrie, această operaţiune va putea fi efectuată la mila 71 pe Dunăre, la o distanță de doar 15 km de la Câșlița-Prut. Aceasta va permite exportul grânelor în mai multe țări pe cale maritimă”, a precizat Vasile Botnari.

Deschiderea exportului de cereale pe cale navală a devenit posibilă odată cu redarea navigabilităţii râului Prut, începând cu anul 2013. Potrivit estimărilor, transportarea cerealelor pe cale navală este de aproximativ 4-5 ori mai ieftină decât pe cea terestră.

Comisia Europeană a alocat 125 de milioane de euro sprijinirii producătorilor de legume şi fructe din Uniunea Europeană afectaţi de decizia Moscovei de a interzice importurile de produse agro-alimentare din UE.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Comisia Europeană şi citat de Mediafax, vor fi activate măsuri de sprijin în ceea ce priveşte anumite fructe şi legume perisabile pentru 12 categorii de legume şi fructe: roşii, morcovi, varză albă, ardei, conopidă, castraveţi, inclusiv cornişon, ciuperci, mere, pere, fructe roşii (căpşuni, zmeură, fragi etc.), struguri de masă şi kiwi.

Rusia este principala piaţă de export pentru mai multe tipuri de fructe şi legume, iar interdicţia de import impusă de Moscova ţărilor UE a venit în plin sezon de recoltare, luându-i prin surprindere pe fermieri, care nu au nici opţiuni de stocare şi nici pieţe alternative disponibile imediat, şi-a explicat CE decizia.

Măsurile excepţionale vizate de Comisie includ retrageri de pe piaţă, inclusiv pentru distribuirea gratis a produselor în cauză, compensaţii pentru nerecoltare şi recoltarea înainte de coacere, iar asistenţa financiară va acoperi toţi producătorii, indiferent dacă fac parte din organizaţii sau nu.

„Pornind de la situaţia de pe piaţă ca urmare a embargoului rusesc asupra importurilor de produse agricole din UE, cu intrare în vigoare de astăzi, voi lansa măsurile de urgenţă din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) care vor reduce pe ansamblu oferta de anumite produse din legume şi fructe pe piaţa europeană, dacă şi când presiunile asupra preţurilor vor deveni prea mari, în următoarele luni. Toţi fermierii care produc aceste legume şi fructe – indiferent dacă fac parte din organizaţii de producători sau nu – vor fi eligibili pentru a beneficia de aceste măsuri de sprijinire a pieţei în cazul în care le consideră potrivite. O acţiune cât mai rapidă va oferi un sprijin eficient pentru preţul plătit producătorilor de pe piaţa internă şi va ajuta piaţa să se adapteze şi să fie rentabilă”, a anunţat comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş.

Măsurile vor intra în vigoare de luni şi se vor aplica iniţial până la sfârşitul lunii noiembrie, având un buget prevăzut de până la 125 de milioane de euro.

Potrivit Mediafax, măsurile vor avea un efect retroactiv începând cu data de 18 august 2014, respectiv „orice cantităţi retrase începând cu această dată (sau care fac obiectul recoltării înainte de coacere, sau altor măsuri) vor fi deja acoperite de aceste măsuri suplimentare, cu condiţia efectuării controalelor necesare”.

Rusia a interzis, pe 7 august, importurile de produse alimentare din Statele Unite şi de fructe şi legume din Uniunea Europeană, ca represiune pentru sancţiunile ce i-au fost impuse de comunitatea internaţională pentru alimentarea conflictului din estul Ucrainei.

Despre politica fiscală, impozite și TVA – un interviu cu șeful adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Iurie Lichii.

Întrebare (Î): În legătură cu interdicția importurilor de legume și fructe pe teritoriul Rusiei, producătorii agricoli moldoveni sunt nevoiți să comercializeze produsele la fabricile de conserve la un preț mai mic decât sinecostul. Aceasta în condițiile în care Codul Fiscal (CF) stipulează că în cazul în care mărfurile sunt comercializate la un preț sub costurile de producție, livrarea produselor este impozabilă cu Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA). Și producătorii agricoli cad sub incidența acestei reguli?

Răspuns (R): Nu. Alineatul (4) al articolului 97 din CF stabilește că această prevedere nu se extinde la livrările de produse agricole.

(Î): Primăvara producătorii agricoli, procurând carburanţi, chimicale și alte mărfuri și servicii, au plătit inclusiv TVA în mărime de 20%. Comercializarea produselor la un preț mai mic decât sinecostul, în legătură cu embargoul, va face ca sumele de TVA achitate să le depășească pe cele încasate. Producătorilor agricoli li se va achita de la bugetul de stat soldul debitor?

(R): Nu. Codul Fiscal nu prevede restituire în astfel de cazuri. Acumularea masei trecute în cont a TVA are loc la producătorii agricoli și la livrările de produse pe teritoriul țării, datorită diferenței între cotele TVA. TVA trecută în cont se formează în principal la achizițiile impozitate la cota de 20%, în timp ce la vânzări se aplică cota de 8%. Lichidarea acestei depășiri a TVA trecute în cont, chiar și datorită creșterii vânzărilor de produse agricole, este imposibilă.

(Î): TVA achitată de producătorii agricoli odată cu procurarea materialelor și a serviciilor a fost inclusă de beneficiari în calculele lor privind taxa pe valoarea adăugată, care urmează să fie plătită la bugetul de stat. Mai mult, ei au achitat-o deja și pe aceasta. Practica internațională arată că în situația dată, soldul debitor la TVA se achită din fondurile bugetului de stat. Ea nu admite doar încasarea de TVA la bugetul de stat, dacă aceasta nu le-a fost restituită agenților economici, adică atragerea nejustificată a mijloacelor circulante de la agenții economici. De ce în Moldova nu este așa?

(R): Legislația fiscală moldovenească prevede restituirea TVA doar în cazuri separate, nu pe baza faptului existenței depășirii taxei trecute în cont, cum are loc în legislația altor țări. Între situațiile prevăzute de legislație, care generează dreptul contribuabilului la restituirea TVA, situația la care vă referiți nu există.

(Î): Dacă nu ar fi fost aplicată interdicția la importurile de legume și fructe în Rusia, statul le-ar fi restituit TVA producătorilor agricoli din Moldova?

(R): În cazul efectuării exporturilor de mărfuri, și respectiv, impunerii acestora cu cota zero de TVA, plătitorul obține dreptul la restituirea TVA conform normelor articolului 101 din Codul Fiscal. Totodată, Codul Fiscal nu conține restricții pentru acest drept nici la tipurile de mărfuri, nici la țările de destinație a exporturilor.

Interviu realizat de reporterul Agenției INFOTAG, Vladimir Sidorenco.