Fluxul de exporturi prin Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti este în continuă creştere. În primele cinci luni ale anului 2014 prin port au fost exportate 140 000 tone de produse cerealiere, seminţe de floarea soarelui, precum şi 49 000 tone de ulei vegetal, informează Moldpres.

Mărfurile au fost expediate din port, cu nave maritime, direct în ţările bazinului Mării Mediteraneene. În acelaşi timp, companiile din Moldova au exportat şi mărfuri containerizate, aproximativ 500 containere maritime, destinaţiile principale fiind Asia, SUA şi UE.

Gama de mărfuri exportate pe mare în containere a constituit produse cerealiere, seminţe de floarea soarelui, vin, băuturi spirtoase tari, textile, zahăr, maşinărie şi echipamente, metal, nuci, produse electronice şi confecţii din lemn.

Danube Logistics, investitorul general şi operatorul Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, a comunicat în cadrul Forumului Exportatorilor Moldova Business Week că exportatorii continuă să beneficieze de tarife favorabile la exportul de mărfuri din Moldova, în containere maritime, prin Portul Giurgiuleşti. În special, pentru companiile din Moldova continuă să fie atractive tarifele la export către pieţele asiatice.

Pentru transbordarea fructelor şi legumelor, produselor lactate şi a altor bunuri care necesită regim frigorific, Danube Logistics oferă clienţilor săi containere refrigerate pentru transportul mărfurilor din Moldova prin Giurgiuleşti pe piaţa mondială. Acest serviciu permite companiilor din Moldova să diversifice exportul de fructe şi legume, precum şi produse lactate pe pieţele avantajoase din Orientul Mijlociu, Africa, India şi Orientul Îndepărtat.

Prim-ministrul Iurie Leancă l-a primit pe viceministrul de Externe al Federației Ruse, Grigori Karasin, cu care a discutat subiecte de actualitate de pe agenda bilaterală.

Părțile au convenit să intensifice discuțiile, astfel încât relațiile dintre cele două state să evolueze dinamic.

Iurie Leancă a declarat că procesul de integrare europeană nu contravine cooperării în cadrul CSI.

„Vrem să avem relații foarte bune cu Moscova. Suntem transparenți în procesul de apropiere de UE, nu avem ce ascunde și Acordul de Asociere nu contravine coperării cu Rusia. Dorim să fim un partener previzibil, fapt ce va asigura o bună cooperare atât în Est, cât și în Vest”, a precizat șeful Executivului de la Chișinău.

La rândul său, Grigori Karasin a spus că Moscova, la fel, este interesată să dezvolte relațiile cu Republica Moldova. „ Federația Rusă îşi doreşte relații prieteneşti cu Republica Moldova pe care să le dezvolte în toate sferele. Mizăm pe un dialog politic dinamic”, a afirmat viceministrul rus de Externe.

Cei doi oficiali au convenit să intensifice contactele la cel mai înalt nivel, astfel încât să fie puse în discuţie subiectele de interes dintre cele două țări.

Grigori Karasin se află la Chișinău într-o vizită de două zile.

Doi şefi şi un inspector ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) au fost reţinuţi de către ofiţerii CNA şi procurorii anticorupţie într-un dosar de corupere.

Aceştia sunt bănuiţi că pretindeau de la agenţi economici, personal sau prin intermediari, sume de până la 12.000 de lei pentru eliberarea certificatelor de export/ import/ reexport fără efectuarea controlului fizic al mărfii (produse de origine vegetală – fructe, legume).

Ieri, ofiţerii CNA au efectuat mai multe percheziţii în birourile de serviciu ale şefului Terminale Chişinău din cadrul ANSA, şefului Direcţiei Coordonarea Posturilor a ANSA, în automobilele şi la domiciliile acestora. În urma acţiunilor procesual-penale, aceştia, dar şi un inspector din cadrul ANSA au fost reţinuţi. Toţi trei se află în izolatorul CNA, fiind reţinuţi preventiv pentru 72 de ore.

Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 6.000 la 8.000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani.

Ucraina și Rusia vor exporta împreună 28,7 milioane de tone de grău în sezonul comercial ce începe în luna iulie, în creștere cu 3% față de perioada similară anterioară și un record al ultimelor șase sezoane, scrie Ziarul Financiar.

Livrările cumulate ale Rusiei și Ucrainei sunt de 8,7 ori mai mari decât cele pe care le va face România în perioada iulie 2014-iunie 2015. Diferența de greutate pe piața de export dintre economiile ex-sovietice și România arată că prețul grâului local se va alinia după cel din porturile rusești și ucrainene pentru că piețele de export sunt în mare măsură comune.

„În Ucraina, evenimentele recente au majorat puternic prețul combustibilului. Capitalizarea totală a fermierilor este în scădere. Rata de însămânțare (pentru campania de primăvară) este aproape de cea din anii anteriori și sperăm că producția totală de cereale va fi doar cu 5-6 milioane de tone mai mică decât în sezonul anterior“, a spus Serghei Feofilov, șeful UkrAgroConsult, cea mai mare casă de consultanță pentru materii prime agricole din Europa de Est.

Analistul ucrainean a estimat că prețul grâului din noua recoltă va ajunge în piața de la Marea Neagră la 260-265 dolari/tona, ceea ce înseamnă o creștere de 5% față de prețul din portul Constanța din debutul sezonului 2013/2014. Prognoza ucraineanului este ajustată negativ cu 2% față de jumătatea lunii mai.

Dependenţa Crimeei de Ucraina ridică serioase probleme Rusiei care trebuie să „pompeze” bani în sisteme de irigaţii pentru regiunile aride din nordul peninsulei. Miza este extrem de mare pentru Moscova, care spune că va cheltui până la 7 miliarde de dolari doar în acest an pentru a integra economia Crimeei în Rusia, scrie portalul Recolta.eu.

La peste două luni după anexare, considerată ilegală de Kiev şi de ţările dezvoltate din Vest, Moscova trebuie să asigure locuitorilor Crimeei utilităţile de bază printre care se numără apa şi energia furnizate aproape în întregime din Ucraina.

„Am săpat puţuri şi vom folosi irigarea prin picurare, însă tot nu avem suficientă apă”, a spus Vasily, un fermier care deţine 50 de hectare de teren în apropiere de Dzhankoi care până acum îşi iriga terenurile cu apă din râul Dnieper.

El şi alţi fermieri au plantat culturi care rezista mai bine la seceta ţinând cont că Ucraina a redus aprovizionarea cu apă. Oficialii ucrainieni spun că se furnizează în continuare apă, însă nu au precizat pentru cât timp se vor mai face livrari.

„Oamenii sunt optimişti în legatură cu viitorul, însă liderii din Rusia înteleg că dacă economia din Crimeea stagnează, responsabilitatea revine autorităţilor din Rusia”, a spus Yuri Korban, directorul uneia dintre cele mai mari podgorii de pe coasta Crimeei.

Având deja experienţa a regiunii mult mai mici a Ossetiei de Sud, asupra căreia Rusia a obţinut controlul după războiul din 2008 cu Georgia, procesul de integrare a Crimeei va fi de lungă durată şi extrem de costisitor.

Totuşi, pare puţin probabil ca Ucraina să întrerupă în mod abrupt furnizările de inputuri către Crimeea. Însă, dependenţa în proporţie de 80% de apa şi 90% pentru electricitate sunt doar câteva dintre temele de negociere dintre Moscova şi noul preşedinte al Crimeei, care se ocupă de revoltele din Estul ţării.

Autorităţile din Rusia sunt conştiente că este nevoie de ani şi miliarde de dolari pentru a pune la punct conexiunile peste strâmtoarea de 4 km care le desparte. Este nevoie de negocieri cu preşedintele ucrainian Petro Poroshenko pentru a menţine graniţele deschise.

Autorităţile din Ucraina susţin, la rândul lor, că cei din Crineea au datorii la apa de 1,7 milioane de hryvna de anul trecut şi nu ştiu cum o sa îi plătească. „Nu există nici măcar o instituţie înfiinţată cu care să putem negocia”, a declarat un reprezentant al Agenţiei Naţionale a Apei din Ucraina.
Deşi livrările de alimente din Ucraina nu au fost întrerupte, oficialii din Crimeea au pus restricţii privind zahărul, făina, carne şi alte alimente pentru a se asigură că nu va exista o criză alimentară.

Crimeea produce mai multe legume şi cereale decât consumul intern, însă importă cantităţi însemnate de zahăr, carne şi produse lactate. În situaţia în care Ucraina întrerupe exporturile, Crimeea va fi nevoită să cumpere aceste produse din Rusia pe mare.

Pentru Moscova, povara „Crimeea”, cu o economie de 5 miliarde de dolari va reprezenta 1% din produsul intern brut al Rusiei, dacă situaţia nu se înrăutăţeşte.

Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură din România a fost reținut într-un dosar legat de acordarea ilegală a subvențiilor, alături de alți 3 suspecți, anunță ProTV București.

Procurorii români au descoperit că la Suceava funcționa o rețea frauduloasă, formată din angajați ai instituției, dar și din medici veterinari. Toți aceștia încasau subvenții pentru ferme de animale, care nu există în realitate. Printre beneficiarii acestor fonduri ilegale, se numără parohii și mănăstiri din județul Suceava. Prejudiciul creat în doi ani se ridică la peste cinci milioane de roni (1. 137. 219 euro).

Medici veterinari, inclusiv de la DSVSA Suceava, înființau asociații și ferme fictive în care figurau animalele unor țărani din zonă. Apoi mergeau cu dosarul la APIA, unde cei de acolo nu făceau verificări stricte și considerau că pot beneficia de subvenții. Numai pentru o vacă primeau 455 de roni (aproximativ 2 mii de mdl) pe an. Unii gospodari nu știau că pentru vitele lor primește altcineva bani.

213 dosare fictive au fost depuse începand cu 2012 și de către reprezentanții mai multor parohii și mănăstiri din Suceava.

Nimeni nu a cercetat în tot acest timp dacă vacile sau oile exista în realitate sau sunt în număr mai mic. E drept că și legislația română prevede controale o dată la trei ani.

Acum e o perioadă încordată pentru agricultorii din Ungheni. Cu ce se ocupă ei, au echipament suficient, care le-ar permite să conteze pe o recoltă bună? Sunt dispuşi să utilizeze noua, mai bine zis, uitata tehnologie de lucrare a solului? Este vorba de no-till – tehnologia de lucrare a pământului fără a întoarce brazda. Adepţii ei menţionează multe plusuri – economia de mijloace, protecția terenurilor arabile de eroziune, degradare, deshidratare și buruieni. Susţinătorii metodelor obişnuite au argumentele lor.

Potrivit lui Viorel Scutaru, șeful Direcţiei Agricultură și Alimentație a raionului Ungheni, este suficientă tenhică agricolă. Dacă înainte în kolhozuri şi sovhozuri existau normative în conformitate cu suprafaţa, acum nu există niciunul. În schimb, sunt întreprinderi (în raion – câteva) care oferă astfel de servicii, nu refuză să ajute la arat şi semănat nici întreprinderile mari. Interlocutorul a remarcat că 45% din utilaje sunt europene, din cele mai moderne. Restul, deși nu la fel de moderne, sunt noi, deoarece statul alocă subvenții pentru a achiziționa anume asemenea agregate.

Referitor la noua tehnologie, Scutaru a spus că experienţa demonstrează o mare rentabilitate a acestei metode de lucrare a pământului. Dar pentru aceasta e nevoie de tehnică specială. În raion deja câteva întreprinderi lucrează solul conform acestei metode – în Pârliţa, Semeni, Cioropcani şi Chirileni. Unii au lucrat o parte din pământuri conform tehnologiei no-till, iar restul le-au arat ca de obicei, ca să vadă ce va ieşi până la urmă. Totodată, dânsul a menţionat că nu e uşor să înveţi a lucra altfel un om care toată viaţa a arat pământul.

Mihai Diaconu, conducătorul gospodăriei ţărăneşti cu acelaşi nume, consideră că, pentru a păstra ceea ce a mai rămas, trebuie de trecut la lucrarea solului fără a întoarce brazda. Dânsul aplică această tehnologie al doilea an. Ea, în opinia lui, e viitorul agriculturii din Moldova. Dar, din lipsă de echipamente, lucrează astfel circa 40% din terenuri şi susţine că semănatul ideal se obţine după porumb. Potrivit lui Mihai Diaconu, aceste utilaje trebuie procurate, dar mulţi nu au bani, nu pot conta nici pe credite bancare, din cauza dobânzilor mari, cu toate că cele mici nu aduc pierderi băncilor, în caz contrar, în Italia, bunăoară, n-ar constitui 6%. În aceste condiţii ar fi mai mulţi doritori de a contracta credite, prin urmare, şi băncile n-ar pierde.

Potrivit lui Ion Vrabie, directorul SRL „Via-Agro”, gospodăria are destule echipamente şi deja au încheiat campania de semănat. În ce priveşte tehnologia no-till, abia se familiarizează cu ea. În primul rând, nu au tehnica necesară şi nici posibilitatea de a investi milioane. Creditul, consideră dânsul, mai bine să-l ia pentru mijloace circulante. Subvenţii? Da, statul returnează banii pentru procurarea tehnicii, dar pentru a o cumpăra oricum e nevoie de bani, înseamnă că trebuie să împrumuţi de undeva. În al doilea rând, au dubii, deşi toţi o laudă, totuşi se mai abţin, vor să vadă cum le va reuşi colegilor.

Valentina Slotina//Unghiul.info

Agricultorii din raionul Dubăsari, care deţin terenuri după traseul Râbniţa-Tiraspol, au finisat, la 26 mai, procedura de estimate a veniturilor ratate, scrie Est-Curier.

Misiunea de a calcula pierdrile a revenit unei comisii special create în acest scop, al cărei secretar a fost numit Petru Porubin, specialist principal al Direcţiei agricultură şi cadastru.

Necesitatea acestei proceduri este dictată de refuzul părţii transnistriene de a recunoaşte dreptul la proprietate a agricultorilor subordonaţi Republicii Moldova şi refuzul de a le permite accesul la aceste terenuri, în vederea exploatării lor agricole. Deoarece termenii optimi de plantare/însămânţare a culturilor de camp au fost déjà depăşiţi, au avut loc un şir de şedinţe ale comisiei sus-numite, iar rezultatul activităţii acesteia va fi comunicat ministrului agriculturii şi membrilor grupului interdepartamental şi Prim-Ministrului. Aşteptăm compensaţii de la Guvern, – a precizat Petru Porubin.

Suma veniturilor ratate s-a calculat după formula roada medie pe trei ani (cu excepţia anului secetos 2012) înmultiţă la preţul mediu de piaţă al produsului obţinut la hectar. Potrivit lui Petru Porubin, agricultorii au calculat că au ratat venituri totale în sumă de 24 mln 271 mii lei, raportate la 6300 ha la care nu este acces.

De compensaţii ar putea beneficia 25 de agenţi economici care administrează peste 50 de ha (SRL, cooperative agricole), cca 1000 de proprietari care-şi prelucrează cota individual şi aproximativ 20 gospodării ţărăneşti.

Valeriu Bacioi (în imagine), antreprenor din Doroţcaia, care administrează o întreprindere agricolă cu 40 de angajaţi permanenţi, ne informează că din cauza impedimentelor, în anul curent, cel mai probabil, nu va putea recolta roada de pe cele 600 de ha însămânţate cu orz de toamnă, din totalul de 1300 ha luate în arendă de la consătenii săi, care sunt amplasate după traseul Râbniţa-Tiraspol. Este primul an când va aştepta compensaţii de la Guvern ca să le plătească oamenilor plata de arendă. Întreprinderea se specializează în producerea florii-soarelui, a porumbului şi orzului. Procedura, în opinia lui Bacioi, va fi îndelungată, deoarece documentele prezentate de către comisia raională au de trecut prin mai multe instanţe, înainte să ajungă pe masa Prim-Ministrului.

În cadrul şedinţei de astăzi, Cabinetul de miniştri a avizat pozitiv proiectul de lege care prevede completarea şi modificarea Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020″, prin care se stabileşte drept domenii strategice pentru dezvoltarea Republicii Moldova sectoarele agricol şi dezvoltare rurală, informează serviciul de presă al instituției.

Decizia se înscrie în eforturile de realizare a obiectivului privind promovarea rolului central al domeniului agricol şi rural în dezvoltarea Republicii Moldova, în contextul Acordului de Liber Schimb cu UE.

Scopul modificării este consolidarea economiei locale şi comunităţilor din mediul rural. Totodată, aceasta va facilita obţinerea sprijinului conceptual şi financiar din partea partenerilor de dezvoltare, instituţiilor financiare internaţionale şi donatorilor. Documentul include o analiză detaliată a situaţiei în agricultură şi industria alimentară, a ocupării forţei de muncă în localităţile rurale, precum şi viziunea strategică, scopurile şi obiectivele privind securitatea şi siguranţa alimentară, păstrarea resurselor naturale şi a fondului fiduciar etc.