Uniunea Europeană caută noi modalități de a sprijini producătorii din Republica Moldova afectați de încetarea importului de fructe și legume de către Federația Rusă, a declarat miercuri comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș.

„Căutăm noi modalități de a sprijini producătorii din Republica Moldova afectați de încetarea importului de fructe și legume de către Federația Rusă. Am avut astăzi o întâlnire de lucru pe această temă împreună cu comisarul european pentru comerț, Karel De Gucht și cu comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate, Stefan Füle, după ce, ieri (marți — n.r.), am discutat la Bruxelles cu vicepremierul Republicii Moldova, Natalia Gherman, ministru al afacerilor externe și integrării europene. Împreună, căutăm soluții pentru a facilita accesul pe piața europeană a unor cantități de mere, prune, struguri, folosind atât oportunitățile existente în cadrul Acordului de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat (DCFTA) cât și în cadrul altor instrumente de comerț pe care le avem la dispoziție și care pot fi mobilizate rapid”, a precizat comisarul european într-o declarație de presă transmisă Agerpres.

Potrivit acestuia, este important ca Republica Moldova să folosească la maxim contingentele de export pe care le are pe piața europeană și să își diversifice piețele de desfacere pentru aceste produse.

„Totodată, de ambele părți se fac eforturi pentru ca acordul de liber schimb UE — Republica Moldova să înceapă să fie aplicat înainte de data prevăzută, pentru a oferi producătorilor moldoveni un acces mai rapid pe piața UE”, a menționat comisarul Dacian Cioloș.

Federația Rusia a interzis, de luni, toate importurile de conserve de fructe și legume din Republica Moldova, după ce săptămâna trecută a impus și un embargo asupra fructelor moldovenești din cauza unei „insecte periculoase”.

Prevederile Zonei de liber schimb cu UE urmează să se pună în aplicare de la 1 august, când fructe moldoveneşti vor putea fi exportate liber pe piaţa europeană. Despre aceasta a comunicat liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, în emisiunea „Ediţie specială” , la postul de radio Vocea Basarabiei. Politicianul a vorbit despre acţiunile care urmează a fi întreprinse ca urmare a embargoului rusesc asupra fructelor, legumelor şi conservelor din Moldova, transmite IPN.

„Cred că de la 1 august vom putea exporta în special mere, prune şi struguri de masă. Erau anunţate anterior datele de 1 septembrie sau 1 octombrie, dar suntem într-o situaţie excepţională şi avem nevoie de decizii excepţionale. Avem nevoie doar de decizia formalizată din partea UE, dar aşa va fi”, a declarat Vlad Filat. Politicianul a adăugat că este necesară sporirea cantităţilor de export. „Avem posibilitatea să exportăm pe piaţa UE 40 de mii de tone de mere, ne aşteptăm că la revenirea la muncă a Parlamentului European cantitatea să se dublează şi să fie de 80 de mii de tone. La prune avem acum 10 mii de tone, urmărim dublarea cotei. Şi la struguri de masă tot să ajungă la 20 de mii de tone”, a adăugat liderul PLDM.

Vlad Filat a mai spus că autorităţile urmăresc să poată subvenţiona cheltuielile pentru transport şi depozitarea fructelor care au perioadă de păstrare scurtă. Aceste subvenţii urmează a fi asigurate cu ajutorul sprijinului financiar din partea Comisiei Europene. „În acest sens, cred că vom obţine din cadrul asistenţei bugetare permisiunea să alocăm peste 13 milioane de euro. Avem o comunicare intensă şi cu alţi parteneri de dezvoltare, cu Banca Mondială, o parte din bani ar putea fi alocaţi de Banca Europeană de Investiţii ca să se creăm un fond de intervenţie”, a precizat politicianul.
Preşedintele liberal-democraţilor a mai spus că acţiunile Federaţiei Ruse în raport cu Republica Moldova nu pot să nu fie condamnate. „Urmărind să sancţioneze politicieni sau partide politice, la sugestia sau la rugămintea comuniştilor, socialiştilor şi altor sateliţi de-ai lor, au pedepsit cetăţenii, ceea ce este condamnabil. Aceasta ne arată că acea cale aleasă de noi – de integrare europeană – este corectă, este unica posibilitate de a crea o ţară liberă din toate punctele de vedere. E o lecţie însuşită, vom fi şi mai incisivi şi mai motivaţi ca să depăşim această presiune, dar să oferim condiţii de dezvoltare ţării”, a spus Vlad Filat.

Liderul PLDM a comunicat că în seara zilei de joi, 24 iulie, la Chişinău vine o delegaţie a Parlamentului European, din cadrul grupului parlamentar al Partidului Popular European. În fruntea delegaţiei este preşedintele grupului parlamentar PPE, Manfred Weber. „Îmi exprim siguranţa că, la revenirea Parlamentului European în septembrie, vor veni cu decizii concrete pentru a ne ajuta în această perioadă importantă”, a remarcat Vlad Filat.

Politicianul a mai spus că nimeni nu a denunţat Acordul de liber schimb cu Rusia, şi atât Moldova, cât şi Federaţia Rusă sunt membri ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului. În scurt timp, urmează ca autorităţile Republicii Moldova să facă o analiză şi să calculeze prejudiciile provocate de barierele impuse de ruşi. Dacă aceste pierderi vin să încalce acordurile internaţionale, Republica Moldova are drepturi să ceară anumite despăgubiri. Vlad Filat a adăugată că nicio presiune şi niciun embargou nu poate să oprească ţara din calea de dezvoltare aleasă.

Rusia avertizează că ar putea fi nevoită să introducă noi „măsuri de protecţie” în relaţia cu Ucraina şi Republica Moldova, în contextul semnării de către acestea a acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană, anunță Mediafax.

Moscova avertizează că va renunţa la consultările cu Kievul şi Uniunea Europeană dacă Ucraina va ratifica Acordul de asociere în forma actuală.

„Dacă Ucraina va ratifica Acordul în această formă, considerăm că nu mai suntem obligaţi să participăm la consultări şi vom lua măsuri unilaterale pentru protejarea intereselor economice”, a declarat Aleksei Uliukaev, ministrul rus al Economiei, citat de AFP.

Reprezentanţi ai Uniunii Europene, Rusiei şi Ucrainei au lansat pe 11 iulie consultări pe tema Acordului de asociere pe care Kievul l-a semnat cu Bruxellesul.

Moscova a avertizat de mai multe ori atât Ucraina, cât şi Republica Moldova cu sancţiuni, iar miercuri premierul Dmitri Medvedev a reiterat avertismentele. „Vom fi nevoiţi să introducem măsuri de protecţie”, a spus Medvedev.

România şi alte state UE caută soluţii de depozitare a unei cantităţi de circa 70.000 tone de fructe produse de fermierii din Republica Moldova, în special mere şi prune, precum şi a viitoarei recolte de struguri din statul vecin, până când acestea pot fi vândute pe piaţa europeană fără taxe vamale.

„Se caută acum – toate instituţiile statului fac eforturi, din România, dar şi din alte state membre – pentru a încerca să depozităm o parte din fructele din Republica Moldova până la momentul vânzării fără taxe vamale (…) În special vorbim de mere şi de prune, acestea sunt zonele care sunt afectate acum în Republica Moldova, şi, cu siguranţă, va veni luna septembrie, atunci când va trebui să discutăm şi de struguri”, a declarat ministrul Agriculturii din România, Daniel Constantin, citat de Mediafax.

El a precizat că, după o primă estimare, în Republica Moldova sunt în prezent aproximativ 70.000 de tone fructe, iar România poate păstra, în depozitele statului sau cu ajutorul firmelor private, în jur de 15.000 de tone din această cantitate.

„Este un efort conjugat pe care conducătorii statului român îl fac în permanenţă, dar şi comisarul european pentru Agricultură (Dacian Cioloş-n.r.) pentru a veni în sprijinul fermierilor din Republica Moldova ca urmare a dificultăţilor pe care aceştia le au de a exporta pe piaţa pe care o aveau până acum, pe piaţa Federaţiei Ruse. Sunt facilităţi pe care piaţa unică le oferă, şi anume intrarea în vigoare a unui contingent de produse care pot intra pe piaţa UE fără taxe vamale. Acel contingent se presupune că va intra pe piaţă undeva la 1 octombrie, încă se discută la Bruxelles”, a mai spus Constantin.

Premierul Iurie Leancă a anunţat, marţi, că Guvernul va intensifica discuţiile cu statele vecine pentru a promova exportul produselor moldoveneşti.

În acelaşi timp, directorul Agenţiei Naţionale pentru Securitatea Alimentelor, Ion Sula, a anunţat că Republica Moldova va solicita Organizaţiei Mondiale a Comerţului adoptarea unor sancţiuni împotriva Rusiei, după interzicerea importurilor de fructe şi legume pe piaţa rusă.

Decizia de a solicita sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse ar putea fi luată în decurs de o săptămână, responsabil fiind Ministerul Economiei de la Chişinău.

Republica Moldova şi Israelul vor intensifica colaborarea în domeniul agriculturii. Un Memorandum în acest sens a fost semnat astăzi la Chişinău între ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov şi şeful delegaţiei statului Israel, Uzi Landau, Ministru al Turismului.

Documentul a fost semnat la finalul celei de-a patra şedinţe plenare a Comisiei interguvernamentale moldo-israeliene pentru cooperare comercial-economică, al cărei Preşedinte din partea R. Moldova este Vasile Bumacov.

Potrivit Ministrului Agriculturii, cele două state vor colabora nu doar în domeniul agriculturii şi comerţului, ci şi în cele ce ţin de antreprenoriat, sectorul energetic, dezvoltarea resurselor acvatice, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale.

„Cele mai moderne tehnologii sunt elaborate în Israel, ceea ce este foarte important pentru colaborarea cu Republica Moldova. De la Israel putem prelua tehnologii performante pentru economisirea resurselor energetice. Şi la capitolul irigare, Israelul a înregistrat progrese mari”, a declarat Bumacov.

La rândul său, oficialul israelian, a menţionat că ţara sa este deschisă pentru importurile din Republica Moldova şi că speră să fie lansate noi idei de afaceri în cooperarea moldo-israeliană.

Precum v-am informat,o delegaţie din Israel alcătuită din zece oficiali de rang înalt a sosit luni la Chişinău cu ocazia desfăşurării celei de-a IV-a şedinţe a Comisiei interguvernamentale moldo-israeliene pentru cooperare comercial-economică, care s-a încheiat prin semnarea Memorandumului şi o conferinţă de presă.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat miercuri că majoritatea membrilor Consiliului său Director, incluzând toate statele membre dar şi mai mulţi acţionari non-UE, a informat echipa managerială de la BERD că, pentru moment, nu va mai putea aproba noi proiecte de investiţii în Federaţia Rusă, transmite Reuters, citat de economica.net.

Decizia BERD este o lovitură pentru Rusia, cel mai mare beneficiar de finanţare din partea instituţiei. În primele şase luni ale acestui an, aproximativ 19% din investiţiile BERD au fost realizate în Rusia iar restul de 81% în celelalte 34 de ţări în care BERD are operaţiuni. În prima jumătate a acestui an, BERD a investit o sumă record de 3,6 miliarde de euro în ţările unde are operaţiuni.

BERD a precizat, într-un comunicat de presă, că va continua să-şi gestioneze portofoliul de proiecte existente precum şi relaţia cu clienţii din Rusia. De asemenea, instituţia va continua să aibă un birou în Rusia.

La finele săptămânii trecute, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI) a anunţat şi el că instituţia pe care o conduce nu va mai asigura finanţarea programată pentru proiectele din Rusia, atât în acest an cât şi în următorii ani, în condiţiile în care liderii europeni au decis să extindă sancţiunile împotriva Moscovei.

Reuniţi miercurea trecută la Bruxelles, liderii europeni au decis îngheţarea programelor derulate în Rusia de Banca Europeană de Investiţii şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ 6,2 miliarde euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte peste 12 miliarde euro din alte surse de finanţare.