Serele piramidale – ideea din antichitate a unei agriculturi de viitor

Agrobiznes
-
0

Un profesor de la Universitatea Columbia, SUA, cunoscut ca dezvoltatorul unor proiecte agricole neobișnuite, a venit cu un nou concept – „Pyramid Farm”, ceea ce în traducere ar însemna ferma piramidală.

Ferma piramidală este un ecosistem complet autonom pentru producerea fără deșeuri a produselor ecologice (legume, fructe, cereale, pește, păsări de curte) cu reutilizarea internă a deșeurilor (de prelucrare a biomasei, etc).

Energia necesară pentru această construcție gigantică, potrivit proiectului gândit de acest savant, va fi produsă de panouri fotovoltaice și turbine eoliene. Serele „Pyramid Farm” pot fi montate întratât de eficient, încât ar putea utiliza doar 10% apă și 5% din necesarul pentru câmpurile noastre agricole.

Apropo, agricultorii cu experiență în domeniul creșterii legumelor folosesc de mult timp serele piramidale (desigur că mult mai mici ca dimensiune), deoarece în sistemul de tip piramidă au loc niște procese inexplicabile, similare cu cele din piramidele egiptene.

Comparativ cu serele obișnuite, în cele piramidale legumele cresc mai repede și roada este cu mult mai bogată. De asemenea, (s-au făcut experimente) răsadurile din aceste sere rezistă la înghețuri bruște de până la minus 15 grade.

Rămâne deocamdată un mister dacă în interiorul piramidei circulă întradevăr energia cosmică, așa cum susțin oamenii de știință, dar din câte se știe, anume această formă (piramidală) face întradevăr minuni.

//facepla.net

Prima fermă sută la sută eco din lume ridicată în Munții Carpați

Agrobiznes
-
0

Când spun sută la sută eco mă refer total independentă de orice infrastructură obișnuită. Există și un termen specific pentru așa ceva în engleză și se numește „off the grid”.

Și nu e doar asta senzațional, ci și faptul că ferma în sine, construcțiile sunt făcute fără niciun fel de cui, numai prin îmbinarea lemnului. Și lemnul a fost transportat de către oameni, deci fără mașini care să polueze în vreun fel. Și lemnul n-a fost tratat decât cu ulei de in, dar a fost recoltat într-o anumită perioadă astfel încât să aibă cât mai puțină sevă, deci umiditate redusă. Și hai să încep cu începutul ca să-ți dai seama de ce este unic acest loc pentru că merită să afli că se poate trăi total independent și să te bucuri totodată de confort.

Ferma asta este pe locul unui teren care în perioada comunistă a aparținut statului polonez. În 1999 agenția statului polonez l-a scos la vânzare, iar Andrzej și Agnieszka au cumpărat cele peste 60 de hectare aproape de granița cu Ucraina. Normal că lumea i-a considerat nebuni, mai ales că terenul nu era unul fertil, aici fiind în principal pășuni și fânețe, nu existau nici drumuri, nici electricitate, nimic. Dar Andrzej este doctor în biologie, specialist în castori, dar și un împătimit al tâmplăriei, pasionat de ecoturism, faună și floră sălbatică. Partenera lui de viață Agnieszka este inginer de mediu și eco-designer, de asemenea vegetariană convinsă și pasionată de grădinărit. Nici nu se putea un cuplu mai eco, ca să spun așa. Ei bine, ei au avut un VIS: ferma eco.

Au cumpărat ei în 1999 terenul generos din Munții Carpați, dar pentru ca visul lor să capete contur au trecut ceva ani. Au stat și au planificat totul ca doi oameni de știință, iar în 2003 au știut exact ce și cum vor să facă. Au trecut la acțiune cu planurile făcute ca să obțină aprobările necesare și să-și investească banii programat în ceea ce urmau să facă. În primăvara anului 2004 au început prin a curăța locul unde urmau să ridice casa, să construiască drumul, să caute apă, să descarce buștenii și să prepare fundația pentru casă. Din iulie 2004 munca grea a început. Au întins două corturi ce urmau să fie locuința lor și a tâmplarilor pentru următorii doi ani de zile. Da, ai citit bine – doi ani de zile. Și-au făcut practic un atelier în aer liber, iar tâmplarii, n-ai să crezi, dar au fost aduși din Ucraina, țară unde există super meseriași în construcția caselor de lemn, niște oameni zdraveni și foarte harnici cunoscuți ca neamul huțulilor.

Prima dată au făcut fundația pentru casa principală, pentru care au turnat beton, iar prietenul lor Krzysiek, tâmplar de meserie, a început cu construcția grajdurilor pentru cai. Da, cei doi oameni de știință vroiau să crească aici cai. Ucrainienii au venit în septembrie și cuplul nostru eco i-a dus la Muzeul din Sanok pentru un scurt training în privința construcției pe care și-o doreau fără cuie, fără chimicale, dar conform tehnicilor tradiționale vechi. În doar șase săptămâni, o mare parte din construcție a fost ridicată exclusiv manual, fără scule elctrice, fără apă la îndemână, deci greu. În noiembrie 2004 au instalat prima eoliană mică, pe o vreme când deja a început să ningă. Au fost foarte fericiți, asta până când temperatura a coborât sub -15 grade Celsius, iar viața în cort n-a mai fost deloc boemă. Au hotărât să se mute într-o cameră a casei, deși aceasta nu era gata.

În casă, au improvizat pe timpul iernii un loc de stat, unde au instalat și o mică sobă pe lemne. A fost foarte frig și o iarnă grea, au fost rupți total de civilizație, așa că mai schiau, când puteau, până în cel mai apropiat sat ca să cumpere cele necesare. În iunie 2005 au reînceput construcția casei cu al doilea grup de tâmplari ucrainieni, iar în acelaș an, în decembrie, ferestrele mari ale casei au fost instalate. Gata, puteau să treacă la finisajele interioare și să se mute în casă. Și grajdurile și anexele au fost finalizate. La mijlocul lui 2006 au terminat de tot, trasformând locul abandonat într-unul perfect pentru practica sustenabilității ecologice. Ce înseamnă asta? Ce crezi că am terminat? Nu, acum stai să-ți spun despre tehnologiile aplicate aici. E foarte interesant!

Nu știu dacă tu crezi sau nu în Feng-Shui (care se pronunță fang-șoi), dar Andrzej și Agnieszka au conceput totul ținând cont de asta, atât în privința poziționării clădirilor pe teren, cât și în raport cu punctele cardinale. Ok, dar fii pe fază, toată energia electrică este produsă de două eoliene și de panouri fotovoltaice dotate cu baterii, sistemul fiind creat și instalat de către cei doi. Când condițiile meteo sunt defavorabile, electricitatea este asigurată de un generator care funcționează cu bio diesel. Nu calcă nimic pentru casă, totul este uscat natural și întins natural. Apa caldă este furnizată vara prin sistemul cu panouri fotovoltaice, iar iarna sobele pe lemne încălzesc și apa. De asemenea, sobele asigură și încălzirea apei din radiatoare și țevile trase prin pardoseală. Pentru grajd, căldura este asigurată cu ajutorul unui șemineu larg alimentat cu lemne.

Acum hai să-ți spun cât de ingenioase sunt sistemele de reciclare a apei menajere și a resturilor. Înainte însă trebuie să-ți spun că au făcut un iaz în care colectează toată apa de ploaie. Au în apropiere și un râu, populat cu castori. Există două stații de epurare a apelor reziduale și ambele sunt grădini! Da, ai citit bine grădini! Una purifică apelele uzate de la casa principală, cea de a doua tratează reziduurile provenite de la canalizare, adică urină și fecale. Andrzej și Agnieszka și-au folosit cunoștințele în biologie pentru a alege plantele care pot curăța natural apele uzate. Spre exemplu, floarea soarelui poate face asta, iar semințele sunt date mai apoi, pe timp de iarnă, păsărilor. Cu apele purificate de plante udă mica livadă pe care au plantat-o lângă casă. Urina și fecalele de la cai sunt colectate separat și folosite pentru fânețe, după ce se maturează timp de doi ani de zile. Practic sunt transformate în fertilizator organic pentru orhideele sălbatice care cresc pe terenul lor.

La interiorul casei totul este făcut de cei doi. Mare parte din mobilă a fost realizată din resturi  de lemn reciclate, dar și corpurile de iluminat și obiectele decorative sunt făcute de ei, în principal de către Agnieszka. Soba de lut din living este construită tot de către ei, la fel și locul de gătit cu cărămidă refractară din bucătărie. Și saltelele sunt igienice și eco, iar ele sunt așezate pe paturi făcute de cei doi. Au muncit mult și cu pasiune. Ei spun că e primul și unicul loc de acest fel din lume. Au primit și certificări privind sustenabilitatea proiectului lor. Și este fantastic că în tot acest timp n-au renunțat la slujbele lor pentru că cercetarea se face și pe teren, nu-i așa?

Cert este că acum oricine se poate programa să stea la ei. Au deschis casa și în regim de pensiune. Este ocazia perfectă ca în timpul vacanței să afli tot ce înseamnă o fermă eco chiar de le ei, care sunt oameni de știință, specialiști în mediu. Acum au și fermă de cai, dar au grijă să atragă și păsările rare în zonă, să contribuie la creșterea populație de castori și să încurajeze dezvoltarea faunei speciale (cum ar fi orhideele sălbatice). Viitorul lor proiect este să dezvolte soiurile vechi de pomi fructiferi și să facă aici o livadă în toată regula. Cei doi oameni de știință afirmă că este primul și unicul loc de acest gen din lume, adică prima și unica fermă 100% eco, off the grid. Eu înclin să-i cred tocmai pentru că s-au documentat și pentru că sunt specialiști în domeniu.

Un articol de Adela Parvu

Sursa: adelaparvu.com

Ferma de cai „At-prolin” a revenit în proprietatea Găgăuziei

Agrobiznes
-
0

Ferma de cai din Ceadâr-Lunga „At-prolin” a revenit din proprietatea statului în proprietatea Găgăuziei. O decizie corespunzătoare a fost luată de Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), cu acordul precedentului stăpân – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. 

Potrivit Infotag, recent, întreprinderea de stat a fost pentru prima dată scoasă la vânzare, fapt ce a provocat critica autorităţilor găgăuze. Însă, în cadrul concursului comercial nu s-au găsit doritori de a cumpăra ferma de cai, scoasă la vânzare la un preţ de 2 mil. lei.

„At-prolin” activează de peste 20 de ani şi este specializată în creşterea cailor de rasa fresian. La moment, ferma numără peste 60 de cai.

Ferma este amplasată pe un teritoriu de 1,5 mii mp plus 2,9 ha de teritoriu aferent. Veniturile de pe urma vânzărilor în 2012 au constituit 105,2 mii. Datoriile de credit – peste 6 mii lei.

APG a motivat revenirea fermei în proprietatea autonomiei prin tendinţa de a păstra întreprinderea ca tezaur naţional al Moldovei şi Găgăuziei şi de a nu permite privatizarea acesteia.

Consumatorii europeni vor să afle ţara de origine a cărnii din produsele alimentare

Agrobiznes
-
0

Peste 90% din consumatorii din Uniunea Europeană (UE) consideră important ca etichetele produselor alimentare să specifice ţara de origine a cărnii ca ingredient, dar puţini dintre aceştia ar fi dispuşi să plătească în plus pentru această informaţie, se arată într-un raport al Comisiei Europene (CE) trimis luni Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene. 

Raportul redactat de funcţionarii Comisiei Europene analizează care ar fi avantajele şi dezavantajele introducerii unei dispoziţii europene prin care operatorii din sectorul alimentar să fie obligaţi să specifice ţara sau regiunea de origine a cărnii folosită ca ingredient în produsele alimentare.

Această dispoziţie ar completa Regulamentul european privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.

Aproape 50% din carnea produsă în UE este transformată în ingrediente pentru produse alimentare

Conform raportului Comisiei Europene, sectorul de prelucrare a cărnii din Uniunea Europeană cuprinde peste 13.000 de întrepinderi care au aproximativ 350.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri totală de 85 de miliarde de euro.

Piaţa cărnii acoperă o cerere foarte mare la nivelul Uniunii Europene (UE). Peste 83% din cetăţenii UE consumă carne de cel puţin două-trei ori pe săptămână. Carnea cea mai consumată este cea de porc (49%), urmată de carnea de pasăre (29%) şi carne de vită (19%). Carnea de oaie, de capră şi alte tipuri de carne reprezintă doar 3% din consumul la nivelul UE.

Din totalul de carne produs în comunitatea europeană, un procent cuprins între 30% şi 50% este transformat în ingrediente pentru produse alimentare.

Obligativitatea ca etichetele produselor alimentare să specifice ţara sau regiunea de origine a cărnii ca ingredient este considerată o măsură bună de aproximativ 90% din consumatorii europeni.

Interesant este că respondenţii din Italia, Bulgaria și România au fost printre cei mai interesaţi de această măsură, în timp ce consumatorii din Spania, Germania şi Lituania au fost mai puţin interesaţi de introducerea unei astfel de dispoziţii.

Lucrurile se schimbă atunci când specificarea ţării de origine pe etichetele preparatelor din carne aduce cu sine o scumpire a produsului. Raportul Comisiei Europene arată că o eventuală creştere a preţului produsului cu un procent între 5% şi 9% va scădea cu până la 80% disponibilitatea consumatorilor de a plăti pentru această etichetare.

Specificarea ţării de origine a cărnii ca ingredient ar putea duce la costuri suplimentare de până la 25%

În acelaşi timp, conform raportului Comisiei Europene, introducerea obligativităţii de etichetare a originii cărnii la produsele alimentare ar putea aduce costuri suplimentare de până la 25% operatorilor din sectorul alimentar în condiţiile în care circa 58% din operatorii economici nu deţin spaţii de depozitare separată pentru materii prime provenind din surse diferite.

Aceste creşteri ale costurilor ar putea fi suportate în proporţie de 90% de consumatori şi în proporţie de 10% de producători.

//recolta.eu

Combinatul de vin care a refuzat să exporte în Rusia după embargoul din 2006

Agrobiznes
-
0

După ce a avut pierderi enorme la instituirea embargoului rusesc pentru vinurile moldoveneşti în anul 2006, întreprinderea de stat Combinatul de vinuri de calitate „Mileştii Mici” şi-a diversificat piaţa de desfacere. Astfel, începând cu anul 2006, nicio sticlă de vin produs de acest combinat nu a fost livrată pe piaţa rusească.

Directorul întreprinderii, Gheorghe Castraveţ, a comunicat în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii că atât timp cât Rusia nu va oferi condiţii adecvate pentru a comercializa vinuri calitative pe piaţa sa, „Mileştii Mici” nu-şi va exporta producţia în această ţară, notează IPN.

Gheorghe Castraveţ a declarat că acum întreprinderea pe care o conduce exportă cel mai mult vin în China, iar în anul curent relaţiile comerciale cu această ţară s-au cifrat la circa 12 milioane lei. „Avem comandă să majorăm exportul către China cu 10% anual, noi ne-am dori să-l majorăm cu şi mai mult. Cu China avem relaţii comerciale deja de 3 ani”, a comunicat Gheorghe Castraveţ.

Acest combinat exportă anual 3 milioane decalitri de vin sau 45 milioane de sticle. Vânzările cresc în medie cu 25-27% în fiecare an. Gheorghe Castraveţ apreciază că întreprinderea pe care o conduce a putut să se dezvolte în ritm normal, să achite toate datoriile şi să majoreze salariile angajaţilor, fără să mai exporte pe piaţa rusească. „Am discutat cu potenţiali cumpărători în privat şi le-am spus că am putea să le livrăm direct, dar doar dacă achită în prealabil. Au venit specialiştii din Rusia să verifice şi calitatea producţiei noastre după instituirea embargoului din anul curent. Au avut un comportament jignitor, după ce au văzut tot procesul au cerut să le arătăm veceurile angajaţilor”, a comunicat directorul de la „Mileştii Mici”.

Gheorghe Castraveţ a mai spus că ruşii au pretenţii mai mari faţă de vinurile moldoveneşti. „Noi le cerem un singur lucru – să instituie pentru vinurile din Moldova exact acele condiţii ca şi pentru cele din alte ţări europene producătoare de vinuri”, a subliniat directorul. Acesta susţine că de la 1 ianuarie, când se liberalizează complet piaţa europeană pentru vinurile din Moldova, întreprinderea pe care o conduce va participa la toate expoziţiile şi va încerca să facă faţă concurenţei cu alte ţări producătorare de vin din Uniunea Europeană.

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a spus că în Moldova mai sunt doar câteva companii vitivinicole care exportau producţia sa preponderent în Rusia, printre acestea este şi întreprinderea de stat „Cricova”.

Până la sfârşitul anului curent Moldova ratează vânzări în valoare de 20 milioane de dolari din cauza interdicţiei de a mai exporta vin pe piaţa din Rusia impusă la 10 septembrie.

Vacile pufoase din America se vând pentru sume de zeci de mii de dolari

Agrobiznes
-
0

Un fermier din statul american Iowa face anual zeci de mii de dolari din vânzarea unei rase de vaci care are o blană extrem de frumoasă și pufoasă, de parcă ar fi din pluș, exact ca jucăriile pentru copii.

Când privești imaginile care prezintă acest soi de vaci nu-ți vine a crede că nu e montaj. Parcă sunt prea frumoase ca să fie adevărate. Noi vă asigurăm că sunt cât se poate de reale.

Internetul este sărac în informații despre această rasă de bovine, poate pentru că nu fiecare își permite să le crească pentru frumusețe, toți fiind axați pe producția de lapte.

Noi am am reușit să aflăm că Matt Lautner, un fermier din America, a făcut din pasiunea sa pentru vacile de rasă o afacere destul de bănoasă.

Află aici despre Pododermatita bovinelor sau cum tratăm șhiopătatul la vaci.

El le crește la ferma sa din statul Iowa, după care le vinde doritorilor la prețuri destul de ridicate, cu mult peste cele la care se vând de obicei vacile obișnuite.

Aceste vaci nu aparţin unei rase anumite, sunt vaci de expoziţie, o încrucişare între două rase diferite, de înaltă calitate. Ce mai bune exemplare se obțin din încrucișarea raselor Angus, Highlander și Hereford.

Însă, pentru ca vacile să aibă blana precum cele din fotografii este nevoie de o muncă enormă din partea proprietarilor. 

Este nevoie de hrană specială, îngrijire sistematică și, cel mai important, un proces controlat de tundere a blanei. Vacile sunt spălate și tunse special, iar blana le este prelucrată cu uscătoare speciale.

Probabil o să vă vină să râdeți, dar există șapte tipuri diferite de pieptene și perii, precum și spray-uri pentru blană, geluri, spume, uleiuri, balsamuri și vopsea.

Clik aici pentru a citi despre Cum și când însămânțăm vacile după fătare. Sfaturi utile.

Cu toate acestea, efortul se răscumpără înzecit în caz de comercializare reușită a animalului. Mai jos găsiți imagini cu frumoasele exemplare din America. 

Ferma de arici – Afacerea cu care vrea să se îmbogățească un fermier din Kazahstan

Agrobiznes
-
0
Ferma de arici – Afacerea cu care vrea să se îmbogățească un fermier din Kazahstan

Serghei Bukushev, un fermier din regiunea Akmola, Kazahstan, vrea să-și lanseze o afacere specializată în producerea și vânzarea cărnii de arici. Agricultorul planifică să organizeze o adevărată minifermă și să dea lovitura pe piața europeană cu ideea sa.

Serghei Bukushev este un fermier care a gestionat deja până acum mai multe afaceri în domeniul agricol, însă nici una nu i-a permis să se îmbogățească, scrie lenta.ru.

Mai întâi a crescut un soi special de rațe, ulterior și-a încercat norocul și cu melcii, dar fără succes. Omul de afaceri dă vina pe concurența mare în aceste domenii, mai ales că era orientat pe exportul în Europa.

Dezamăgit, acesta a hotărât să găsească o nișă liberă și să ia totul de la capăt. Ideea de a crește arici i-a venit după ce a participat la o vânătoare și acolo a fost servit cu carne de arici. S-a interesat și a aflat de la bătrâni că pe timpul războiului lumea se salva de foamete mâncând arici.

„Vreau să creez o afacere care nu există nicăieri altundeva. Orice încercare de a transfera la noi un tip de afacere care merge bine în străinătate, este sortită eșecului. În Europa există tehnologii speciale, există tradiție, experiență și noi niciodată nu vom putea concura cu fermierii de acolo. Noi trebuie să ne găsim calea noastră”, povestește Serghei Bukushev.

Fermierul kazah plănuiește ca în primii doi ani să se ocupe doar de reproducerea aricilor. Primele exemplare vrea să-i cumpere din Rusia. Ulterior va încerca să vândă carnea în străinătate, în special în țările din Europa de Vest (Franța, Marea Britanie, Germania).

Întrebat de ce nu se orientează pe consumatorii din propria țară, Serghei Bukushev a spus că în Kazahstan populația este extrem de „conservatoare”.

Peste 1600 de fermieri din raionul Cahul vor beneficia de un nou sistem de irigare

Agrobiznes
-
0

Fondul Provocările Mileniului din Moldova (FPM Moldova) a aprobat inițierea procedurii de selectare a unei companii de construcție care va reabilita sistemul de irigare Chircani-Zârnești, din raionul Cahul, situat pe malul râului Prut.

Astfel, vor fi irigate circa 4500 hectare de teren agricol, prelucrat de peste 1600 de agricultori. Sistemul de irigare Chircani-Zârnești este al zecelea sistem de irigare ce va fi reabilitat din fondurile Programului Compact al Guvernului SUA.

Subiectul a fost dezbătut în cadrul şedinţei de astăzi a Consiliului de Observatori al FPM Moldova, prezidat de Prim-ministrul Iurie LEANCĂ.

Membrii Consiliului de Observatori au fost informați şi despre evoluția reabilitării altor nouă sisteme de irigare. Potrivit acestei informații, la două sisteme de irigare au demarat lucrările de construcție, pentru alte patru sisteme de irigare au fost semnate deja contractele cu companiile de construcție, care în prezent își mobilizează echipamentul și echipele de specialiști, iar pentru trei sisteme de irigare este în proces de negociere contractul cu compania câştigătoare.

Companiile de construcție urmează să încheie lucrările de reabilitare a sistemelor de irigare până în luna august 2015, când se încheie Programul Compact.

De asemenea, directorul executiv al FPM Moldova, Valentina Badrajan a informat despre decizia de a extinde lista afacerilor post-recoltare, finanţate din programul de credite Compact.

În aceeaşi ședinţă, membrii Consiliului de Observatori au examinat un şir de aspecte ce țin de derularea Programului Compact.

Consiliul de Observatori al FPM Moldova, constituit din reprezentanţi ai Guvernului, societăţii civile şi mediului de afaceri, coordonează realizarea Programului Compact al Guvernului SUA cu valoare totală de 262 de milioane de dolari.

Leancă, în vizită la Orhei-Vit

Agrobiznes
-
0

Iurie Leancă a vizitat astăzi secțiile de producere și ambalare a întreprinderii Orhei-Vit. Administrația fabricii i-a arătat Premierului cum decurge procesul de producere şi în ce condiţii muncesc angajații. 

De asemenea, au fost discutate subiecte ce ţin de protecţia şi promovarea producătorului autohton, facilitarea accesului agenţilor economici la credite, necesitatea subvenţionării activităţii întreprinderilor de prelucrare.

Premierul a vizitat și secția de depozitare care necesită investiții. În context, Leancă a indemnat conducerea întreprinderii să inițieze proiecte pentru a accesa investiții europene.

Premierul a menţionat că protecţia producătorului autohton este o prioritate pentru Guvern şi a spus că Executivul este dispus să examineze propunerile ce vin de la agenţii economici în acest sens.

Referindu-se la situaţie de la întreprindere, Leancă a menţionat că s-a convins la faţa locului că aici există tehnologii, oameni profesionişti şi perspective.

Produsele companiei sunt exportate în peste 25 de țări, printre care, Rusia, România, Belarus, Kazahstan, Germania, Austria, SUA, Israel, Canada, Mongolia, Polonia, Ungaria, Țările Baltice, Georgia, Suedia, Italia etc.

Compania are mai mult de 500 de angajaţi. Cifra de afaceri a companiei în 2012 a depăşit suma de 265 de milioane de lei.

1...2.1482.1492.150...2.254Pagina 2.149 din 2.254