În perioada 7-10 august 2014, o delegaţie a Republicii Moldova în frunte cu ministrul agriculturii și industriei alimentare, Vasile Bumacov, directorul general al agenţiei turismului, Nicolae Platon, deputatul în Parlamentul Republicii Moldova, Ghenadie Ciobanu, a efectuat o vizită oficială în Republica Populară Chineză, la invitaţia guvernului mun. Chengdu, capitala Provinciei Sichuan. Agenţia IPN propune o retrospectivă a evenimentelor în viziunea unuia dintre organizatorii lor – directorul Întreprinderii Mixte Moldo-Chineze „Eastern Allfriends” SRL, Mihail Podgurschi.

Potrivit acestuia, unul din criteriile după care poate fi apreciată importanţa vizitei şi a rezultatelor acesteia pentru producătorii moldoveni ţine de statutul special al părţii-gazdă – mun.Chengdu care are 16 mln locuitori, iar districtul autonom Shuangliu din cadrul mun.Chengdu are 1,35 mln locuitori. Anume mun.Chengdu dispune astăzi de interesul, voinţa şi infrastructura necesară care ar permite dezvoltarea reală şi în ritmuri mari a relaţiilor economice moldo-chineze.

„Vizita a început pe 7 august cu forumul Moldova-China, moderat de către dl. Li Yangjun, viceprefectul districtului autonom Shuangliu, la care părţile au făcut prezentări despre sectorul agricol, domeniul turistic, cultura și tradiţiile din Republica Moldova și Provincia Sichuan, Republica Populară Chineză”, spune Mihail Podgurschi. Tot în cadrul forumului, oficialii chinezi au prezentat avantajele Căii Ferate Expres Chengdu-Europa, care leagă capitala Provinciei Sichuan cu orașul Lodz, Polonia”,.

„Pentru moment, transportul de mărfuri pe această cale parcurge distanţa de 9826 km în 12 zile, faţă de 22 zile, cât durează transportarea lor prin intermediul căilor ferate din Rusia, sau 45 zile cât durează în mediu transportul maritim. Dl Ministru Vasile Bumacov a apreciat înalt beneficiile susmenţionate și în special pentru vinurile moldovenești, care la exportul în China, vor traversa regiuni apropiate ca şi climă cu ţara noastră (Polonia, Belarusi, Kazahstan ) și calitatea lor nu va fi afectată de oscilaţii majore ale temperaturii mediului”, precizează directorul Întreprinderii Mixte Moldo-Chineze „Eastern Allfriends”.

Forumul Moldova-China a culminat cu oficializarea intenţiilor bilaterale de înfrăţire între districtul autonom Shuangliu, Chengdu, Republica Populară Chineză și orașul Orhei, Republica Moldova.

Ziua de 8 august 2014 a pornit cu deschiderea oficială a Pavilionului permanent al Republicii Moldova în Republica Populară Chineză. „Pe lângă oficialii din Republica Moldova, la eveniment au participat oficiali chinezi în frunte cu dl Fu Yonglin, viceprimar al municipiului Chengdu. Pavilionul cu o suprafaţă totală de 550 m.p., inaugurat prin investiţia privată a companiei chineze „Beijing Eastern Allfriends International Trade”Ltd, prezintă pentru început producţia a 4 companii vinicole moldoveneşti: Mileștii Mici, Shateau Vartely, Vindecum și Suvorov-Vin; precum şi a Fabricii de conserve din Călărași și a producătorului de uleiuri naturale „Doctor Oil”. Prezenţa la manifestare a 48 de organe mass-media vorbește suficient de elocvent despre interesul chinezilor faţă de cultura, tradiţiile și produsele moldovenești. Delegaţia oficială din Republica Moldova a acordat mai multe interviuri presei chineze, inclusiv televiziunii centrale a Provinciei Sichuan, care au fost difuzate timp de o săptămână, zilnic, la ora 18.00. Provincia Sichuan are 87 mln de locuitori şi o suprafaţă de 485 000 km.p.”, precizează Mihail Podgurschi.

„Tot în cadrul evenimentului, viceprimarl municipiului Chengdu, dl Fu Yonglin, a acceptat invitaţia ministrul agriculturii și industriei alimentare, dlui Vasile Bumacov, de a vizita Republica Moldova. Vizita de răspuns urmează a fi efectuată în perioada 4-5 octombrie 2014, când în ţară se va desfășura Festivalul Vinului”, spune sursa Agenţiei IPN.

În seara aceleiași zile, compania „Eastern Allfriends Beijing International Trade” Ltd a organizat pentru oficiali și invitaţii evenimentului o prezentare cu degustare a vinurilor și conservelor moldovenești.

Ziua a treia a vizitei a fost marcată de mai multe convorbiri informale între oficiali vis-a-vis de perspectivele de aprofundare a relaţiilor moldo-chineze, sporirea exportului de produse agricole de calitate în China, schimbul reciproc de colective culturale profesioniste, efectuarea tururilor informative cu creșterea numărului de turiști, dornici să viziteze atât Moldova, cât și China și eventuala posibilitate de efectuare a zborurilor charter cu suportul Guvernului mun. Chengdu, aeroportul municipal fiind al 4-lea ca mărime în China etc. A urmat familiarizarea delegaţiei moldave cu mai multe obiective de atracţie culturală, istorică și turistică din mun. Chengdu și districtul autonom Shuangliu.

Duminică, 10 august, delegaţia a revenit la Beijing, unde, în cadrul China National Convention Center, a participat la lucrările forumului „Invest in Moldova”, organizat de către compania „Eastern Allfriends Beijing International Trade” Ltd. „Urmare a descrierii de către dl ministru Vasile Bumacov și dl director general Nicolae Platon a climatului investiţional, oportunităţilor pentru business și producţie în Republica Moldova, mai mulţi potenţiali investitori chinezi s-au arătat interesaţi de iniţierea afacerilor în ţara noastră. În special, a fost manifestat interes sporit pentru domeniile vitivinicol, prelucrării de produse agricole și cel hotelier”, a spus pentru IPN directorul Întreprinderii Mixte Moldo-Chineze „Eastern Allfriends” SRL, Mihail Podgurschi.

Primul iarmaroc cu genericul „Fructele noastre sunt cele mai gustoase” a fost organizat în satul Puhăceni, raionul Anenii Noi. Prim-ministrul Iurie Leancă a trecut pe la fiecare tarabă și a făcut mai multe cumpărături.

„Am luat mere, struguri, două borcane cu miere pentru a le duce la un azil de batrâni din localitate, unde sunt circa 25 de vârstnici. Pentru mine am luat usturoi proaspăt şi ardei iute”, a precizat șeful Executivului, care a mai cumpărat prune şi piersici pentru o bătrână venită la piaţă.

Premierul a discutat cu vânzătorii despre posibilitățile de comercializare a produselor.

La eveniment a participat și ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, și ambasadorul Turciei în Republica Moldova.

„Trebuie să dezvoltăm infrastructura vânzării, sunt sate în care tradițional s-au dezvoltat piețe. Va fi un proiect de 120 mil. euro, bani de la Banca Europeană de Investiții, ca să putem amenaja piețe centrale și locale. La acest iarmaroc am cumpărat pentru mine mere, prune, struguri, ardei iuți și usturoi”, a menționat Vasile Bumacov.

La 12 august, Guvernul a lansat mai multe acțiuni de solidarizare națională în sprijinul producătorilor autohtoni de fructe și legume, afectați de restricțiile impuse de Federația Rusă. Printre acestea se numără și cea cu genericul „Fructele noastre sunt cele mai gustoase”, care prevede organizarea, începând 16 august și până la finalul perioadei de recoltare, a unor iarmaroace agricole în toate raioanele. De asemenea, în această săptămână, Guvernul a anunțat un set de măsuri în sprijinul agricultorilor. În context, a fost aprobat plafonul compensațiilor la fructe, dar s-au făcut și completări la Codul Fiscal, în susținerea agricultorilor.

Celelalte șase dintre cele opt măsuri ale Guvernului sunt:

1. Dialogul cu partenerii externi – Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Guvernul Poloniei – pentru a orienta programele de sprijinire a agriculturii ale acestora spre investiții în infrastructura de depozitare a fructelor şi legumelor.
2. Modificarea, de către Banca Națională a Moldovei, a Regulamentului cu privire la clasificarea creditelor, prin care băncilor comerciale să le fie oferită posibilitatea de restructurare a creditelor acordate fermierilor şi de reducere a presiunilor financiare.
3. Valorificarea oportunităţilor Zonei de Liber Schimb cu UE – până la 80 de mii de tone de mere și prune pot fi exportate fără taxe.
4. Noi oportunităţi de piaţă în câteva ţări din Orientul Mijlociu, inclusiv pentru producţia de struguri.
5. Raţionalizarea şi ieftinirea procedurilor de certificare de către ANSA a producţiei vegetale pentru export.
6. Elaborarea unui mecanism de acordare a compensaţiilor pentru producătorii de struguri.

Despre situația în sectorul cărnii de pasăre citiți un interviu realizat de INFOTAG cu preşedintele Asociaţiei Avicultorilor din Republica Moldova, Nicolae Covaş.

„I”: Spuneţi vă rog, livrează în prezent producătorii moldoveni carne de pasăre în Rusia?

N.C.: Nu.

„I”: Dar în ţările din Uniunea Europenă?

N.C.: Deocamdată nu. Dar pentru 2014 UE a stabilit o cotă pentru Moldova la livrarea cărnii de pasăre de 500 tone.

„I”: Câtă carne de pasăre avicultorii produc anual?

N.C.: Ramura are capacităţi de producere a cărnii de 50-60 mii tone, dar sunt folosite doar la jumătate. Totodată, a cincea parte din producţie, de regulă, rămâne nerealizată în frigidere, ceea ce reduce semnificativ circulaţia banilor şi majorează costul cărnii de pasăre.

„I”: Ce cantitate de carne de pasăre se importă în Moldova?

N.C.: Aproximativ 12-14 mii tone, adică peste 20 de ori mai mult decât cota stabilită pentru livrările de carne de pasăre din Moldova în UE.

„I”: Producătorii moldoveni vor putea asimila în 2014 cota de 500 tone?

N.C.: Nu. Experţii UE nu dau o concluzie pozitivă.

„I”: Ciudat. Crescătorii moldoveni de păsări, ascultând recomandările insistente ale experţilor din UE au desfăşurat o modernizare amplă a producţiei, au instalat utilaj nou, produs în ţările din Europa de vest, astfel, au redus la minim implicarea factorului uman la procesul de producere. Ce noi neajunsuri în producere au depistat experţii Uniunii Europene?

N.C.: Potrivit lor, abatoarele moldoveneşti nu corespund standardelor UE. Trebuie construite clădiri nou, procurat şi instalat utilaj modern.

„I”: Ce se întreprinde pentru rezolvarea acestei probleme?

N.C.: Guvernul RM a semnat o înţelegere cu Guvernul Poloniei de acordare ţării noastre a unui credit de 100 mil. de euro pentru modernizarea abatoarelor, incubatoarelor şi fabricilor de nutreţuri combinate.

„I”: Avicolele cumpără nutreţuri combinate de la producătorii moldoveni?

N.C.: Da. Dar mai puţin de jumătate din volumul necesar. Peste 50% din nutreţuri se cumpără din Ucraina.

„I”: Reiese că avicultorii din RM susţin nu producătorii autohtoni, ci pe cei străini?

N.C.: În business nu există loc pentru pseudo patriotism! Nutreţurile, fabricate în Ucraina, la capitolul calitate depăşesc cele autohtone. Componenţa lor nutritivă permite creşterea unui pui broiler cu o greutate de 2,5-2,7 kg în decurs de 35-40 de zile. Fiind hrănite cu nutreţurile moldoveneşti puii ajung la o astfel de greutate în decurs de 55-60 de zile. Iar preţul nutreţurilor moldoveneşti este acelaşi ca al produselor de import.

Vreau să adaug că fabricile de nutreţuri combinate din Ucraina dispun de transport specializat pentru transportarea produselor şi nu suportă pierderi pe drum, în pofida faptului că uneori distanţa ajunge la 1000 km. Iar producătorii noştri livrează producţia în saci necalitativi, ceea ce înrăutăţeşte calitatea nutreţurilor. Uneori avicultorii sunt nevoiţi să arunce la gunoi până la 10%.

„I”: Dacă nutreţurile ucrainene sunt mai calitative decât cele autohtone, de ce nu toţi avicultorii moldoveni le cumpără?

N.C.: Fabricile de nutreţuri combinate din Ucraina comercializează producţia doar în loturi mari, pe condiţii de pre-plătire. Mulţi avicultori moldoveni nu dispun de resurse financiare suficiente pentru procurarea unui lot mare de nutreţuri.

„I”: Incubatoarele locale produc material biologic – pui de o zi pentru necesitățile avicultorilor?

N.C.: Astfel de producții există, dar în legătură cu lipsa de ouă pentru incubatoare avicultorii sunt nevoiți să achiziționeze anual din Ucraina, Polonia, Ungaria, Germania între 20 mil. și 30 mil. de pui de diferite tipuri.

„I”.: Credeţi că Acordul de Asociere R.Moldova – Uniunea Europeană le va crea dificultăți avicultorilor locali în comercializarea produselor în interiorul țării?

N.C.: Membrii asociației sunt alarmați de faptul că din 1 ianuarie 2015 importatorii de carne de pasăre din țările UE, dar și din Brazilia, Argentina și SUA nu vor achita taxa specială (100 euro pentru o tonă de carne – „I”), taxa vamală și TVA. Astăzi, prețul cărnii, având în vedere plățile sus-menționate la bugetul de stat al Republicii Moldova și prețul indicativ, constituie 28–30 lei. (Un kilogram de produs similar de la producătorii locali – 31–33 lei – „I”). După scutirea importatorilor de impozite și taxe, prețul angro al produselor de import va oscila în limita de 20–22 lei pentru un kilogram.

Având în vedere faptul că pentru mulți cetățeni ai RM prețul produselor la cumpărare reprezintă factorul principal, avicultorii locali pot fi în pierdere, indiferent de calitatea produselor pe care le fabrică.

„I”: De ce prețul unui kilogram de carne de pasăre, adus, de exemplu, din Brazilia sau Polonia, este mai mic decât al producătorului local?

N.C.: Țin să subliniez din start că avicultorii moldoveni, chiar dacă prețurile la produsele lor sunt aparent semnificative, au profituri infime. Cel mult 1-2 lei la un kilogram de carne. Cât privește procesul de formare a prețurilor pe piața de carne mondială, în Brazilia, în legătură cu condițiile de climă, producătorii agricoli culeg câteva recolte de cereale pe an și nu cheltuiesc bani pe încălzirea crescătoriilor de păsări în perioada rece a anului, în timp ce în R.Moldova acestea reprezintă o parte considerabilă din cheltuieli. În SUA și în țările Europei de Vest fermierii primesc subvenții de la stat, care în final le ieftinesc semnificativ nutrețurile. Iar la noi sprijinul de la sat este minim. În plus, volumele de producție ale fabricilor avicole moldovenești, comparativ cu producătorii de peste hotare, nu sunt atât de mari, astfel și cota cheltuielilor administrative în prețul de cost este considerabilă. Plus la aceasta, nici capacitățile de producție nu sunt solicitate pe deplin, deși costul echipamentului nou este nesemnificativ.

„I”.: Câte întreprinderi de producere a cărnii funcționează în Moldova?

Anul acesta, pe întreg teritoriul ţării apicultorii au reuşit să adune 1700-2000 de tone de miere, comparativ cu 3000 de tone anul trecut. Preşedintele Asociaţiei apicultorilor „Apis Mellifera”, Andei Zagareanu, a declarat pentru IPN că preţurile deja sunt în creştere.

Condiţiile climaterice au influenţat producerea polenului. Perioada mai secetoasă a afectat în special centrul ţării, unde plantele au fost foarte sărace în polen, aceasta fiind şi cauza pentru care s-a colectat mai puţină miere.

Preţul la miere pe piaţa locală s-a ridicat. Un kilogram de miere de salcâm, cea mai solicitată de consumatori, costă acum 70 de lei sau chiar mai mult.

Cea mai mare parte a mierii moldoveneşti este exportată, peste 70% din cantitatea colectată. Andrei Zagareanu spune că aproape toată producţia exportată ajunge pe pieţele ţărilor din Uniunea Europeană.

Preşedintele „Apis Mellifera” a menţionat că albinele vor mai culege polen până la sfârşitul lunii curente, deoarece ploile din ultima perioadă au înviorat plantele care aveau flori şi aceasta oferă siguranţă că albinele îşi pot face rezerve miere pentru iarnă.

Asociaţiile de producători agricoli din Republica Moldova susţin că petroliştii ar trebui să micşoreze preţurile la carburanţi cu 6,5% în condiţiile în care preţurile de import la produsele petroliere sunt în scădere în ultimele luni. Anunţul a fost făcut astăzi în cadrul unei conferinţe de presă de preşedintele Uniunii asociaţiilor producătorilor agricoli, Alexandru Slusari, informează Moldpres.

Potrivit lui Slusari, importatorii produselor petroliere menţin preţul înalt la carburanţi nejustificat.

„Preţul ţiţeiului la bursa internaţională în ultimele patru luni s-a micşorat cu aproximativ patru procente. Totodată, în perioada vizată, cursul valutar al leului s-a apreciat cu 2,5% faţă de euro. În aceste condiţii, preţul la motorină ar trebui să coste 16,5 lei per litru şi nu 17, 40 lei”, a explicat Slusari.

Directorul adjunct al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor „Agroinform”, Iurie Hurmuzachi, a menţionat că „în situaţia dificilă în care se află agricultorii, preţul la carburanţi nu face decât să majoreze pierderile suportate de aceştia în anul curent”.

Totodată, reprezentanţii producătorilor agricoli solicită autorităţilor modificarea legii privind piaţa produselor petroliere, astfel încât să fie aplicată o nouă metodologie de calculare a adaosului comercial pentru motorina importată şi în baza căreia fermierii să obţină dreptul de a importa direct motorina în scopuri agricole.

Moldova planifică în anul curent să exporte circa 70% din recolta de struguri de masă.

Viceministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi a spus corespondentului „INFOTAG” că recolta aşteptată va depăși 100 mii tone, însă, volumul exporturilor va depinde de calitatea strugurilor”.

„În 2013, producția de struguri de masă a fost aproape la fel, dar din cauza ploilor boabele au crăpat și au devenit improprii pentru depozitare in frigidere. Pierderile ajuns la aproximativ 50% din recoltă”, a spus el.

Potrivit lui, „principalii consumatori de struguri, ca și mai înainte, sunt țările CSI”.

„Struguri albi sunt exportaţi în Ucraina, Belarus. Ei sunt clienții noștri fideli. Consumatorii din Rusia preferă strugurii negri. Este bine că interdicţia la piața rusă nu a atins strugurii și au loc livrări”, a spus Gaberi.

El crede că la soiurile târzii de struguri vor fi solicitaţi şi în UE.

„În ultimii ani, țările UE preferă să crească, în general soiuri albe, și din acest considerent soiurile negre acolo sunt un deficit. „Moldova” noastră se bucură de o cerere mare în UE, și, de asemenea, se păstrează bine în frigidere”, a declarat viceministrul.