Granturi de până la 15 mii de dolari pentru tinerii care vor să lanseze afaceri

0

AXA Management Consulting, cu susţinerea financiară din partea Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a încrederii”, UNDP Moldova, îţi oferă şansa să lansezi sau să îţi dezvolţi afacerea oferind oportunităţi de finanţare.

SCOPUL PROIECTULUI:
Crearea oportunităților de angajare pentru persoanele din raioanele Floreşti, Şoldăneşti, Rezina, Orhei, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Căuşeni şi Ştefan Vodă, cu vârsta cuprinsă între 18 la 35 de ani, oferindu-le sprijin multilateral de lansare şi dezvoltare a propriei afaceri.

PREZENTARE:
10 tineri din raioanele menţionate, ale căror planuri de afaceri vor fi recunoscute ca fiind cele mai bune, vor beneficia de:

  • Instruire în domeniul planificării afacerii;
  • Granturi de până la 15.000 dolari SUA;
  • Consultanţă individuală pentru o perioadă de 10 luni;
  • Asistență în procurarea echipamentelor, materiei prime, produselor şi serviciilor de la organizații terţe.

Pentru mai multe detalii accesați acest link.

A devenit bogat și cunoscut în lumea întreagă datorită fermei sale de usturoi

0

Lumea Usturoiului există. Ea se află în sud-estul Marii Britanii, pe Insula Wight. Acolo, fermierul pe nume Colin Boswell a creat un univers dedicat usturoiului.

Pe teritoriul fermei pe care o gestionează poți admira zeci de soiuri de usturoi, produse din usturoi, printre care și berea din usturoi,un restaurant al usturoiului, și chiar o școală de „usturoi” pentru copii. „The Garlic Farm” (Ferma de Usturoi) este povestea despre cum un simplu usturoi poate transforma viața unei regiuni.

Istorie

Istoria acestei ferme are rădăcini tinere. Este proiectul fermierului Colin Boswell care a decis să continue ceea ce au început părinții săi, să cultive usturoi.

De fapt, usturoiul apărut accidental pe Insula Wight. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe insulă s-a stabilit o escadrilă franceză. Și piloții francezi adesea spuneau că nu le plac alimentele locale. Unul dintre fermieri, obosit de plângerile piloților francezi care tot vorbeau despre „oribila bucătărie engleză”, le-a cerut piloților să aducă niște semințe din cele care nu sunt pe insulă. Și ce e amuzant, piloții chiar s-au ținut de cuvânt și au adus niște semințe. Astfel, în 1942, pe insulă a ajuns și usturoiul împreună cu muniția franceză.

Familia lui Colin Boswell a început să cultive primul usturoi în urmă cu 40 de ani. Mama fermierului creștea usturoiul în curtea din spatele casei în care locuiau. Acum, Ferma lui Boswell este cea mai mare și specializată în acest domeniu din Marea Britanie.

„Suntem mândri de produsul nostru de excepție. Usturoiul nostru are un gust minunat, este de înaltă calitate, și mai este incredibil de frumos. Vindem usturoiul prin propriul magazin de firmă piețelor fermierilor și mai poate fi comandat pe site-ul nostru și de la furnizori din Marea Britanie. Dar cert e una, că în supermarket-uri usturoiul nostru nu-l veți găsi”, afirmă Colin.

Pasiunea fermierului pentru usturoi a marcat startul unei istorii de marketing de succes. El a început a promova produsul sub marca Boswell pe la piețele agroalimentare din regiune. La un moment dat, fermierul a realizat că a vândut atât de mult usturoi încât are posibilitatea de a-și extinde afacerea.

„Britanicii iubesc usturoiul și nici francezii nu se dau în lături. Atunci m-am gândit că de ce m-aș limita doar la englezi și francezi? De ce nu și la americani”, își amintește acesta.

S-a dovedit că și americanilor le place, de asemenea, usturoiul și tot ce are legătură cu el. Și într-adevăr, la ferma de usturoi a familiei Boswell vin turiști din întreaga lume.

Usturoiul-gustul Primăverii

Prima recoltă de usturoi se coace la începutul lunii martie. „Gustul de usturoi este primul gust al primăverii, spune Colin Boswell. Suculent, proaspăt și nu prea picant, primul usturoi este potrivit pentru orice tip de mâncare”. Fermierul zice că pe teritoriul fermei cresc diferite soiuri de usturoi. Unele dintre acestea sunt recomandate de a fi consumate primăvara. Altele, însă, obțin savoare, gust și aromă abia peste un an.

Colin este deosebit de mândru de „usturoiul-elefant”, un soi de usturoi pe care îl puteți găsi pe teritoriul acestei ferme. Acesta poate ajunge până la 300 de grame, are o inflorescență violetă în formă de minge și este o încrucișare între usturoi și praz.

„The Garlic Farm” – locul unde puteți gusta berea din usturoi

Pentru a atrage turiști, fermierul a avut o mulțime de idei. Acum, pe teritoriul fermei este un restaurant (unde orice bucată din meniu are ca ingredient usturoiul), dar și școală de gătit pentru copii. Mai există și un magazin impresionant. Aici se vând mai mult de 10 soiuri de usturoi. Printre acestea „Chesnok”, care provine din Ucraina. Există usturoi proaspăt, usturoi afumat, sosuri, gemuri, muștar din usturoi, ulei de masline cu usturoi, unt de usturoi, condimente – sare de usturoi , piper cu usturoi, etc. Și chiar bere usturoi puteți găsi aici. Și, de asemenea, „gadget-uri de usturoi”: haine și suveniruri. Insula Wight găzduiește anual și „Festivalul de usturoi”, care atrage zeci de mii de oameni din întreaga lume.

„Usturoiul sălbatic” – mama tuturor usturoilor

Desigur, Colin susține că inevitabil s-a tot întrebat de unde a apărut usturoiul. „Am călătorit prin Orientul Mijlociu pentru a găsi un strămoș al usturoiului, de la care se trag toate soiurile moderne. Căutările nu s-au soldat cu succes. Apoi, m-am dus în Asia Centrală. Și în cele din urmă, în munții din Kazahstan, am găsit ceea ce am căutat atât de mult timp – „usturoiul sălbatic” – mama tuturor usturoilor”, declară fermierul.

Ferma lui Boswell – Model pentru fermierii de la noi

Colin Boswell a construit proiectul său de succes în jurul unui usturoi. În jurul unei culturi agricole el a creat o întreagă lume. Și această lume, în primul rând, îi aduce o mare plăcere. În al doilea rând, aceasta îi aduce și câștig financiar. În esență, această fermă este un proiect de afaceri de succes, construit din pasiunea unei persoane.

Exemplu acestei ferme demonstrează cum este posibil și cum trebuie a dezvolta în prezent proiectele agricole locale axate pe creșterea produselor ecologice.

Sursa: Lavkagazeta.com

Traducere și adaptare: S. Tataru

METEO. Gerul lovește Moldova. La noapte vor fi până la -17 grade Celsius

0

În următoarele zile vom avea parte de ninsori slabe, iar gerul va fi tot mai accentuat. La noapte se va înregistra cea mai scăzută temperatură din acest an. 

Astăzi, cerul va fi variabil, pe alocuri își va face apariția și soarele, care își va arăta colții. Ninsori slabe sunt prognozate în centrul și sudul țării. Temperaturile vor coborî până la -10 grade Celesius. Noapte va fi și mai ger, – 17 grade. Vântul va sufla moderat.

Sâmbătă, vremea nu se schimbă esențial. Cerul va fi mai mult noros și va ninge doar în regiunile din centrul și sudul republicii. Regimul termic nu se schimbă prea mult. Ziua vom avea – 10 grade Celsius, iar noaptea mercurul va coborî până la -17 grade.

Duminică se anunță cer variabil și ninsori în toată țara. Temperaturile rămân la valorile de -10 grade Celsius ziua, iar noaptea se vor înregistra – 15 grade.

Potrivit meteorologilor, săptămâna viitoare va debuta cu ninsori slabe, iar temperaturile vor mai crește.

Leancă în fața oficialilor din UE: „Credeți-mă, consumatorii europeni vor aprecia gustul și calitatea produselor agricole moldovenești”

0

Declarația a fost făcută de către Prim-ministrul Iurie Leancă la deschiderea Conferinței miniștrilor Agriculturii și Dezvoltării Rurale din statele Parteneriatului Estic şi Uniunea Europeană. La eveniment au mai participat Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, şeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Wilhelm Molterer.

În cuvântul său de salut, Premierul a declarat că se simte mândru de faptul că Republica Moldova este țara care găzduiește prima reuniune a miniștrilor agriculturii din statele Parteneriatului Estic și că astfel de evenimente demonstrează solidaritatea Uniunii Europene față de partenerii săi.

Iurie Leancă a subliniat importanţa domeniului agroalimentar pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Astfel, în primele trei trimestre ale anului 2013, sectorul agricol a generat 12% din PIB și a oferit locuri de muncă directe pentru aproximativ un sfert din populația ocupată. Producția agroalimentară reprezintă 40% la totalul exporturilor, unde sunt angajați aproximativ 35% din populaţia aptă de muncă din Republica Moldova.

„Îmi amintesc de un raport în care s-a sugerat că pentru a valorifica pe deplin potențialul său de producție, agricultura Moldovei are nevoie de aproximativ 2 miliarde de dolari de investiții. Pentru Moldova, este o cifră astronomică, de aceea atragerea banilor „ieftini şi de lungă durată” este atât de importantă”, a precizat Prim-ministrul.

În context, Iurie Leancă s-a referit la creditul oferit de Banca Europeană pentru Investiții, în valoare de 75 milioane de euro, pentru implementarea unui proiect de succes în domeniul vinicol.

La final, Șeful Executivului a declarat: „Credeți-mă: consumatorii europeni vor aprecia calitatea și gustul produselor agricole moldovenești”.

La rândul său, Comisarul European, Dacian Cioloș, a vorbit despre situația actuală în agricultură și zonele rurale în statele Parteneriatului Estic.

În cadrul evenimentului, participanții au avut posibilitatea să viziteze o expoziție cu produse agricole moldovenești, inclusiv să le degusteze.

La conferința de astăzi participă miniștrii și viceminiștrii Agriculturii și Dezvoltării Rurale din țările Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina) precum și din mai multe state membre ale Uniunii Europene (în total 25 delegații). La final, participanții vor adopta o Declarație comună.

Gerul amenință să distrugă culturile agricole

0

După ce, în prima lună de iarna, Moldova s-a bucurat de temperaturi de primăvară, iarna şi-a intrat în drepturi în luna ianuarie, venind cu frig şi zăpadă. Schimbarea bruscă a condiţiilor meteorologice, spun specialiştii, ar putea afecta culturile agricole. În condiţiile în care meteorologii prognozează temperaturi sub 15 grade în următoarele zile, agricultorii riscă pierderi mari în anul curent. 

Sudul Moldovei, cu riscuri mai mari

Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli din Moldova, susţine că deşi este încă prematur să se facă pronosticuri negative asupra impactului pe care îl vor avea temperaturile reci asupra culturilor agricole de toamnă, riscul ca acestea să îngheţe este destul de mare. „Acum depinde de evoluţia vremii. Deocamdată avem suficientă zăpadă în centrul şi nordul Moldovei. În sud este prea puţină şi e mai rău. Dacă frigul va continua să persiste, rapiţa este prima care va îngheţa, dar nu este exclus ca şi grâul, şi orzul să fie distruse”, a declarat Alexandru Slusari.

Zăpada ar salva producătorii

Situaţia ar putea fi redresată dacă vor veni ninsorile, mai ales că lipsa de precipitaţii se face destul de simţită. „Aşteptăm să ningă. A fost o toamnă lungă, iar producătorii au avut timp pentru lucrări, umiditate a fost suficientă. Ce-a urmat însă nu e deloc favorabil. Au fost temperaturi prea calde, iar acum a dat frigul de minus 15, minus 17 grade”, explică preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli.

Potrivit Serviciului Meteorologic de Stat, temperaturi de -17 şi -15 grade se vor înregistra începând cu ziua de mâine şi se vor menţine pe parcursul întregii săptămâni, dar şi la începutul săptămânii viitoare.

Sursa: EVZ.md

Chișinăul găzduiește astăzi reuniunea miniştrilor agriculturii din Parteneriatul Estic. Ce așteptări are Bumacov de la acest eveniment

0

Astăzi, la Chișinău este așteptat Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, împreună cu comisarul pentru extindere Stefan Fulle şi alţi 8 miniştrii ai agriculturii din ţările Uniunii Europene pentru a participa la reuniunea miniştrilor agriculturii din Parteneriatul Estic. 

Ministrul Agriculturii Vasile Bumacov a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că există mari așteptări de la acest eveniment pentru viitorul agriculturii moldovenești. 

„Dorim să obţinem ceea ce merităm. Republica Moldova este o ţară preponderent agrară, cu o suprafaţă de 2 milioane de hectare de teren agricol. Economia ţării depinde de agricultură în proporţie de, practic, 37%, chiar dacă în PIB spunem că sunt 16%.

Agricultura este oportunitatea noastră de dezvoltare, oportunitatea noastră de a crea locuri de muncă şi este oportunitatea de a crea condiţii normale de trai în zonele rurale. În cadrul acestei conferinţe vreau încă o dată ca şi miniştri din ţările parteneriatului estic, dar şi cei din UE să facem multă claritate.

Cei din Europa de Est care vor veni şi ne vor susţine înţeleg foarte bine cât de mult au însemnat fondurile SAPARD, alte fonduri pentru europeni ca să se modernizeze. Atunci populaţia țărilor lor era 70-80 la sută împotriva deschiderii hotarelor şi aderării la UE. Astăzi 80 la sută apreciază foarte mult această integrare europeană.

Vreau ca şi cetăţenii Republicii Moldova, pe de o parte, să ştie de această oportunitate, iar, pe de altă parte, cei de la Bruxelles, partenerii noştri de dezvoltare, să conştientizeze cât de important este pentru Republica Moldova acest program SAPARD, la care sperăm atât de mult.

Avem nevoie să modernizăm întreprinderile noastre agricole, în special cele de procesare, pentru a supravieţui, pentru a da maximum ce poate acest teren fertil al Republicii Moldova, să contribuie la maximum în UE. Deficitul de terenuri agricole în lume se simte foarte mult. Azi venind de la Comrat, văzând acolo care este marea spaimă pentru semnarea Acordului de liber schimb şi de continuare a căii europene eu nu aveam nici o necesitate să ies la tablă să fac calcule fiindcă deja orice om judicios poate discuta cu un polonez, cu un bulgar, cu un ceh, cu un ungar să vadă cât de mare este avantajul şi oportunitatea acestei integrări europene”, a declarat Vasile Bumacov.

În total, astăzi sunt așteptate 24 de delegații străine la Chișinău. Cheltuielile legate de organizarea acestei conferințe depăşesc 400 de mii de lei. 

Dacian Cioloș: „După semnarea acordului cu UE, investițiile europene vor veni automat în agricultura moldovenească”

0

Semnarea Acordului de Asociere cu UE va fi un semnal clar pentru investitorii serioși din Uniunea Europeană care au afaceri în domeniul agrar, că Republica Moldova este o piață sigură pentru investițiile lor. Despre aceasta a vorbit Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, într-un interviu pentru presa de la noi.

Ce alte declarații a mai făcut oficialul european vedeți în interviul de mai jos:

Domnule comisar, în Republica Moldova se fac auzite voci care susţin că Acordul de Liber Schimb, Cuprinzător şi Aprofundat dintre Republica Moldova şi UE ar avea un impact negativ asupra activităţii agricultorilor din ţara noastră, aducând şi unele argumente – incapacitate concurenţială, lipsa unor tehnologii avansate, dar şi lupta pentru pieţele de desfacere în interiorul UE. Dumneavoastră, care monitorizaţi ceea ce se întâmplă în acest sens, atât în spaţiul comunitar cât şi în vecinătatea ei, ce părere aveţi despre aceste afirmaţii?

Comisia Europeană nu a negociat acest Acord în intenţia de a invada piaţa moldovenească. UE e o piaţă cu 500 de milioane de consumatori. Şi nu o piaţă cu 3 milioane este acea care face diferenţa. UE negociază în mod ofensiv acorduri de liber schimb cu pieţe mari, acolo unde într-adevăr poate avea un câştig. În acordul de liber schimb cu Republica Moldova, principalul câştig al UE este un sprijin pentru apropierea Republicii Moldova, în plan economic, de UE prin accesul la piaţa europeană. Din start, cel puţin pentru agricultură şi sectorul alimentar, de care m-am ocupat, am negociat în mod asimetric în avantuajul Republicii Moldova, în sensul că UE îşi deschide piaţa pentru aproape toate produsele agroalimentare pentru toate liniile tarifare cu foarte mici excepţii, unde şi acolo, cotele solicitate de UE au fost la limita nivelului de schimburi comerciale actuale şi nu mai mare. Asta înseamnă că şi după punerea în aplicare a Acordului, nu va intra pe aceste domenii sensibile mai multe produse europene decât ceea ce este acum. Şi pentru produsele sensibile UE a lăsat Republicii Moldova să-şi protejeze aceste domenii sau cu o perioadă de tranziţie care poate fi până la 10 ani, adică deschiderea pieţei moldoveneşti faţă de produsele europene se va face treptat, timp de 10 ani. Pentru unele produse şi mai sensibile, unde vor exista cote, Republica Moldova poate să impună cote şi să controleze cantitatea de produse europene care intră pe piaţa moldovenească.

Cu ce produse ar putea fi prezentă Republica Moldova pe piaţa europeană şi dacă acestea sunt competitive, deoarece anume competivitatea este unul dintre criteriile primordiale ale pieţei europene?

Competivitate nu este specifică doar UE, ci a oricărei pieţe. Pe orice piaţă pe care vrei să intri trebuie să fii competitiv, în sens că trebuie să convingi consumatorul să-ţi accepte produsul tău. Ceea ce am vrut noi a fost să nu limităm artificial, prin acorduri cantităţile care intră pe piaţa europeană. Dacă produsele moldoveneşti îşi găsesc consumatori – să poată să intre fără restricţii şi bariere. Şi sunt asemenea produse, nu numai vinul, care începe să crească în competitivitate de la un an la altul pe piaţa europeană. Sunt legume, fructe şi produse procesate, inclusiv animaliere, volumul carora cred că va fi în creştere în anii următori. Până acum au existat limite şi bariere comerciale, nu au fost nici investitori care să investească în aceste sectoare pentru a aduce tehnologii noi şi a le dezvolta. În momentul în care acest Acord va intra în vigoare, va atrage mai mulţi investitori, inclusiv din UE. Vor veni să investească în Republica Moldova tocmai că există această posibilitate de export şi asta înseamnă locuri noi de muncă, bani în bugetul de stat pentru taxe care vor fi plătite aici.

Republica Moldova nu se încadrează în Strategia Comună Agricolă a UE, dar, aşa cum aţi afirmat, ţara noastră ar putea beneficia de unele investiţii, într-un proiect special discutat în timpul vizitei de la Chişinău. Ce presupune acest proiect?

Sunt 2 lucruri distincte. Investiţiile europene vor veni chiar şi automat, doar prin faptul că intră în vigoare Acordul de Liber Schimb, Cuprinzător şi Aprofundat şi că produsele moldoveneşti vor putea intra neîngrădit pe piaţa europeană, cum e cazul vinului, care este exportat în UE fără nicio limită. Deja faptul că ca există accesul pe piaţa europeană, eu sunt sigur că vor fi atraşi investirori dn ţări cu agricultură importantă şi tehnologii avansate din UE, care vor investi în Republica Moldova. Programul la care vă referiţi Dumneavoastră, pe care îl gândim de aproape un an şi jumătate, este unul de sprijin pentru agricultură şi dezvoltare rurală din ţările din vecinătatea estică. Are ca obiectiv primordial să sprijine Ministerul Agriculturii şi Guvernul în implementarea politicii agricole care să ducă la dezvoltarea sectorului, inclusiv printr-un sprijin financiar, prin proiecte pilot, pentru a stimula investiţiile în agricultură şi sectorul agroalimentar. Şi mă gândesc aici, în pirmul rând, la producătorii mici şi mijlocii, care nu întotdeauna au acces facil la investiţii, aşa cum pot să aibă firmele mai mari. Şi din acest punct de vedere vom încerca să lucrăm împreună, Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii, care poate să vină cu linii de creditare pentru agricultură şi sectorul agroalimentar.

Domnule comisar, în ultimul timp, mai mult ca oricând, se discută despre securitatea alimentară. Ce întreprinde UE în acest context?

UE are mai multe programe de asistenţă tehnică pentru a ajuta instituţiile statului în a implementa normele comunitare de siguranţă alimentară (fiind implementate, de aceste norme vor beneficia şi consumatorii din RM pentru că vor avea mai multă siguranţă a calităţii produselor ). Avem şi programe de sprijin pentur producători, pentru a-i ajuta să se alinieze la aceste norme. Aici folosim, expertiza tuturor statelor membre şi mai ales ale noilor state membre, care recent au trecut prin acelaşi proces de aliniere la normele comunitare, dar acordăm şi asistenţă tehnică pentru doatarea laboratoarelor, pentru formarea experţilor care urmează să facă aceste verificări. De altfel, aceste investiţii demonstrează şi rezultatele, pentru că sunt din ce în ce mai multe produse moldoveneşti pe piaţă europeană.

Sursa: Moldova.org

METEO. A venit iarna adevărată! Vom avea ninsori și ger de până la -17 grade

0

Vremea se răcește brusc. În următoarele zile va continua să ningă în toată țara, iar temperaturile vor coborî până la -17 grade Celsius pe timp de noapte, iar ziua nu vor depăși -10 grade. 

Astăzi cerul va fi noros și va ninge în cea mai mare parte a țării. Îmbrăcați-vă bine când ieșiți din casă. Mercurul din termometre va coborî până la -7 grade Celsius ziua, iar noaptea va fi și mai frig, -10 grade. Vântul va avea intensificări și va sufla cu până la 12 m/s, ceea ce va spori și mai mult senzația de frig.

Joi, va ninge slab doar în sudul țării. În regiunile din nordul și centrul țării își va face apariția soarele care va fi cu dinți. Regimul termic nu se schimbă prea mult. Maxima zilei va fi de -5…-7 grade Celsius, iar în orele nocturne se vor înregistra -14 grade. Vântul se mai domolește și va sufla moderat.

Vineri va ninge slab în zonele de centru și de sud a țării. Temperaturile continuă să coboare astfel, gerul va intra în acțiune. Ziua vom avea -10 grade Celsius, iar noaptea se vor atesta –17 grade. Vântul din nou se va intensifica și va sufla în rafale de până la 12 m/s.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, ninsorile vor continua să cadă și în weekend, iar temperaturile se vor menține negative.

Fermierul care şi-a făcut livadă de nuci pe banii câştigaţi în serele de roșii din Elveția

0

Victor Jomir (43 de ani) a vrut să devină pictor în Republica Moldova, soarta l-a dus însă în Elveţia, unde munceşte în sere de roşii de mai bine un deceniu. Acolo i-a venit ideea de a planta acasă, la Vişniovca, raionul Cantemir, o livadă de nuci.

După 15 ani petrecuţi peste hotare, Victor Jomir discută despre muzică franceză, punctualitatea elveţienilor şi hărnicia europenilor. A reuşit să se înscrie în ritmul occidental încă din anii 1990, când l-a luat prin surprindere restructurarea lui Mihail Gorbaciov. Venit la Chişinău din raionul Cantemir, pentru a deveni pictor, a fost în scurt timp înrolat în armata sovietică. „Întors din serviciu militar, nu m-am putut angaja drept pictor, deşi cred că am talent. Atunci am decis să plec temporar în Italia. Un an şi jumătate am stat la Napoli, lucrând în agricultură, iar apoi începusem să îngrijesc un câmp de fotbal“, îşi aminteşte bărbatul.

Respect pentru oamenii care muncesc

S-a întors în Moldova, unde s-a şi căsătorit, iar peste un an, după mai multe încercări nereuşite de a-şi găsi un job pe placul lui, Victor Jomir a decis să emigreze din nou, de data aceasta împreună cu soţia. A ales cantonul francez al Elveţiei, fiind ajutat de prieteni. „Ajuns la Geneva am rămas şocat. Impresionantă era atât ţara, cât şi relaţiile între oamenii. Elveţienii sunt foarte culţi şi respectă oamenii care lucrează, indiferent dacă aceştia sunt sau nu imigranţi, dacă lucrează la bancă sau la măturat strada“, afirmă bărbatul. Prima sa bătaie de cap a fost limba franceză, pe care a învăţat-o de la televizor sau ascultând dialoguri pe stradă.

În primele luni muncea ilegal reparând apartamente, dar a decis să achite impozite statului. „Nu era obligatoriu, dar însemna că respecţi ţara care te-a primit“, spune Victor. În scurt timp a ajuns la jobul pe care-l are de prin 2000 – o firmă specializată în creşterea roşiilor în sere, după modelul olandez, pe bază chimică. „În mod normal, roşiile absorb din sol natriul, potasiul, calciul şi alte elemente, iar în modelul olandez acestea se pompează în mod artificial. Totul este automatizat, în afară de strângerea recoltei. La început, mă ocupam tocmai de asta. Aveam o normă de câteva kilograme pe oră, iar procesul era documentat computerizat. Recoltarea se începea în martie şi se termina în decembrie“, îşi aminteşte moldoveanul.

Nuca, fructul universal

Obişnuit cu munca, Victor a reuşit să avanseze în slujbă, devenind parte a echipei de ambalare. „Minusul mare al elveţienilor este egoismul. Devii ca un robot şi faci lucruri mecanice, prea puţin timp revine familiei, iar toţi prietenii sunt prea ocupaţi pentru întâlniri de suflet. În Elveţia, tot ce ştiu eu să fac e să lucrez. Pornind de la asta, mi-am dat seama că îmi place foarte mult pământul şi vreau să fac ceva legat de el în Moldova“, mărturiseşte basarabeanul.

Ascultând sfaturi prietenilor, Victor Jomir a optat pentru o livadă de nuci. „Un amic de-al meu elveţian care vizitase Moldova, mi-a spus că cel mai bine ar fi să învestesc în nuci. Deşi creşte foarte greu, iar prima recoltă bună se strânge după 8-10 ani, nuca poate fi folosită în întregime. Nuca verde o pot vinde pentru medicamente şi dulceaţă, cea coaptă merge pentru consum, iar membrana amară din interior e folosită la băuturi alcoolice. Şi dacă m-aş sătura vreodată de livadă, aş putea s-o tai şi să vând lemnul de nuc pentru mobilă“, punctează omul de afaceri.

Investiţie de 10.000 de euro

Acum trei ani, livada sa a început să prindă contur în satul lui natal, Vişniovca, raionul Cantemir. Pământul îl avea deja, în jur de patru hectare şi jumătate, a plantat doar 450 de puieţi. Pentru afacerea sa, Victor Jomir a investit 10.000 de euro, iar prin proiectul PARE 1+1, statul moldovean i-a întors 4.000 de euro. Deocamdată, copacii au mai puţin de un metru, dar Victor Jomir priveşte cu optimism investiţia sa. „Anul acesta am strâns primele 10 nuci, la anul sper să am deja 200, iar peste vreo trei ani poate voi aduna câte vreun kilogram de la fiecare copac“, râde omul de afaceri, care are pază prin satelit pentru livadă.

Deşi nu a mai reuşit să-şi exteriorizeze pasiunea pentru pictură, Victor Jomir speră că va reveni la vopsele odată cu reîntoarcerea acasă, unde îl aşteaptă soţia şi fiica Elodia.

200 de vinuri de colecţie

La Vişniovca, Victor Jomir are şi o colecţie de vinuri europene. Fermierul se mândreşte cu un beci din piatră rotundă, de model german, în care sunt constant 15 grade Celsius şi unde-şi ţine cele 200 de sticle de vin, cel mai vechi fiind un Porto din 1986.

Autor: Felicia Nedzelschi

Sursa: Adevarul.md