Membrii Cabinetului de miniștri au aprobat proiectul Hotărârii Guvernului care prevede punerea în aplicare a declarării electronice la import.

Potrivit acestor completări, Serviciul Vamal va putea lansa procedura de declarare electronică pentru operațiunile de import, începând cu luna septembrie – inițial în două posturi vamale-pilot: Sculeni și Tudora, iar de la anul în toate posturile vamale.

Mai mult, proiectul de hotărâre vine în susținerea eforturilor Serviciului Vamal de realizare a conceptului de vamă electronică și trecere la vămuire – 100 de procente fără acte vamale pe suport de hârtie.

Totodată, agenții economici, care vor opta pentru importul electronic vor reduce din timp și costurile aferente vămuirii, iar marfa va putea fi pusă în liberă circulație direct de la postul vamal de frontieră.

În aceste condiții, costurile vămuirii se reduc prin eliminarea mai multor etape aplicabile în cazul declarării pe suport de hartie: tranzitarea mărfurilor de la punctul de frontiera până la terminalul vamal /postul vamal intern; completarea declarației de tranzit cu garantarea obligației vamale; costuri de staționare în zona de control vamal, costul sigiliului vamal, costul aferent multiplicării actelor și serviciile brokerului vamal. Astfel, cheltuielile se vor reduce mai mult de jumătate.

Odată cu aplicarea importului electronic, agentul economic va interacționa cu vama exclusiv prin intermediul sistemului informațional și va remite nu doar declarație vamală, dar și toate documentele necesare vămuirii doar în format electronic. În acest sens, contactul direct cu colaboratorul vamal practic se exclude, ceea ce este un factor important pentru minimizarea riscurilor de corupție.

Dacă să evaluăm impactul declarării electronice, la ziua de azi, ponderea exportului electronic din totalul exportului a atins 25 %, ceea ce reprezintă o tendința clară că importul electronic devine un serviciu public solicitat și valorificat de comunitatea de afaceri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova colectează ofertele comerciale de la producătorii agricoli și procesatorii de fructe și legume, pentru a le promova inclusiv prin intermediul rețelelor internaționale de marketing.

Decizia a fost luată de către conducerea CCI, în cadrul unei ședințe de lucru, cu scopul de a susține agenții economici afectați de restricțiile la exportul pe piața Federației Ruse.

”Întreprinzătorii au nevoie de soluții reale și eficiente. Însă pentru a înregistra rezultate și a-și găsi parteneri de afaceri este necesar să vină cu oferte comerciale concrete, ce vor conține informații referitor la capacitățile de producere, tipul/soiul produs, termenii de livrare etc”, a precizat președintele CCI, Valeriu Lazăr.

În această ordine de idei, CCI a elaborat un formular tipizat, care urmează să fie completat de către solicitanți și remis pe adresa de e-mail [email protected] sau la nr. de fax 022 22 13 91. Formularul (în varianta romană/ engleză) poate fi găsit pe pagina web a CCI – www.chamber.md și la filialele din teritoriu ale CCI.

Ulterior, informațiile vor fi sistematizate, distribuite partenerilor de peste hotare ai CCI și plasate pe rețelele internaționale de marketing.

Cu titlu de excepție, serviciile respective sunt prestate gratuit de către CCI, până pe data de 31. 12.2014.

Producătorii agricoli pot solicita consultanță și prin intermediul unei linii telefonice, apelând la nr. de tel: 022 22 13 91.

Este vorba despre acordarea unui sprijin financiar producătorilor de fructe şi legume care suportă pierderi în urma restricțiilor impuse de Federația Rusă, dar și de completări la Codul Fiscal.

Guvernul a stabilit plafonul compensaţiilor de 1,2 lei pentru un kilogram de prune (soiuri timpurii), de 1,5 lei pentru mere (soiuri de vară) şi de 0,8 lei pentru castraveți și roșii. „Este important ca aceşti bani să ajungă direct la producători, nu la intermediari. Totodată, trebuie să excludem eventualele abuzuri în aplicarea acestui mecanism”, a declarat Premierul.

Regulamentul cu privire la modul de acordare a sprijinului financiar urmează să fie elaborat în maximum zece zile de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare împreună cu Ministerul Finanțelor. Suma necesară pentru acordarea acestui sprijin se ridică la 150 de milioane de lei.

O altă măsură aprobată astăzi de Cabinetul de miniștri vizează o serie de completări la Codul Fiscal, potrivit cărora, până pe 30 noiembrie anul curent, producătorilor și procesatorilor nu le vor fi aplicate măsuri de executare silită a obligațiunilor fiscale.

Acestea sunt două dintre cele opt măsuri ale Guvernului pentru susţinerea sectorului agricol, anunțate ieri de Prim-ministrul Iurie Leancă, în urma discuțiilor cu producătorii de fructe și legume.

Celelalte şase măsuri sunt:

1. Dialogul cu partenerii externi – Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Guvernul Poloniei – pentru a orienta programele de sprijinire a agriculturii ale acestora spre investiții în infrastructura de depozitare a fructelor şi legumelor.
2. Modificarea, de către Banca Națională a Moldovei, a Regulamentului cu privire la clasificarea creditelor, prin care băncilor comerciale să le fie oferită posibilitatea de restructurare a creditelor acordate fermierilor şi de reducere a presiunilor financiare.
3. Valorificarea oportunităţilor Zonei de Liber Schimb cu UE – până la 80 de mii de tone de mere și prune pot fi exportate fără taxe.
4. Noi oportunităţi de piaţă în câteva ţări din Orientul Mijlociu, inclusiv pentru producţia de struguri.
5. Raţionalizarea şi ieftinirea procedurilor de certificare de către ANSA a producţiei vegetale pentru export.
6. Elaborarea unui mecanism de acordare a compensaţiilor pentru producătorii de struguri.

Producţia agricolă, produsă în Găgăuzia, corespunde tuturor standardelor şi normelor, consideră autorităţile autonomiei, care solicită Rusiei să permită livrări din Găgăuzia pe pieţele FR.

În mesajul Adunării Populare a Găgăuziei (APG), adresat Preşedintelui FR, rugămintea este motivată prin faptul că „lipsa posibilităţii de a livra în Rusia producţia agricolă din autonomie influenţează negativ stabilitatea financiară şi socială a Găgăuziei şi nivelul de trai al populaţiei”.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, deputaţii menţionează că „la întreprinderile agricole din regiune specialiștii cu experienţă monitorizează situaţia şi efectuează controlul calității produselor, folosind produse moderne de protecție a plantelor. În plus, conducerea CAI al Găgăuziei, de asemenea, a sporit controlul asupra calității produselor agricole”.

În condiţiile introducerii din 21 iulie a interdicţiei de către Rospotrebnadzor la livrarea produselor agricole din Moldova, APG „roagă conducerea FR să trimită în autonomie cât mai curând posibil reprezentanţi ai Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor pentru a efectua analiza mostrelor produselor sale pentru a confirma corespunderea normelor calităţii pentru exportul pe piaţa rusă”.

Legislatorii au amintit că un astfel de precedent există. După introducerea de către Rospotrebnadzor în 2013 a interdicţiei la produsele vinicole din Moldova, la rugămintea conducerii Găgăuziei, reprezentanţii autorităţii, desfăşurând o analiză minuţioasă a vinurilor din autonomie, au permis unor companii vinicole locale să exporte în FR.

În legătură cu acest fapt, APG din nou a exprimat conducerii FR „recunoştinţă pentru contribuirea la soluţionarea problemelor de livrare a produselor vinicole şi speră la o rezolvare pozitivă a problemei ce vizează livrările de fructe şi legume din Găgăuzia”.

Autorităţile ruse în orice mod tind să nu admită apropierea Moldovei cu Uniunea Europeană, introducând diferite sancţiuni şi embargo-uri. Totuşi, declarând susţinere unei Moldovei unite şi integre, Moscova întreprinde paşi ce dezbină societatea moldovenească. De exemplu, în ceea ce priveşte interdicţia la produsele vinicole din Moldova au fost făcute excepţii pentru vinificatorii din Transnistria şi Găgăuzia, autorităţile cărora, de asemenea, sunt împotriva integrării europene a Moldovei.

Evenimentele epidemiologice de la începutul acestui an, referitoare la confirmarea unor cazuri de pestă porcină africană la porci mistreţi din Rusia, Polonia,Letonia şi Lituania, fac necesară avertizarea publicului larg din Moldova cu privire la pericolul şi evoluţia acestei boli.

Pesta porcină africană este o boală infecţioasă, de origine virotică, foarte contagioasă, cu evoluţie obişnuit acută. Care afectează porcii mistreţi şi porcii domestici indiferent de rasă, vârstă şi sex. Facocerul, potamocerul şi hilocerul (porci sălbatici din Africa), fac o infecţie inaparentă, iar Pecarul (specie de porc sălbatic din America), este rezistent.

Boala este produsă de virusul pestei porcine africane (African swine fever) singurul membru al familiei Asfarviridae, genul Asfivirus, genomul constituit din ADN.

Virusul pestei porcine africane, este foarte rezistent la factorii fizici, chimici şi biologici. Rezistă până la trei luni în unităţile de creştere a porcilor sau în terenuri contaminate, 10 săptămâni în cadavre, 18 luni în sânge păstrat la temperatura de +40 C, 6 ani în sângele conservat prin congelare, 3-6 luni în carnea sărată şi afumată. Virusul este inactivat în 60 de minute la 560 C, în 15minute la 600 C şi în 24 ore prin soda caustică.

Virusul se poate transmite prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase, în mod direct, dar se poate transmite şi indirect prin: hrănirea porcilor cu resturi de la bucătărie, când originea cărnii de porc folosită la gătit nu este cunoscută, vectori biologici (căpuşe din anumite specii care au parazitat anterior porcii bolnavi), vectori infectaţi ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala, sânge, ţesuturi, secreţii şi excreţii de la animalele bolnave sau moarte, animale care au trecut prin boala şi rămân purtătoare de virus.

Clinic se caracterizează prin hipertermie, tulburări cardiovasculare, respiratorii şi nervoase, asemănătoare cu cele întâlnite în pesta porcină clasică, iar anatomopatologic prin leziuni mai grave de diateză hemoragică.

Pentru aceasta boala nu exista tratament și nici vaccin eficient, prin urmare, toate animalele suspecte vor fi ucise si distruse, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat la preţul de piaţa al animalelor.

În vederea unei intervenţii rapide şi eficiente a serviciilor veterinare specializate, cetăţenii trebuie să anunţe imediat autorităţile sanitare veterinare, îndeosebi cei care vine în contact cu porcii domestici şi sălbatici, şi recunoaşte următoarele semne de boala: mortalitate ridicată, aproape de 100%, intervenită într-un timp extrem de scurt, stare febrilă cu temperatura corporală foarte ridicată (40,5 – 420 C), roşeaţă sau învineţirea pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului, lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24 – 48 de ore înaintea morţii, vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi.

Astăzi a fost dată în exploatare o nouă linie de producere a sucurilor la întreprinderea „Orhei-Vit”. Evenimentul coincide oarecum cu sancțiunile la importul de fructe moldovenești pe piața rusească și este o speranță în plus pentru producătorii autohtoni.

„Această investiție, în contextul actul, va contribui la depășirea crizei. Este o expresie a încrederii în politicile Guvernului în ultimii patru ani și a potențialului țării noastre”, a declarat Iurie Leancă, prezent la deschidere. Acesta le-a urat succese angajaților și a menționat că autoritățile vor oferi sprijin producătorilor autohtoni în cucerirea noilor piețe de desfacere.

Noua linie de producere este modernă și unică în Republica Moldova. Tehnica a fost procurată de la compania elvețiană „Bucher-Unipektin”, lider mondial în producerea utilajelor industriale. Linia are o capacitate de producție de 500 de tone de fructe pe zi și funcționează inclusiv pe bază de biomasă – ceea ce rămâne din fructele procesate.

Potrivit Președintelui consiliului S.A. „Orhei-Vit”, Alexandr Bilinkis, funcționarea liniei noi va contribui la crearea locurilor de muncă, la sporirea exportului și, respectiv, a contribuțiilor în bugetul local și național. „Această linie va contribui la diminuarea pierderii recoltei agricultorilor”, a mai menționat el.

Cea mai mare parte a produselor fabricate la „Orhei-Vit” sunt exportate în Uniunea Europeană: Germania, Austria și Polonia. Pe parcursul anului curent, „Orhei-Vit” a investit cinci milioane de euro în modernizarea întreprinderii. Proiectul a fost realizat în colaborare cu BERD și Linia de Finanțare pentru Eficiența Energetică în Moldova, MoSEFF.

În urma sancţiunilor impuse la importul de fructe şi legume de către autorităţile din Federaţia Rusă, compania Air Moldova a decis să sprijine producătorii autohtoni.

Astfel, Air Moldova va oferi mere tuturor pasagerilor, procurate de la pomicultorii autohtoni. Prin această acţiune, compania şi-a propus să susţină producătorul autohton să îşi vândă produsele pe piaţa internă a ţării.

Produsele procurate vor fi oferite pasagerilor la toate cursele Air Moldova, începând cu data de 18 august 2014. Compania transportă lunar în jur de 60.000 de pasageri spre toate destinaţiile sale.

Autoritățile din Guvern au salutat această iniţiativă.