Reprezentanți de vază ai mediului de afaceri din Ucraina au cerut președintelui țării, Victor Ianukovici să amâne semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. 

Președintele Viktor Ianukovici a discutat recent intenția de a se apropia de Uniunea Europeană la o întâlnire cu Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din țară, informează serviciul de presă al președintelui ucrainean, citat de Agrobroker.

Mediul de afaceri ar prefera amânarea cu un an al încheierii acordului de asociere cu UE, pentru a avea suficient timp să se pregătească de schimbări, să-și achiziționeze echipamente. Unii reprezentanți ai industriașilor din țară consideră că nu vor fi primiți cu brațele deschise pe piața europeană, deci beneficiile unui acord de liber schimb între Ucraina și UE nu le va aduce nici un beneficiu.

Rusia, principalul partener comercial al Ucrainei, a invitat țara în repetate rânduri să adereze la Uniunea Vamală formată din Rusia, Belarus și Kazahstan.

Unii analisti ruși susțin în același timp că semnarea acordului de liber schimb cu UE ar îngreuna serios accesul produselor ucrainene la piața Uniunii Vamale, considerând că această mișcare ar fi una „sinucigașă” pentru Ucraina.

Camera de Comerţ şi Industrie invită agenţii economici la „Reuniunea oamenilor de afaceri Moldova-Belarus”, care va avea loc pe 26 noiembrie, la Chișinău. 

Din componenţa delegaţiei din Belarus vor face parte reprezentanţi ai filialei Gomel a CCI Belarus şi 6 agenţi economici din următoarele domenii de activitate: 

• – producerea îngrăşămintelor cu fosfor şi azot pentru diverse culturi agricole, premixuri pentru bovine;
• – producerea componentelor pentru tehnica auto şi pentru utilaje de construcţie a drumurilor;
• – producerea autobasculantelor;
• – fabricarea articolelor de îmbrăcăminte pentru adulţi şi copii (scurte, paltoane, pardesiuri, pantaloni, bluze, tricouri, fuste, jachete) şi accesorii pentru dame (pălării, curele, genţi) etc;
• – depozit en-gros de produse alimentare;
• – reţea de magazine alimentare.

Lista completă a companiilor belaruse este anexată aici.

În cadrul evenimentului vor fi organizate întrevederi bilaterale, unde veţi avea posibilitatea să stabiliţi contacte şi parteneriate de afaceri cu agenţii economici din Belarus.

Întreprinzătorii interesaţi să participe la Reuniunea oamenilor de afaceri Moldova-Belarus sunt rugaţi să transmită în adresa Camerei de Comerţ şi Industrie formularul de participare anexat, până la data de 22 noiembrie 2013.

Participarea la eveniment este gratuită.

Informaţii suplimentare: Direcţia Relaţii Internaţionale a CCI
tel.: 022 238770
tel./fax:022 221391
e-mail: [email protected],
responsabili: Inga Leontean, Viorel Eremia.

Gospodăria țărănească „SV Fruct” din orașul Edineț are o afacere în domeniul pomiculturii de 9 ani. Membră a Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova-Fruct”, întreprinderea face parte din lista companiilor aprobate pentru exportul fructelor pe piața din Rusia.

Merele și prunele produse aici se deosebesc prin calități gustative și nutritive, fiind la mare căutare atît pe piața autohtonă, cât și în afara țării.

Din lipsa facilităților pentru păstrare, fructele produse aici nu pot fi vândute la prețuri avantajoase, astfel că producătorii au fost nevoiți să găsească soluții. Cea mai firească soluție găsită – investițiile în construcția frigiderelor pentru păstrarea fructelor.

Despre specificul investițiilor în acest domeniu, am discutat cu Victor Scutaru, producător, beneficiar al programului de credite în cadrul programului Compact.

Dl Scutaru, ce v-a determinat să solicitați creditul și ce urmează să realizați cu acești bani?
Motivația cea mai mare, a fost faptul că producătorii autohtoni pot să fie competitivi cu cei din țările vecine, inclusiv din Polonia sau Turcia, dar cu condiția ca produsele să fie și calitative și păstrate în condiții adecvate. Sînt la prima experiență de creditare și avînd în vedere avantajele acestui Program de credite prin care sîntem scutiți de TVA și nu în ultimul rînd că avem un termen suficient de mare pentru rambursare, m-a convins că merită să fac investiții din contul creditelor.

Un alt argument este că mi-am dorit ca și producător să fiu responsabil de tot ciclul producere-păstrare și am demarat construcția unui frigider cu o capacitate de 2 mii tone, care urmează să funcționeze după tehnologia de păstrare – atmosferă controlată. Vom păstra fructele produse în livezile noastre: mere, cireșe, prune. Creditul urmează să acopere 38% din costul construcției frigiderului, 62% este contribuția noastră.

De ce ați ales anume opțiunea de a construi un frigider pentru păstrarea fructelor?
Existența unui asemenea frigider performant va permite prelungirea perioadei de păstrare și menținerea calității inițiale, ceea ce va contribui în mod sigur la conformarea fructelor la standardele europene și comercializarea acestora în sezonul rece, cînd prețurile oferite de comercianți sînt mai mari.

Am putea pentru viitor să stabilim unele contracte cu lanțurile de magazine, care își doresc livrări sistematice și care sînt imposibil de realizat fără echipamente frigorifice.

Intenționați să exportați fructe și pe alte piețe decît cele tradiționale cum ar fi cea din Moldova și Rusia?
După finisarea frigiderului vrem să penetrăm și alte piețe cum ar fi cea din Ucraina și România, mai ales că dispunem de camioane frigorifice proprii. Chiar dacă UE deocamdată nu are nevoie de noi, vecinătatea cu România și faptul că în anumite perioade a anului există deficit de mere calitative pe piața românească ar putea fi un avantaj pentru producătorii agricoli de la noi. Deși merele produse în Polonia sau Turcia arată mai bine grație păstrării și ambalajului, cele moldovenești sînt cu mult mai gustoase și ar putea deveni competitive în cazul în care tehnologiile moderne de creștere și păstrare vor fi implementate pe larg în țara noastră.

Avem experiențe de negocieri cu reprezentanți comerciali din alte țări, grație participării la forumuri de specialitate și expoziții specializate de fructe și legume.

Mai avem în plan să procurăm echipamente de sortare și ambalare, care ne vor permite să lucrăm după condiții moderne și eficiente, care determină aspectul comercial al fructelor și calitatea lor. Și s-ar putea să mai solicităm eventuale credite…

Prin ce se deosebesc fructele produse de Dvs. de cele ale altor producători agricoli?
Investim mult în calitatea fructelor noastre la toate etapele de producere de la materialul săditor pînă la recoltare, inclusiv în calitatea îngrășămintelor minerale și a pesticidelor. Am reușit să instalăm și sistem de irigare prin picurare.

Deținem certificat GLOBAL GAP și SGS, care reprezintă indicatorul garanției privind calitatea și inofensivitatea produselor agricole pe care le creștem. Anume datorită acestui fapt avem parteneri constanți care achiziționează fructe doar de la noi, ceea ce m-a motivat să contractez un credit pentru a investi suplimentar în dezvoltarea afacerii noastre.

În cazul nostru, creșterea fructelor nu este doar o muncă agricolă, ci e o afacere de familie. Am 4 feciori, 3 dintre care reprezintă nucleul acestei afaceri și care sînt parte a procesului de la sădit și pînă la cules.

Mă bucur că ei au ales să rămînă la baștină și să muncească într-un domeniu în care țara noastră pe timpuri a deținut locuri de frunte.

Material realizat în cadrul proiectului „Tranziția la agricultura performantă”, implementat de FPM Moldova.

Moldova pierde lunar câte 3,3 mln USD din cauză că a fost sistat importul de vinuri de către partea rusă. Despre aceasta a comunicat în cadrul conferinţei de presă de luni ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov. 

Ministrul a spus că „indiferent de rezultatele bune obţinute din exportul de vinuri, embargoul din partea Rusiei are un efect negativ asupra veniturilor producătorilor moldoveni”.

„Anual, în Rusia, este exportată producţie în suma de circa 40 mln. Dacă este să împărţim această cifră la 12 atunci vom vedea că de când a fost sistat exportul de vinuri în Rusia, RM are pierderi de 6,6 mln USD. Lucrăm zilnic asupra acestei probleme şi sperăm că spre Anul Nou aceasta va fi soluţionată, deoarece în această perioadă volumul exportului de produse alcoolice în Rusia este mai mare decât în alte luni”, a spus ministrul.

Acesta a menţionat că „în adresa Rospotrebnadzor au fost trimise câteva scrisori cu rugămintea de a stabili o întrunire săptămâna aceasta, dar încă nu am primit răspuns”.

Potrivit Infotag, Rusia a sistat importul de produse alcoolice din Moldova în septembrie 2013, motivând cum că este de proastă calitate şi că nu a fost efectuat un control corect. O situaţie similară a avut loc în 2006, atunci producătorii moldoveni au avut pierderi de 200 mln USD. În perioada 2006-2013 exportul de produse alcoolice în Rusia a scăzut de la 75% la 28%.

Autorizaţiile bilaterale pentru transportul de mărfuri dintre Republica Moldova şi Ucraina ar putea fi eliminate. Propunerea privind liberalizarea acestui sector aparţine ministrului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din Moldova, Vasile Botnari, şi a fost făcută publică în cadrul întâlnirii cu omologul său ucrainean, Vladimir Kozak, care a avut loc astăzi la Kiev. 

Potrivit lui Botnari, actuala cotă de autorizaţii pentru transportul rutier internaţional de mărfuri nu satisface nevoile transportatorilor moldoveni, iar eliminarea autorizaţiilor va intensifica schimburile comerciale dintre Republica Moldova şi Ucraina. 

„În fiecare an, transportatorii moldoveni se confruntă cu problema deficitului de autorizaţii bilaterale şi de tranzit prin Ucraina. Eliminarea acestei bariere va fi un impuls semnificativ pentru creşterea schimburilor comerciale”, a menţionat Botnari.

La rândul său, ministrul ucrainean al Infrastructurii, Vladimir Kozak, a declarat că va încerca împreună cu experţii săi să definitiveze această propunere.

Cei doi oficiali au convenit divizarea autorizaţiilor eliberate de Ucraina pentru transportatorii moldoveni pe categorii separate: pentru tranzit şi bilateral.

Via Moldpres

Urmărim zilnic presa regională pentru a vă prezenta într-o manieră concisă și interactivă ultimele știri și informații din domeniul agricol. 

România

România va putea exporta carne și produse din carne de porc pe piața europeană începând cu 1 ianuarie 2014. Veniturile din aceste exporturi ar putea ajunge la un miliard de euro, a anunțat ministrul român al Agriculturii, Daniel Constantin. Acesta a precizat că, până în prezent, România putea exporta doar din patru județe, însă de la 1 ianuarie 2014 exporturile vor putea fi reluate din toate exploatațiile din țară. Precizăm că România a încetat să mai exporte carne de porc în UE încă în 2007, din cauza virusului pestei porcine.  

Ucraina

Fermierii din Ucraina au recoltat peste 57 de milioane de tone de cereale în acest an, depășind deja recordul din anul 2011, când recolta a totalizat 56 de milioane de tone, a declarat ministrul Agriculturii din țară, Mikola Prisniazniuk. În zilele călduroase ritmul lucrărilor a depășit, de asemenea, orice record – un milion de hectare într-o singură zi. Cantitatea record de cereale a fost recoltată de pe 94% din totalul suprafețelor cultivate în acest an – într-un asemenea ritm recolta va ajunge la recordul absolut înregistrat în țară, de 60 de milioane de tone, consideră Prisniazniuk.

Lume

Anul acesta, producția globală de cereale ar putea fi mai mare decât se estimase în urmă cu o lună, datorită îmbunătățirii perspectivelor referitoare la recoltele din Canada, Uniunea Europeană și China, se arată în cel mai recent raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (Food and Agriculture Organization – FAO). Producția totală de cereale, care include grâu, orez, porumb și orz se anunță a fi 2,498 miliarde de tone, în sezonul 2013 – 2014, cu 0,3% mai mult decât preconizase raportul din octombrie. Recoltele de grâu vor atinge nivelul record de 708,5 milioane de tone, mai mult decât estimările de acum o lună care indicau 704,6 milioane de tone și în creștere cu 7,4% față de anul trecut.

Repartizarea subvenţiilor în agricultură este motiv de neînţelegere între asociaţiile de agricultori. Unii insistă că subvenţiile trebuie partajate pe picior de egalitate între agricultorii mari şi cei mici. Alţii spun că actuala formulă de partajare este bună, doar că este nevoie de majorarea fondului de subvenţionare. 

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, Valeriu Cosarciuc susţine că, din producţia agricolă totală, 70% este asigurată de către fermierii mici, dar aceştia se aleg cu doar 20% din Fondul de subvenţionare.

„Noi am formulat ideea ca Fondul de subvenţionare să fie divizat, 50% pentru gospodăriile mici, şi 50% pentru gospodăriile corporative. Am propus să fie reglementată şi mărimea compensaţii pentru un beneficiar – până la 400 mii lei, ceea ce ar face ca mai mulţi fermieri să primească subvenţii”, a declarat liderul fermierilor în cadrul unui interviu pentru IPN.

Pe de altă parte, preşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (UniAgroProtect), Alexandru Slusari este de părere că actuala formulă de repartizare a subvenţiilor este corectă şi nu este nevoie ca producătorii agricoli să fie împărţiţi în mari sau mici. „Toţi au acces la subvenţii, toţi pot depune dosarele. Cred că această propunere a domnului Cosarciuc este artificială”, a apreciat preşedintele UniAgroProtect.

Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov susţine că în Moldova subvenţionarea se face conform regulamentului aprobat de Guvern. „Eu îi propun domnului Cosarciuc să vină să-şi prezinte argumentele, să spună care sunt agricultorii mici şi care sunt mari, atunci am să-i demonstrez că la noi, de fapt, subvenţionarea se face 50:50, aşa cum cere dânsul”, a menţionat oficialul.

Părerile agricultorilor, diferite la formula de partajare a subvenţiilor, coincid atunci când este vorba de volumul Fondului de subvenţionare. Şi unii, şi alţii spun că acesta ar trebui să crească cu cel puţin 240 de milioane de lei, adică până la aproape 650 de milioane.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov a ținut luni, 11 noiembrie, o conferință de presă în care a vorbit despre succesele și insuccesele anului agricol care tocmai se încheie.

Potrivit lui Bumacov, vinul este în topul produselor agroalimentare pe care le exportă țara noastră, cu o pondere de 18 la sută. E drept, aceste cifre au fost influențate de restricțiile impuse de ruși, ministrul însă dă asigurări că se duc tratative pentru a ajunge la un consens cu partea rusă.

„Balanţa comercială cu produse agroalimentare, în perioada ianuarie – august 2013, este pozitivă şi constituie 64,4 milioane de dolari SUA”, a spus Bumacov. Acesta a adăugat că exportul produselor agroalimentare a înregistrat suma de 574,7 milioane de dolari şi prezintă o creştere cu 11,7 la sută. Valoarea exporturilor produselor de origine vegetală a crescut cu 30 la sută, iar exporturile de seminţe de floarea-soarelui s-au dublat.

Potrivit lui Bumacov, în acest an Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli a constituit circa 462 mln de lei. Totodată, în sectorul agroindustrial au fost mobilizate investiţii în valoare de 4,5 mlrd de lei.

Rezultatele anului agricol 2013 relevă că în anul curent au fost recoltate, în particular, trei mln de tone de cereale, cu 43 la sută mai mult decât media anilor 2010 – 2012, 544 de mii de tone de floarea-soarelui, 910 mii de tone de sfeclă de zahăr. Producţia preconizată de zahăr este de 110 mii de tone, ceea ce va asigura, potrivit MAIA, necesităţile interne şi va acoperi cota de export în UE.

Trei direcții prioritare ale Ministerului Agriculturii pentru 2014

• Subvenționarea construcțiilor de elevatoare pentru păstrarea producției agricole;
• Subvenționarea fermierilor care vor procura și instala linii de producere a sucului din mere și struguri;
• Subvenționarea la construcția fabricilor de înghețare și procesare a cartofelor și soiei.