Producătorii de fructe şi legume vor fi scutiţi de preţurile indicative de export

0

Exportatorii moldoveni de fructe şi legume vor fi scutiţi de la 1 septembrie de preţurile indicative de export, care se aplică la vamă. Acest fapt se datorează intrării în vigoare provizorie a prevederilor Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător la începutul lunii viitoare, informează Moldpres.

Preţurile indicative de export reprezintă preţurile utilizate de organele vamale pentru a limita exportul de anumite mărfuri sau a nu permite micşorarea preţurilor declarate în vamă.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că despre această prevedere a discutat cu viceprim-ministrul României Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi premierul ţării vecine, Victor Ponta.

„Am primit asigurări că toate structurile vamale au fost deja informate despre această prevedere. Preţul de intrare reprezintă un mare impediment pentru toţi exportatorii de fructe şi legume în Uniunea Europeană”, a afirmat Bumacov.

Producătorii agricoli moldoveni pot exporta anual pînă la 80 mii de tone de fructe şi legume în UE, fiind totodată scutiţi şi de taxele vamale. Dacă această cantitate va fi depăşită, preţurile de intrare vor intra în vigoare pentru marfa suplimentară.

Mai mulți agricultori ar putea ajunge în „lista neagră” a subvențiilor după ce au depus dosare fraudate

0

Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură anunță că a constatat încălcări grave în procesul de subvenționare a agricultorilor. Potrivit directorului AIPA, Petru Maleru, mulți agricultori au solicitat să le fie subvenționate de stat sume ce depășesc jumătate de million de lei. Potrivit lui până acum au fost depuse circa 3500 dosare de subvenționare, suma totală socilitată fiind de 660 mln lei, scrie AGORA.

„Din acestea au fost achiatate deja 320 de mln de lei. În cazul a 165 de agenți economici care în total au solicitat 190 de mln de lei, au fost efectuate acțiuni de inspecție. Ca urmare, au fost tăiate sume de 60 de mln de lei”, a declarat directorul AIPA.

Maleru a mai adăugat că în unele dosare au fost constatate erori de ordin ethnic, dar au fost depistate și erori intenționate de fraudare a banului public.

„Acei agricultorii care se va stabili că intenționat au admis erori în dosarele de subvenționare vor fi introduși în lista de interdicții și în următorii trei ani nu vor putea solicita să le fie subvenționată activitatea. De asemena, vor fi sesizate organele de control să-și îndeplinească atribuțiile și să examineze tentativele de sustragere a banului public din bugetul de stat”, a declarat șeful AIPA.

Potrivit lui Maleru, multe din încălcările depistate au fost comise de membrii Uniunii Asociațiilor Producătorilor Agricoli UniAgroProtect și Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe din Moldova „Moldova Fruct”, care au acuzat autoritățile că acționează cu întârziere în procesul de subvenționare a agricultorilor.

„În acest an, suma solicitată de agricultori depășește cu cel puțin 25% subvențiile acordate anul trecut. De anul viitor în planificarea bugetară a AIPA sunt planificate surse de la Empard pentru suplimenatrea bugetului și majorarea cotei de subvenționare”, a mai adăugat Maleru.

Banca Europeană de Investiţii oferă 120 de milioane de euro pentru proiectul „Livada Moldovei”

0

Guvernul a aprobat pentru ratificare Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii pentru punerea în aplicare a Proiectului „Livada Moldovei”.

Proiectul își propune modernizarea şi restructurarea lanţului valoric al sectorului horticol al Republicii Moldova, prin facilitarea accesului beneficiarilor potenţiali ce activează în domeniu, în special întreprinderilor mici şi mijlocii, la resurse financiare oferite de BEI în condiţii avantajoase.

Printre obiectivele Proiectului „Livada Moldovei” se numără şi promovarea metodelor intensive de producere a fructelor, dotarea cu sisteme de irigare şi antigrindină a livezilor, tehnologizarea proceselor post-recoltare şi procesare a fructelor, dezvoltarea infrastructurii postrecoltă pentru produsele în stare proaspătă, crearea pepinierelor pentru producerea materialului săditor autohton, dar şi pentru îmbunătăţirea controlului fitosanitar asupra fructelor pentru asigurarea calităţii şi standardelor UE şi diversificarea pieţelor de desfacere, prin asigurarea autenticităţii produselor horticole fabricate în Republica Moldova.

Bugetul total este de 120 milioane de euro. Banii vor fi oferiți fermierilor din Republica Moldova prin intermediul Unităţii Consolidate pentru Implementarea şi Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol, în parteneriat cu băncile comerciale şi instituţiile financiare specializate din țara noastră.

Contractul a fost negociat şi semnat, la 31 iulie 2014, și urmează să fie ratificat în Parlament.

Piața și prețul cerealelor pe Bursa de la Paris

0

Bursa din Paris a anunţat preţurile produselor agricole practicate în următoarea perioadă. În ciuda unei veri ploioase şi a scăderii conţinutului de proteine din grâu, Bursa de la Paris a anunţat o creştere a preţurilor pentru grâu până la nivelul de 173 de euro tona, scrie recolta.eu.

Este cu 0,8% peste nivelul practicat în ultimele săptămâni, însă rămâne sub nivelul de tranzacţionare din aceeaşi perioadă din 2013, când o tonă de grâu costa 190,5 euro.

Preţul pentru porumb este de 152,75 de euro tona, cu 0,33% sub nivelul practicat în săptămânile anterioare. Rămâne foarte scăzut şi comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut când preţul era de 171,75 de euro tona.

Preţul de tranzacţionare pentru rapiţă este de 325,25 de euro tona, cu 0,54% peste nivelul din săptămânile anterioare. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, rapiţa era tranzacţionată cu 366,50 de euro tona.

Estimările sunt în creştere pentru preţurile la grâu, în ciuda calităţii mai scăzute din cauza precipitaţiilor bogate. Autorităţile europene estimează o producţie bună la porumb în acest an.

Granturi de 7 milioane de dolari pentru grupurile de producători din sectorul horticol

0

Ieri, 25 august 2014, a fost lansată cea dea două rundă a Programului de granturi investiționale destinate investițiilor în infrastructura post-recoltă ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere”. Grupurile de producători care doresc să participe, sunt așteptați să depună dosarele la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură până pe 30 octombrie 2014.

Bugetul Programului de granturi este de $7 mln. și va fi realizat până în 2017.

Reamintim, la Programul de granturi ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” pot participa doar grupurile de producători din sectorul horticol cu o activitate de cel puțin 3 ani, ce arendează terenuri agricole destinate plantațiilor multianuale pentru 15 ani, fără datorii la bugetele locale și de stat și alte condiții obligatorii, ce pot fi găsite pe paginile web www.capmu.md și www.aipa.md.

Plafonul maxim al grantului investițional ce reprezintă 50% din valoarea investiției eligibile, constituie 350 mii dolari.

Cinci grupuri de producători horticoli vor beneficia de granturi în valoare de 17,8 mln lei

0

Cinci grupuri de producători agricoli din sectorul horticol, dintre cei nouă care au depus dosarele pentru participare la Programul de granturi investiționale post-recoltă ”Facilitarea accesului la piețele de desfacere” al proiectului Băncii Mondiale Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P), vor beneficia de granturi în valoare de 17,8 mln. lei. Selectarea a fost efectuată de către Comisia interministerială de evaluare a dosarelor, prezidată de către vice-ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Gheorghe Gaberi.

Programul de granturi, lansat în aprilie 2014, are drept obiectiv acordarea suportului necesar agricultorilor din sectorul horticol, în crearea unei infrastructuri moderne, menite să sporească competitivitatea fructelor și legumelor moldovenești. Cu ajutorul resurselor financiare oferite, dar și a investițiilor proprii de 27,4 mln. lei, cele cinci grupuri de producători vor procura frigidere pentru păstrarea fructelor și legumelor, linii de spălare și calibrare a fructelor, linii de sortare și împachetare. Astfel, investițiile beneficiarilor Programului MAC-P în infrastructura post-recoltă vor depăși 45 mln. lei.

Grupurile de producători și suma granturilor oferite: grupul de producători de migdale și alune NOCCIOLE (Căușeni) 895,7 mii lei, grupul de producători de fructe SIPECOFRUCT (Călărași) 3,3 mln. lei, grupul de producători de struguri de masă STRUGURELE AURIU (Ștefan Vodă) 4,8 mln. lei, grupul de producători de struguri de masă, piersici, prune BASAN AGRO (Cimișlia) 4,9 mln. lei, grupul de producători de struguri de masă și zmeură AUROVITA 3,8 (Ialoveni) mln.lei.

În opinia experților, asocierea producătorilor agricoli în grupuri de producători va permite livrarea constantă pe piață a unor volume mari de fructe și legume, iar dotarea tehnică al acestora, va asigura un nivel european al prezentabilității produselor horticole moldovenești pe rafturile rețelelor comerciale din țară și din afara ei.

Cultivarea roșiilor în seră – o afacere de familie din satul Volodeni

0

Cultivarea roșiilor în seră este o afacere profitabilă care nu necesită mult teren agricol. Acest lucru ne demonstrează Diana Lupu, o tânără de 24 de ani din satul Volodeni, raionul Edineț, care a reușit să îmbine armonios studiul și practica în producția roșiilor în seră. A învățat de la tatăl ei, care are o experiență bogată și în sectorul agricol, domeniu care a devenit o pasiune și pentru Diana.

Ca la mulți alți tineri din Moldova, mama Dianei a plecat la muncă în Italia cu scopul de a câștiga bani pentru întreținerea familiei. Astfel că, dorința Dianei de a fi alături de mamei ei, a determinat-o ca să o convingă să revină acasă, iar cu banii agonisiți să lanseze o afacere. ”Moldovenii sunt dispuși să muncească cu greu, iar cu banii câștigați să își lanseze afaceri de succes în țară, care să le aducă profituri consistente. Așa se face că miile de euro câștigate cu atâta trudă, îi ajută să deschidă afaceri – obiectiv pe care l-am urmărit pe parcursul anilor cât a fost plecată mama la muncă în Italia”, a mărturisit Diana.

După ce a adunat o sumă de bani, mama Dianei s-a întors acasă, iar o parte din banii agonisiți a considerat că urmează să-i acorde Dianei pentru a iniția o afacere. Diana, însă, era conştientă de faptul că îi lipsesc cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru a lansa o afacere de succes. Din acest motiv, tânăra a decis să participe la seminarul „Cum să inițiezi o afacere” din cadrul Proiectului „Suport în Utilizarea Remitențelor pentru Crearea Noilor Afaceri și a Locurilor de Muncă”, care i-a oferit cunoştinţe în domeniul managementului, marketingului şi planificarea și finanțarea afacerilor. A obţinut informaţii despre necesitatea şi importanţa unui plan de afaceri, care i-a fost elaborat de către experţii A.O. ”ProRuralInvest” și totodată a înregistrat o gospodărie țărănească.

Amenajând o parte din grădina casei, tânăra antreprenoare a construit o seră cu carcasă din metal pe o suprafață de 400 metri pătrați, precum a montat și un sistem complex pentru încălzire pe bază de gaze naturale. Din start, și-a asigurat accesul la resurse de apă, construind o fântână arteziană și instalând un sistem de irigare prin picurare.

”Investiția totală la etapa inițială a constituit 68,415 lei, bani utilizaţi pentru procurarea carcasei de metal, peliculei, sistemului de încălzire, semințelor de roșii, construcția fântânei arteziene și sistemului de irigare. După realizarea investiției, fiind ambițioasă să realizez cele planificate, am depus toate documentele necesare la Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură și am beneficiat de subvenție pentru construcția serei și instalarea sistemului pentru irigare prin picurare”, a mărturisit Diana. Fiind o afacere de familie, un suport semnificativ la derularea acesteia este acordat de membrii familiei tinerei antreprenoare. Pe lângă muncă, a depus și dragoste în noua sa afacere, fără de care nu ar fi reușit. Consideră că rentabilitatea nu constă în suprafaţa cultivată ci în eficienţă.

Roşiile sunt vândute la supermarketele din or. Edineț. Preţurile sunt unul din factorii esenţiali în ecuaţiile Dianei. Este optimistă şi sigură că se va adapta oricărei situaţii şi oricărei conjuncturi ale pieței. Face parte din categoria celor pe care nu îi afectează prea mult ce fac alţii. Își vede de drum liniştită, gândindu-se la probleme sale şi căutând soluţii în propria ogradă. E un caz fericit şi optimist, iar faptul că tânăra este în primul rând un bun manager peste afacerea gestionată, îi asigură rentabilitatea şi, totodată, un viitor sigur.

Succesul acestei noi afaceri, obţinut într-o perioadă scurtă de activitate, îi permite Dianei să privească cu optimism spre viitor şi să facă planuri de extindere. Astfel, tânăra antreprenoare deja planifică să-şi extindă afacerea şi să mai construiască câteva sere. Există planuri mari, care au toate şansele de reuşită, pentru că sunt puse în aplicare de o tânără hotărâtă, susținută de persoane cu experienţă în domeniu şi care nu se dau bătuţi la primul obstacol întâlnit în cale.

”În ciuda piedicilor și greutăților din țară, deja mulți moldovenii care au muncit printre străini sunt deciși să nu se mai întoarcă în străinătate la muncă, ci numai în vacanță. Este și cazul mamei mele, care, ca și toți părinții plecați peste hotare la muncă, este sigură că trebuie să fie în permanență lângă cei dragi. Totodată a avut convingerea în faptul că-mi va reuși în afacere. Prin urmare, am mari speranțe că în scurt timp banii câștigați din afacere ne vor acorda oportunitatea tuturor membrilor familiei să mergem peste hotare în vacanță, și nu la muncă”, a concluzionat tânăra antreprenoare.

Acest material a fost elaborat și editat în cadrul Proiectului ”Suport în Utilizarea Remitenţelor pentru Crearea Noilor Afaceri şi a Locurilor de Muncă”, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Cooperarea Cehă pentru Dezvoltare și implementat de Caritas Republica Cehă și A.O. ”ProRuralInvest”, și este destinată persoanelor cu intenții de a crea și dezvolta noi afaceri, precum și specialiștilor și consultanților.

„Moldova Fruct” a înaintat un ultimatum Guvernului

0

Membrii Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct” constată că eforturile Guvernului de diminuare a consecinţelor embargoului rusesc impus la exportul de fructe vin cu întârziere, sunt fragmentare, incoerente şi lasă mult loc pentru interpretări. În context, asociaţia a difuzat o rezoluţie, în care vine cu mai multe cerinţe, transmite IPN.

Producătorii şi exportatorii de fructe propun crearea, până la 1 septembrie, a unui grup de coordonare, condus de prim-ministru sau de viceprim-ministru, care va monitoriza toate întrebările ce ţin de situaţia în pomicultură şi va organiza săptămânal sau mai des întâlniri cu producătorii, procesatorii şi alte persoane necesare. De asemenea, mai propun aprobarea, nu mai târziu de 31 august, a sprijinului financiar producătorilor pentru merele de vară, merele de toamnă şi prune. Iar până la 30 septembrie, să se identifice mijloace băneşti şi să se elaboreze mecanismul de acordare a sprijinului pentru comercializarea merelor de iarnă.

Producătorii cer sprijinul Guvernului pentru revenirea la preţurile de achiziţie de 0,65 lei per kg la merele pentru procesare şi neadmiterea reducerii lor de către fabrici. De asemenea, este solicitat sprijinul Guvernului şi donatorilor pentru construcţia în regiunea de nord a republicii a unei fabrici de procesare a fructelor, unde pachetul majoritar să aparţină furnizorilor de materie primă. „Problemele cu care ne confruntăm sunt cauzate nu numai de embargou, ci şi de politicile incoerente de dezvoltare a ramurii din ultimii 10 ani. Până în prezent nu există o strategie de dezvoltare a ramurii, fapt ce îi dezorientează pe pomicultori, care nu-şi pot planifica investiţiile şi strategiile de piaţă”, se menţionează în rezoluţia dată publicităţii.

Producătorii mai menţionează că lipsa Legii Zilierilor şi a Legii impozitului unic agricol nu contribuie la creşterea competitivităţii fructelor moldoveneşti. „Atenţionăm că fondul de subvenţionare în 2014 este insuficient, nu acoperă necesităţile, poate aduce la aplicarea coeficienţilor ce va trezi şi mai multă indignare în rândul producătorilor agricoli. Pe de altă parte, nu înţelegem de ce proiecte de finanţare a ramurii, cum este creditul oferit de Guvernul Poloniei, se tergiversează de către unele instituţii de stat, cu scopul de a birocratiza şi îngrădi accesul la aceste surse pentru producătorii agricoli”, se spune în rezoluţie.

Membrii asociaţiei anunţă că, în cazul în care în timpul apropiat nu vor constata un progres semnificativ în realizarea cerinţelor, îşi rezervă dreptul constituţional de a organiza proteste.

Afacere cu ouă și carne de prepeliță în propria curte

0

Mihail Bugai are 24 de ani și este originar din satul Șuri, raionul Drochia. La vârsta la care mulţi tineri încă se gândesc care ar fi cel mai bun drum în viață, Mihail știe deja ce are de făcut. Pasiunea lui Mihail pentru prepelițe l-a determinat să creeze o mini-fermă de prepelițe, o afacere profitabilă care generează venituri din comercializarea ouălor și cărnii de prepeliță.

Deşi are studii superioare în domeniul agroecologiei și tehnologiilor agricole, a trebuit să o ia de la capăt: ”Primele informaţii despre creșterea prepelițelor le-am acumulat prin intermediul internetului, am citit multe despre tehnologia de creștere a prepelițelor, am avut ocazia să vizitez și câteva ferme de prepelițe, unde crescătorii experimentaţi și-au împărtășit experiența”.

Despre modalităţile de administrare și lansare a unei afaceri, Mihail a fost infor-mat în cadrul proiectului ”Suport în Utilizarea Remitențelor pentru Crearea Noilor Afaceri și a Locurilor de Muncă”. Frecventând cursul de instruire ”Cum să inițiezi o afacere” Mihail s-a documentat cum se planifică o afacere eficientă; a beneficiat de asistență din partea proiectului la înregistrarea gospodăriei țărănești, i-a fost elaborat un plan de afaceri și a fost asistat în procesul de realizare a investiției.

Pentru a iniţia afacerea, Mihail a investit 120 mii lei, bani câștigați de tatăl lui care muncește de câțiva ani, ca și mulți alți moldoveni, în Rusia. ”Fiind pasionat de creşterea prepelițelor, planificam să inițiez o afacere. Îmi doream să fac orice pentru ca familia să fie integră și ca tatăl să nu fie nevoit să plece la muncă peste hotare, să se bucure de oportunitatea investirii banilor câștigați într-o afacere, care să genereze bani suficienți pentru întreținerea familiei” a menționat Mihail.

La început antreprenorul a construit încăperile necesare pentru creșterea prepelițelor, care corespund tuturor cerinţelor și a procurat un incubator. A avut ambiţii mari, important era să extindă mini-ferma de prepelițe. Beneficiind de un suport financiar, în valoare de 300 mii lei în cadrul Programului Național de Abilitate Economică a Tinerilor, a procurat alte două incubatoare și cuștile necesare pentru creșterea prepelițelor.

“Am decis să cresc prepelițe deoarece investiția inițială nu este una mare, iar procesul lor de maturizare este rapid şi-ţi poţi recupera investiția destul de repede”, precizează Mihail.

Mihail și alţi crescători de prepelițe din raionul Drochia fiind perseverenţi au înființat Asociația crescătorilor de prepelițe ”AGROCOM”, prima de acest gen din Republica Moldova. Asociația catalizează activitățile private în sectorul rural, dezvoltă aptitudinile antreprenoriale, și consolidează membrii acesteia pentru atragerea investițiilor ce impulsionează creșterea prepelițelor în Republica Moldova.

În anul 2012 tânărul a beneficiat de oportunitatea unei vizite de studiu în România organizată cu suportul Proiectului. În cadrul acesteia a cunoscut antreprenori care gestionează afaceri în diverse domenii, fapt ce a contribuit la îmbunătățirea abilităților lui antreprenoriale.

La moment mini-ferma este structurată pe spaţii predestinate: camera incubatoarelor, o cameră unde se cresc puii de până la 21 zile, cameră pentru tineret, cu păsări de 21 – 42 de zile și camera pentru prepeliţe ouătoare. Efectivul de prepelițe este 3 mii de păsări fiind unul fluctuant în funcție de cererea pieței.

”Am realizat că creşterea prepeliţelor nu este o muncă uşoară. Mă trezeam şi la ora 4 pentru a verifica temperatura aerului şi a observa păsările. Sunt mulţumit că afacerea merge bine, și în mod deosebit mă bucur că aceasta este gestionată de toți membrii familiei atât de părinți cât și de frate” a conchis Mihail.

Acest material a fost elaborat și editat în cadrul Proiectului ”Suport în Utilizarea Remitenţelor pentru Crearea Noilor Afaceri şi a Locurilor de Muncă”, finanțat de Uniunea Europeană, co-finanțat de Cooperarea Cehă pentru Dezvoltare și implementat de Caritas Republica Cehă și A.O. ”ProRuralInvest”, și este destinată persoanelor cu intenții de a crea și dezvolta noi afaceri, precum și specialiștilor și consultanților.