Cozi imense de camioane cu fructe la frontiera română. Exportator: „Luptăm ani la rând pentru încrederea rețelelor din UE, dar putem pierde totul într-o săptămână”

Luminita Crivoi
-
29
Cozi imense de camioane cu fructe la frontiera română. Exportator: „Luptăm ani la rând pentru încrederea rețelelor din UE, dar putem pierde totul într-o săptămână”

De la începutul lunii septembrie, exportatorii de fructe din Republica Moldova se confruntă din nou cu aceleași blocaje cronice la punctele de trecere a frontierei.

Situația s-a agravat după 10 septembrie, când rândurile de camioane au devenit interminabile, iar exportatorii vorbesc despre o „catastrofă” care afectează direct relațiile comerciale cu partenerii din Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Întârzieri masive la vamă și pierderi pentru exportatori

„Camioanele trec în două zile vama, sunt rânduri catastrofale la toate punctele. Fructele noastre ajung cu întârziere la destinație, iar asta ne plasează ca furnizori de neîncredere în rândul companiilor importatoare”, spune Victor Cazacu, fondatorul companiei ProInedit SRL, una dintre firmele care exportă fructe proaspete către marile rețele europene.

Blocajele se repetă an de an, fără ca autoritățile să intervină ferm.

„În noaptea precedentă, aproximativ 50 de camioane cu fructe așteptau la vamă, dar doar 8 au reușit să treacă în cursul nopții. Lucrează doar un vameș pe partea română la perisabil și AEO, iar noi pierdem timp și bani”, adaugă Victor Cazacu.

Efecte în lanț: pierderi comerciale și imagine afectată

Întârzierile înseamnă atât costuri suplimentare și penalități, cât și o pierdere de încredere pe piețele externe.

„Noi am luptat ani în șir să cucerim loc pe raft, dar putem pierde asta într-o săptămână”, afirmă fondatorul ProInedit.

Compania, alături de alți exportatori, primește deja notificări de penalitate pentru livrări întârziate, în timp ce depozitele europene sunt suprasaturate din cauza sosirilor neprogramate.

„Ieri dimineața, la o rețea au ajuns opt camioane de struguri din Moldova, toate odată, deși trebuiau să intre eșalonat. Asta a cauzat blocaj în depozit și nervi în lanțul de aprovizionare. Iar noi plătim nota pentru incompetența și lipsa de reacție a celor de la vamă”, spune Cazacu.

O problemă cronică ignorată

Exportatorii spun că situația este identică în fiecare sezon de livrare, dar nicio instituție nu își asumă responsabilitatea.

Deși produsele perisabile ar trebui să aibă un regim prioritar de control, realitatea e alta. Lipsa personalului vamal responsabil, birocrația excesivă și coordonarea deficitară dintre autoritățile de frontieră transformă perioada de vârf a exporturilor într-un test.

„Totul e blocat într-un colaborator vamal român și insuficiența măsurilor aplicate de autoritățile din Moldova. Iar noi, cei care aducem valoare în țară și creăm locuri de muncă, suntem lăsați să ne descurcăm singuri. Rugăm autoritățile să dea dovadă de implicare și profesionalism”.

Exporturile agricole nu pot fi tratate ca un subiect marginal. Prospețimea și respectarea termenelor de livrare sunt criteriile de bază evaluate de parteneri externi la alegerea unui furnizor în detrimentul altuia.

Orele pierdute la vamă se traduc în reputație știrbită, contracte în pericol și pierderi economice semnificative.

VIDEO. Prima ediție a Academiei GreenFields în Moldova – 34 de fermieri participanți

Luminita Crivoi
-
0
VIDEO. Prima ediție a Academiei GreenFields în Moldova – 34 de fermieri participanți

La Chișinău a fost lansată Academia GreenFields Moldova, o inițiativă educațională dedicată fermierilor din Republica Moldova, care are drept scop adaptarea agriculturii la schimbările climatice și promovarea practicilor sustenabile.

Programul se adresează fermierilor care administrează culturi de câmp (cultură mare) și dețin o suprafață de cel puțin 50 de hectare.

Participanții trebuie să aibă minimum trei ani de experiență în activitatea agricolă și să demonstreze disponibilitatea de a aplica, în cadrul propriei ferme, practicile și cunoștințele dobândite în timpul cursului, pe o suprafață de cel puțin 5 hectare.


„Agricultura de mâine este doar pentru fermierii pregătiți. Prin Academia GreenFields, oferim un program de formare ultra-specializat, care combină cursuri tehnice online, întâlniri și vizite practice în ferme, dar și un schimb constant de informații și experiențe între membrii comunității GreenFields. În contextul schimbărilor climatice, adoptarea tehnicilor conservative este o necesitate.

De aceea, cursurile sunt axate pe practici și utilaje pentru lucrările minime ale solului, covoare vegetale și diversificarea culturilor. Programul include și prezentări tehnice dedicate nutriției plantelor și agriculturii digitale, precum și teme complementare despre legislație, finanțare și comercializare – oferind astfel o perspectivă completă asupra agriculturii moderne.”

laurentiu asimionesei

Evenimentul de lansare a reunit reprezentanți ai sectoarelor agricol și financiar, precum și secretarul general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Sergiu Gherciu.

„Avem instrumente limitate pentru a asigura stabilitate deplină, de aceea implicarea tuturor actorilor – fermieri, instituții financiare și parteneri de dezvoltare – este esențială. Este binevenită această inițiativă, care îmbină investițiile cu formarea profesională”, a declarat Sergiu Gherciu în cadrul evenimentului.

Academia GreenFields Moldova va oferi, pe parcursul a nouă luni, instruiri în șase module tematice și două vizite practice la ferme, dedicate unui grup de peste 30 de fermieri din diverse regiuni ale țării.

Programul este inspirat din modelul de succes implementat în România, punând accent pe formarea practică, schimbul de experiență și aplicarea principiilor agriculturii durabile – de la gestionarea resurselor naturale până la integrarea tehnologiilor moderne în ferme.

Syngenta este partener al programului GreenFields Academy, adus în premieră în Republica Moldova pentru a sprijini fermierii care doresc să aplice practici moderne de agricultură sustenabilă.


UE importă cantități record de semințe de muștar

Agrobiznes
-
0
UE importă cantități record de semințe de muștar

În primele luni ale noului sezon, Uniunea Europeană a raportat un nivel record al importurilor de semințe de muștar provenite din țări terțe. Nivelurile actuale ale prețurilor ar putea încuraja fermierii să cultive mai mult muștar anul viitor.

Potrivit Comisiei Europene, între 1 iulie și 19 octombrie 2025 au fost importate peste 33.000 de tone de semințe de muștar din afara Uniunii, ceea ce reprezintă o creștere de 38,6% față de aceeași perioadă a anului trecut și cel mai mare volum de importuri înregistrat vreodată.

Valoarea importurilor din această perioadă s-a ridicat la 18,723 milioane euro (-4,8%), în timp ce prețul mediu de import a scăzut cu 30,5%, ajungând la 0,57 euro/kg față de perioada similară din 2024.

Canada rămâne cel mai mare furnizor de muștar al UE, cu 8.506 tone de semințe, în creștere cu 3,2% față de anul trecut.

Importurile din Rusia au crescut spectaculos, cu 511%, atingând 7.381 tone, menținând Rusia printre principalii furnizori ai UE — deși, înainte de introducerea taxelor vamale asupra produselor agricole rusești, volumul mediu de import în această perioadă era de 14.609 tone.

În același timp, livrările din Ucraina au scăzut cu 50,2%, până la 5.174 tone. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere procentuală, majorând exporturile de la 0,01 tone la 6.695 tone, iar Kazahstanul a crescut livrările cu peste 40%, de la 3.337 la 4.672 tone.

Pe partea de cerere, Belgia este cel mai mare importator din UE, majorându-și achizițiile cu 253,1% într-un an, până la 13.770 tone.

Polonia a urcat importurile cu 65,3%, la 8.810 tone, în timp ce Germania a redus achizițiile cu aproape 20%, până la 5.820 tone.

RaboResearch: Piața îngrășămintelor intră în perioada scăderii consumului

Agrobiznes
-
0
RaboResearch: Piața îngrășămintelor intră în perioada scăderii consumului

Piața mondială a îngrășămintelor intră într-o nouă fază de contracție, pe măsură ce creșterea prețurilor începe să afecteze cererea.

Potrivit analiștilor de la RaboResearch, unele regiuni continuă să manifeste o anumită reziliență, însă tendința generală indică o cerere mai slabă în 2025 și o scădere mai accentuată în 2026.

Analiza indicilor confirmă începutul unui nou ciclu de declin, similar celui anterior, ceea ce sugerează o perioadă prelungită de consum redus.

Evoluții regionale

  • Statele Unite: tensiunile geopolitice și tarifele comerciale ar putea perturba sezonul următor.
  • Europa: prețurile sunt așteptate să crească odată cu aplicarea Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM).
  • Brazilia: fermierii se confruntă cu marje de profit reduse și acces limitat la credite, deși aprovizionarea cu îngrășăminte ar putea atinge niveluri record în 2025.
  • China: acordă prioritate livrărilor interne, în timp ce India continuă să joace un rol central pe piața globală a ureei, influențând prețurile prin fiecare nouă licitație.

Evoluția principalelor tipuri de îngrășăminte

  • Uree: consumul este estimat să scadă în 2026, după o creștere accentuată a prețurilor care a redus deja cererea — în special în Brazilia, unde fermierii trec la sulfat de amoniu.
  • Fosfați: prețurile rămân ridicate, iar consumul global este prognozat să scadă cu 4% în 2025, urmat de o nouă reducere în 2026. Exporturile din China au scăzut, în timp ce Marocul și Arabia Saudită și-au majorat livrările, dar volumele totale de comerț rămân reduse.
  • Potasiu: cererea, care s-a redresat în 2024 datorită prețurilor mai mici, ar putea să scadă din nou în 2025 din cauza costurilor mai mari. Planurile Braziliei pentru importuri record pot compensa parțial scăderea din alte regiuni, însă dacă prețurile ridicate persistă, cererea globală ar putea scădea din nou în 2026.

În ansamblu, raportul RaboResearch arată că piața îngrășămintelor intră într-un nou ciclu descendent, dominat de costuri ridicate, cerere în scădere și diferențe regionale puternic accentuate.

GrainTrade: Prețurile uleiului de floarea-soarelui continuă să crească „speculativ”

Agrobiznes
-
0
GrainTrade: Prețurile uleiului de floarea-soarelui continuă să crească „speculativ”

Reducerea estimărilor pentru recolta de floarea-soarelui din Ucraina, combinată cu reținerea vânzărilor de către fermieri, determină o nouă creștere a prețurilor.

În același timp, procesatorii profită de cererea ridicată, vânzând ulei de floarea-soarelui la prețuri record.

Totuși, GrainTrade menționează că piața globală începe să se satureze, iar cotațiile uleiului de palmier scad brusc din cauza cererii mai mici — fapt care ar putea reduce în curând cererea pentru uleiul de floarea-soarelui.

Prețurile oferite de cumpărători pentru uleiul de floarea-soarelui în Ucraina au crescut cu 20–30 USD/tonă, ajungând la 1.250–1.265 USD/tonă (livrare în porturi, noiembrie), în timp ce fabricile oferă circa 1.250 USD/tonă FCA.

Pe piața europeană, uleiul de floarea-soarelui ucrainean livrat în Italia și Grecia s-a scumpit la 1.340–1.360 USD/tonă DAP, în timp ce uleiul de rapiță și cel de soia din Ucraina se mențin la 1.220–1.260 USD/tonă DAP Polonia/Germania.

Și uleiul de floarea-soarelui rusesc s-a scumpit cu 10–20 USD/tonă, ajungând la 1.220–1.230 USD/tonă FOB, susținut de recolta mai mică decât se aștepta, mai ales în sudul Rusiei.

În India, prețurile la import au crescut cu 20–30 USD/tonă, atingând 1.340–1.350 USD/tonă CIF Mumbai.

Pe de altă parte, cotațiile uleiului de palmier cu livrare în noiembrie au scăzut cu 4,4%, la 4.317 ringgit/tonă (1.022 USD/tonă), din cauza creșterii producției în Malaezia și a reducerii exporturilor.

Futures-urile la uleiul de soia pentru decembrie pe bursa din Chicago au scăzut cu 1%, până la 1.107 USD/tonă, chiar dacă soia boabe a înregistrat o creștere de 4,7% în așteptarea unui acord comercial SUA–China.

Asociația Producătorilor de Ulei de Palmier din Indonezia (GAPKI) estimează o producție record de 56 milioane tone în 2025, peste prognozele anterioare și peste estimarea USDA (47,5 milioane tone), datorită vremii favorabile și prețurilor ridicate.

Între timp, prețul țițeiului Brent a scăzut cu 1,5%, la 64,5 USD/baril, pe fondul marcării profiturilor după o creștere speculativă de 7,6% și al așteptărilor privind discuțiile Trump–Xi.

Piețele rămân în așteptarea rezultatului negocierilor SUA–China și a unui posibil acord comercial, care ar putea stimula din nou cotațiile; în caz contrar, tendința de creștere speculativă se va opri.

Vezi și Perspectiva acordului SUA-China continuă să aducă optimism pe piața cerealelor.

Bulgaria: procesarea rapiței continuă să se extindă, chiar dacă producția scade

Agrobiznes
-
0
Bulgaria: procesarea rapiței continuă să se extindă, chiar dacă producția scade

Bulgaria nu mai acționează ca un exportator clasic de semințe brute. Țara se transformă treptat într-un producător de ulei și biocombustibil.

Modelul devine tot mai clar de la o lună la alta: rapița este procesată în ulei, iar uleiul este transformat în biocombustibil.

Motorul acestei evoluții nu mai este mărimea recoltei locale, ci cererea energetică a Uniunii Europene și marja de procesare (crush margin).

Este același fenomen observat în regiunea Dunării și a Balcanilor – valoarea adăugată se mută de la vânzarea semințelor către vânzarea uleiului.

Sezonul 2024/2025 a fost cel mai slab an pentru rapița bulgară din 2008/2009 încoace.

Exporturile de rapiță au scăzut cu 47% față de anul anterior. Pentru al șaptelea sezon consecutiv, aproape toată producția Bulgariei a fost livrată în interiorul Uniunii Europene, cu volume foarte mici către Turcia.

În același timp, capacitatea de procesare internă (crush) este în creștere.

Previziunile pentru recolta din 2026 indică extinderea suprafețelor cultivate și randamente ușor mai bune.

După o producție slabă, fermieri revin la cultura de rapiță, atrași de cererea constantă și sigură din partea procesatorilor.

Ucraina: Piața florii-soarelui continuă să se deterioreze

Agrobiznes
-
0
Ucraina: Piața florii-soarelui continuă să se deterioreze

În perioada 17–24 octombrie, prețurile la floarea-soarelui au crescut cu 300 UAH, ajungând la 27.800 UAH/tonă (echivalentul a 663,66 USD/tonă).

Piața este dominată de factori care susțin creșterea prețurilor, tendința fiind una de scumpire treptată.

Campania de recoltare încetinește, randamentele sunt reduse, iar calitatea semințelor din câmp se deteriorează din cauza ploilor.

Prognozele de producție scad sub pragul de 11 milioane tone, scenariu care, în acest context, ar putea fi considerat chiar optimist.

Alte companii de monitorizare a pieței indică faptul că, randamentele la floarea-soarelui rămân mai scăzute decât anul trecut și nu oferă motive să se aștepte o recoltă totală mai mare de 10 milioane de tone în acest sezon.

Potrivit companiei Spike Brokers, citată pe canalul său de Telegram, până la sfârșitul săptămânii trecute în Ucraina au fost recoltate 7,8 milioane tone de semințe de floarea-soarelui, comparativ cu 9,5 milioane tone în aceeași perioadă a anului trecut.

Fermierii nu se grăbesc să vândă recolta, în timp ce fabricile încearcă să-și acopere necesarul pentru luna noiembrie. Devine tot mai clar că acest sezon va fi unul dintre cele mai dificile din ultimii ani.

Cumpărătorii europeni de soia, prudenți pe fondul incertitudinii create de amânarea implementării EUDR

Luminita Crivoi
-
0
Cumpărătorii europeni de soia, prudenți pe fondul incertitudinii create de amânarea implementării EUDR

Cumpărătorii și vânzătorii europeni de soia manifestă prudență tot mai mare în contextul incertitudinii privind prețurile pe termen scurt, după ce Comisia Europeană a propus extinderea termenului de aplicare a Regulamentului UE privind defrișările (EUDR), potrivit Platts, parte a S&P Global Commodity Insights.

Propunerea, publicată la 21 octombrie, a reaprins dezbateri și rezerve în rândul piețelor europene de nutrețuri și procesare a oleaginoaselor.

Participanții avertizează asupra unei oferte mai limitate, a creșterii primelor de preț și a complicațiilor în planificarea costurilor de producție a furajelor.

Scopul EUDR este de a garanta că mărfurile precum soia, uleiul de palmier, cafeaua și cacaua, precum și produsele derivate, care intră pe piața Uniunii Europene, sunt lipsite de defrișări și respectă legislația țării de origine.

Companiile vor fi obligate să prezinte declarații detaliate de due diligence, inclusiv date de geolocalizare privind terenurile de proveniență a mărfurilor.

Deși regulamentul a intrat oficial în vigoare în iunie 2023, aplicarea sa graduală a generat îngrijorări legate de logistică și costuri în întreg lanțul de aprovizionare.

Conform noii propuneri a Comisiei Europene, EUDR ar urma să se aplice de la 30 decembrie 2025 pentru operatorii mari și mijlocii, iar pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, de la 30 decembrie 2026 — cu șase luni mai târziu decât era prevăzut inițial.

Totodată, s-a propus o perioadă de grație de șase luni, ceea ce înseamnă că verificările de conformitate vor începe după 30 iunie 2026 pentru companiile mari și mijlocii, și după 30 decembrie 2026 pentru cele mici.

Parlamentul European și Consiliul UE urmează să analizeze propunerea, care trebuie adoptată oficial înainte de a intra în vigoare.

„Nu este o decizie finală”, a declarat pentru Platts un vânzător cu sediul în Țările de Jos.

Potrivit traderilor, inițiativa reprezintă doar o propunere a Comisiei, ce urmează să treacă prin Comisia pentru Mediu înainte de aprobare.

Comisia Europeană a cerut adoptarea completă până la sfârșitul anului 2025, însă analiștii din industrie se așteaptă la noi dezbateri înaintea aprobării formale.

Pentru mulți operatori, incertitudinea privind termenele și cerințele de conformitate a afectat deja încrederea pieței.

Sectorul furajelor, îngrijorat de costurile suplimentare de trasabilitate

Producătorii de nutrețuri și de amestecuri proteice, puternic dependenți de șrotul de soia importat, avertizează că noile cerințe de documentație și trasabilitate vor duce la creșterea costurilor.

„Aceste provocări complică planificarea costurilor pentru cumpărătorii europeni de furaje în lunile următoare”, a declarat pentru Platts un consultant din România, adăugând că „cei mai mulți cumpărători adoptă în prezent o atitudine de așteptare până când detaliile de implementare vor fi clarificate”.

Participanții de pe piața europeană au raportat o tendință de creștere a prețurilor la soia și șrot de soia, pe fondul incertitudinii legislative și al presiunilor legate de cerere și ofertă.

„Prețurile s-au întărit semnificativ în ultima săptămână, din cauza creșterii cotațiilor CBOT și a primelor de origine mai ridicate. Acum, provocarea suplimentară a EUDR ar putea împinge prețurile și mai sus în zilele următoare”, a spus un vânzător din Țările de Jos.

Prețurile și oferta pe piața europeană

Potrivit evaluărilor Platts din 22 octombrie:

  • șrotul de soia FOB Olanda a fost cotat la 301 euro/tonă, în creștere cu 10 euro față de 20 octombrie;
  • șrotul EXW Spania a urcat la 306 euro/tonă, o creștere săptămânală de aproximativ 3%.

În Spania, piața a devenit vizibil mai restrictivă, vânzătorii semnalând lipsa ofertelor disponibile.

„Nu există oferte în piață, totul e blocat”, a spus un comerciant din Barcelona.

Un cumpărător din Lleida a confirmat: „Informațiile sunt puține, iar prețurile pentru anul viitor nu sunt clare.”

Un broker din Madrid a adăugat: „Așteptăm reacția importatorilor și procesatorilor din Spania privind prețurile șrotului de soia.”

În prima parte a lunii, nivelurile ofertelor din UE pentru șrotul de soia au crescut, susținute de primele mai mari la export în Brazilia, potrivit Platts.

Ofertele pentru livrările din noiembrie s-au situat în intervalul 351–356 dolari/tonă, față de 338–341 dolari/tonă în săptămâna precedentă.

Un trader din Brazilia a declarat că primele din Brazilia și Argentina s-au consolidat, deoarece activitatea de procesare a scăzut odată cu începerea sezonului de plantare în Mato Grosso, reducând disponibilitatea ofertei.

„Pe fondul ofertei limitate și al cererii ferme, prețurile s-au întărit”, a declarat acesta pentru Platts.

Un vânzător din Olanda a adăugat că mulți cumpărători stau deocamdată în expectativă, iar un cumpărător din Danemarca a spus că majoritatea și-au acoperit deja necesarul de șrot pentru ultimul trimestru din 2025.

Lidia Gnatiuc, administratoare fermă de vaci: „AGGRI ne-a ajutat să facem un salt de cinci ani într-unul singur”

Irina Pompuș
-
0
Lidia Gnatiuc, administratoare fermă de vaci: „AGGRI ne-a ajutat să facem un salt de cinci ani într-unul singur”

În satul Fundurii Vechi din raionul Glodeni, familia Gnatiuc a reușit să transforme o mică afacere de familie într-o fermă de bovine modernă, adaptată la standardele europene.

Evoluția lor este rezultatul dorinței de a învăța și de a investi în tehnologii performante și practici sustenabile.

În ultimii ani, ferma a trecut printr-un amplu proces de modernizare, devenind un exemplu local de gestionare eficientă și ecologică a producției de lapte.

Transformarea a fost posibilă datorită proiectului AGGRI (Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură).

Investițiile realizate au contribuit la creșterea competitivității și la alinierea la standardele europene privind siguranța alimentară, protecția mediului și bunăstarea animalelor.

„Noi suntem o gospodărie de familie. Am început cu câteva vaci, din dorința de a avea o ocupație acasă, iar pas cu pas am ajuns să avem o fermă cu sute de animale. Totuși, adevărata transformare a venit odată cu AGGRI – atunci am trecut la un nivel cu totul nou. Practic, proiectul ne-a scurtat cu cinci ani drumul de dezvoltare pe care ni l-am fi propus”, spune doamna Lidia Gnatiuc.

Astăzi, ferma numără peste 700 de bovine, dintre care aproximativ 350 vaci la muls, cu o producție medie de 35 litri de lapte pe zi – un nivel de performanță mai rar întâlnit în sectorul zootehnic din Republica Moldova.

O parte dintre animale sunt de rasă Holstein și Jersey, cu o genetică valoroasă, importată special pentru sporirea calității laptelui și a productivității.

Tehnologii moderne și bunăstare sporită a animalelor

Cu sprijinul AGGRI, în cadrul fermei familiei Gnatiuc au fost reconstruite trei grajduri moderne.

Acestea fiind echipate cu sisteme automate de ventilare și adăpare, cușete confortabile, sisteme de evacuare mecanizată a dejecțiilor și o sală de muls de ultimă generație, unică în regiune.

ferma rnouă gnatiuc

De asemenea, au fost construită o platformă pentru separarea dejecțiilor, unde funcționează un sistem performant de stoarcere și sterilizare – o premieră pentru zootehnia moldovenească.

„Acest sistem ne permite să prelucrăm complet dejecțiile și să le transformăm într-un așternut reutilizabil și sigur pentru animale. Este o soluție modernă, ecologică, care ne ajută să reducem impactul asupra mediului și să respectăm toate cerințele europene de protecție a solului și apei”, explică fermiera.

În plus, investițiile prin AGGRI au inclus o combina de recoltat furaje, care permite pregătirea rapidă și uniformă a hranei pentru animale, îmbunătățind considerabil calitatea rațiilor, care la rândul său înfluențează pozitiv producția de lapte.

combina furaje

„Calitatea furajelor s-a schimbat radical. Acum avem hrană consistentă, uniformă, adaptată fiecărui grup de animale, iar rezultatele se văd zilnic în producție”, mai adaugă doamna Gnatiuc.

Energie verde și viziune pe termen lung

Un alt pas important în dezvoltarea fermei este instalarea unei stații fotovoltaice, aflată în prezent în a doua etapă de implementare.

Prin această investiție, ferma va reuși să-și reducă semnificativ costurile energetice și amprenta de carbon, devenind una dintre cele mai sustenabile unități zootehnice din nordul țării.

„Ne dorim o fermă complet autonomă energetic și cât mai prietenoasă cu mediul. Toate aceste investiții, de la bazinele pentru dejecții până la panourile solare, ne ușurează mult munca, dar și demonstrează că viitorul agriculturii este verde și eficient”, afirmă Lidia Gnatiuc.

Recunoștință și planuri de viitor

Beneficiara proiectului AGGRI spune că succesul nu s-ar fi putut obține fără suportul constant al echipei de implementare și al autorităților.

„Suntem extrem de recunoscători Ministerului Agriculturii și echipei AGGRI pentru sprijinul oferit. Au fost alături de noi pas cu pas, ne-au îndrumat, ne-au explicat fiecare etapă și ne-au ajutat să ducem proiectul până la capăt. A fost o colaborare deosebită, de la egal la egal”, menționează ea.

Privind spre viitor, familia Gnatiuc își propune să-și dubleze efectivul de animale și să implementeze, în următorii ani, un sistem de producere a biogazului – pas firesc în continuarea liniei ecologice și inovatoare.

„Noi nu ne oprim aici. Mergem înainte, vrem să creștem, să devenim un exemplu pentru alți fermieri și să demonstrăm că în Moldova se poate face agricultură modernă, curată și profitabilă.”

Programul de granturi AGGRI este realizat de Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii (UCIMPA), cu sprijinul Băncii Mondiale.

Prin granturile oferite, proiectul contribuie la modernizarea infrastructurii agricole, creșterea competitivității fermelor și reducerea impactului climatic al activităților zootehnice.

Găsiți detalii pe acest link.

1...212223...2.250Pagina 22 din 2.250