În primele luni ale noului sezon, Uniunea Europeană a raportat un nivel record al importurilor de semințe de muștar provenite din țări terțe. Nivelurile actuale ale prețurilor ar putea încuraja fermierii să cultive mai mult muștar anul viitor.
Potrivit Comisiei Europene, între 1 iulie și 19 octombrie 2025 au fost importate peste 33.000 de tone de semințe de muștar din afara Uniunii, ceea ce reprezintă o creștere de 38,6% față de aceeași perioadă a anului trecut și cel mai mare volum de importuri înregistrat vreodată.
Valoarea importurilor din această perioadă s-a ridicat la 18,723 milioane euro (-4,8%), în timp ce prețul mediu de import a scăzut cu 30,5%, ajungând la 0,57 euro/kg față de perioada similară din 2024.
Canada rămâne cel mai mare furnizor de muștar al UE, cu 8.506 tone de semințe, în creștere cu 3,2% față de anul trecut.
Importurile din Rusia au crescut spectaculos, cu 511%, atingând 7.381 tone, menținând Rusia printre principalii furnizori ai UE — deși, înainte de introducerea taxelor vamale asupra produselor agricole rusești, volumul mediu de import în această perioadă era de 14.609 tone.
În același timp, livrările din Ucraina au scăzut cu 50,2%, până la 5.174 tone. Brazilia a înregistrat cea mai mare creștere procentuală, majorând exporturile de la 0,01 tone la 6.695 tone, iar Kazahstanul a crescut livrările cu peste 40%, de la 3.337 la 4.672 tone.
Pe partea de cerere, Belgia este cel mai mare importator din UE, majorându-și achizițiile cu 253,1% într-un an, până la 13.770 tone.
Polonia a urcat importurile cu 65,3%, la 8.810 tone, în timp ce Germania a redus achizițiile cu aproape 20%, până la 5.820 tone.
Piața mondială a îngrășămintelor intră într-o nouă fază de contracție, pe măsură ce creșterea prețurilor începe să afecteze cererea.
Potrivit analiștilor de la RaboResearch, unele regiuni continuă să manifeste o anumită reziliență, însă tendința generală indică o cerere mai slabă în 2025 și o scădere mai accentuată în 2026.
Analiza indicilor confirmă începutul unui nou ciclu de declin, similar celui anterior, ceea ce sugerează o perioadă prelungită de consum redus.
Evoluții regionale
Statele Unite: tensiunile geopolitice și tarifele comerciale ar putea perturba sezonul următor.
Europa: prețurile sunt așteptate să crească odată cu aplicarea Mecanismului de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM).
Brazilia: fermierii se confruntă cu marje de profit reduse și acces limitat la credite, deși aprovizionarea cu îngrășăminte ar putea atinge niveluri record în 2025.
China: acordă prioritate livrărilor interne, în timp ce India continuă să joace un rol central pe piața globală a ureei, influențând prețurile prin fiecare nouă licitație.
Evoluția principalelor tipuri de îngrășăminte
Uree: consumul este estimat să scadă în 2026, după o creștere accentuată a prețurilor care a redus deja cererea — în special în Brazilia, unde fermierii trec la sulfat de amoniu.
Fosfați: prețurile rămân ridicate, iar consumul global este prognozat să scadă cu 4% în 2025, urmat de o nouă reducere în 2026. Exporturile din China au scăzut, în timp ce Marocul și Arabia Saudită și-au majorat livrările, dar volumele totale de comerț rămân reduse.
Potasiu: cererea, care s-a redresat în 2024 datorită prețurilor mai mici, ar putea să scadă din nou în 2025 din cauza costurilor mai mari. Planurile Braziliei pentru importuri record pot compensa parțial scăderea din alte regiuni, însă dacă prețurile ridicate persistă, cererea globală ar putea scădea din nou în 2026.
În ansamblu, raportul RaboResearch arată că piața îngrășămintelor intră într-un nou ciclu descendent, dominat de costuri ridicate, cerere în scădere și diferențe regionale puternic accentuate.
Reducerea estimărilor pentru recolta de floarea-soarelui din Ucraina, combinată cu reținerea vânzărilor de către fermieri, determină o nouă creștere a prețurilor.
În același timp, procesatorii profită de cererea ridicată, vânzând ulei de floarea-soarelui la prețuri record.
Totuși, GrainTrade menționează că piața globală începe să se satureze, iar cotațiile uleiului de palmier scad brusc din cauza cererii mai mici — fapt care ar putea reduce în curând cererea pentru uleiul de floarea-soarelui.
Prețurile oferite de cumpărători pentru uleiul de floarea-soarelui în Ucraina au crescut cu 20–30 USD/tonă, ajungând la 1.250–1.265 USD/tonă (livrare în porturi, noiembrie), în timp ce fabricile oferă circa 1.250 USD/tonă FCA.
Pe piața europeană, uleiul de floarea-soarelui ucrainean livrat în Italia și Grecia s-a scumpit la 1.340–1.360 USD/tonă DAP, în timp ce uleiul de rapiță și cel de soia din Ucraina se mențin la 1.220–1.260 USD/tonă DAP Polonia/Germania.
Și uleiul de floarea-soarelui rusesc s-a scumpit cu 10–20 USD/tonă, ajungând la 1.220–1.230 USD/tonă FOB, susținut de recolta mai mică decât se aștepta, mai ales în sudul Rusiei.
În India, prețurile la import au crescut cu 20–30 USD/tonă, atingând 1.340–1.350 USD/tonă CIF Mumbai.
Pe de altă parte, cotațiile uleiului de palmier cu livrare în noiembrie au scăzut cu 4,4%, la 4.317 ringgit/tonă (1.022 USD/tonă), din cauza creșterii producției în Malaezia și a reducerii exporturilor.
Futures-urile la uleiul de soia pentru decembrie pe bursa din Chicago au scăzut cu 1%, până la 1.107 USD/tonă, chiar dacă soia boabe a înregistrat o creștere de 4,7% în așteptarea unui acord comercial SUA–China.
Asociația Producătorilor de Ulei de Palmier din Indonezia (GAPKI) estimează o producție record de 56 milioane tone în 2025, peste prognozele anterioare și peste estimarea USDA (47,5 milioane tone), datorită vremii favorabile și prețurilor ridicate.
Între timp, prețul țițeiului Brent a scăzut cu 1,5%, la 64,5 USD/baril, pe fondul marcării profiturilor după o creștere speculativă de 7,6% și al așteptărilor privind discuțiile Trump–Xi.
Piețele rămân în așteptarea rezultatului negocierilor SUA–China și a unui posibil acord comercial, care ar putea stimula din nou cotațiile; în caz contrar, tendința de creștere speculativă se va opri.
Bulgaria nu mai acționează ca un exportator clasic de semințe brute. Țara se transformă treptat într-un producător de ulei și biocombustibil.
Modelul devine tot mai clar de la o lună la alta: rapița este procesată în ulei, iar uleiul este transformat în biocombustibil.
Motorul acestei evoluții nu mai este mărimea recoltei locale, ci cererea energetică a Uniunii Europene și marja de procesare (crush margin).
Este același fenomen observat în regiunea Dunării și a Balcanilor – valoarea adăugată se mută de la vânzarea semințelor către vânzarea uleiului.
Sezonul 2024/2025 a fost cel mai slab an pentru rapița bulgară din 2008/2009 încoace.
Exporturile de rapiță au scăzut cu 47% față de anul anterior. Pentru al șaptelea sezon consecutiv, aproape toată producția Bulgariei a fost livrată în interiorul Uniunii Europene, cu volume foarte mici către Turcia.
În același timp, capacitatea de procesare internă (crush) este în creștere.
Previziunile pentru recolta din 2026 indică extinderea suprafețelor cultivate și randamente ușor mai bune.
După o producție slabă, fermieri revin la cultura de rapiță, atrași de cererea constantă și sigură din partea procesatorilor.
În perioada 17–24 octombrie, prețurile la floarea-soarelui au crescut cu 300 UAH, ajungând la 27.800 UAH/tonă (echivalentul a 663,66 USD/tonă).
Piața este dominată de factori care susțin creșterea prețurilor, tendința fiind una de scumpire treptată.
Campania de recoltare încetinește, randamentele sunt reduse, iar calitatea semințelor din câmp se deteriorează din cauza ploilor.
Prognozele de producție scad sub pragul de 11 milioane tone, scenariu care, în acest context, ar putea fi considerat chiar optimist.
Alte companii de monitorizare a pieței indică faptul că, randamentele la floarea-soarelui rămân mai scăzute decât anul trecut și nu oferă motive să se aștepte o recoltă totală mai mare de 10 milioane de tone în acest sezon.
Potrivit companiei Spike Brokers, citată pe canalul său de Telegram, până la sfârșitul săptămânii trecute în Ucraina au fost recoltate 7,8 milioane tone de semințe de floarea-soarelui, comparativ cu 9,5 milioane tone în aceeași perioadă a anului trecut.
Fermierii nu se grăbesc să vândă recolta, în timp ce fabricile încearcă să-și acopere necesarul pentru luna noiembrie. Devine tot mai clar că acest sezon va fi unul dintre cele mai dificile din ultimii ani.
Cumpărătorii și vânzătorii europeni de soia manifestă prudență tot mai mare în contextul incertitudinii privind prețurile pe termen scurt, după ce Comisia Europeană a propus extinderea termenului de aplicare a Regulamentului UE privind defrișările (EUDR), potrivit Platts, parte a S&P Global Commodity Insights.
Propunerea, publicată la 21 octombrie, a reaprins dezbateri și rezerve în rândul piețelor europene de nutrețuri și procesare a oleaginoaselor.
Participanții avertizează asupra unei oferte mai limitate, a creșterii primelor de preț și a complicațiilor în planificarea costurilor de producție a furajelor.
Scopul EUDR este de a garanta că mărfurile precum soia, uleiul de palmier, cafeaua și cacaua, precum și produsele derivate, care intră pe piața Uniunii Europene, sunt lipsite de defrișări și respectă legislația țării de origine.
Companiile vor fi obligate să prezinte declarații detaliate de due diligence, inclusiv date de geolocalizare privind terenurile de proveniență a mărfurilor.
Deși regulamentul a intrat oficial în vigoare în iunie 2023, aplicarea sa graduală a generat îngrijorări legate de logistică și costuri în întreg lanțul de aprovizionare.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, EUDR ar urma să se aplice de la 30 decembrie 2025 pentru operatorii mari și mijlocii, iar pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, de la 30 decembrie 2026 — cu șase luni mai târziu decât era prevăzut inițial.
Totodată, s-a propus o perioadă de grație de șase luni, ceea ce înseamnă că verificările de conformitate vor începe după 30 iunie 2026 pentru companiile mari și mijlocii, și după 30 decembrie 2026 pentru cele mici.
Parlamentul European și Consiliul UE urmează să analizeze propunerea, care trebuie adoptată oficial înainte de a intra în vigoare.
„Nu este o decizie finală”, a declarat pentru Platts un vânzător cu sediul în Țările de Jos.
Potrivit traderilor, inițiativa reprezintă doar o propunere a Comisiei, ce urmează să treacă prin Comisia pentru Mediu înainte de aprobare.
Comisia Europeană a cerut adoptarea completă până la sfârșitul anului 2025, însă analiștii din industrie se așteaptă la noi dezbateri înaintea aprobării formale.
Pentru mulți operatori, incertitudinea privind termenele și cerințele de conformitate a afectat deja încrederea pieței.
Sectorul furajelor, îngrijorat de costurile suplimentare de trasabilitate
Producătorii de nutrețuri și de amestecuri proteice, puternic dependenți de șrotul de soia importat, avertizează că noile cerințe de documentație și trasabilitate vor duce la creșterea costurilor.
„Aceste provocări complică planificarea costurilor pentru cumpărătorii europeni de furaje în lunile următoare”, a declarat pentru Platts un consultant din România, adăugând că „cei mai mulți cumpărători adoptă în prezent o atitudine de așteptare până când detaliile de implementare vor fi clarificate”.
Participanții de pe piața europeană au raportat o tendință de creștere a prețurilor la soia și șrot de soia, pe fondul incertitudinii legislative și al presiunilor legate de cerere și ofertă.
„Prețurile s-au întărit semnificativ în ultima săptămână, din cauza creșterii cotațiilor CBOT și a primelor de origine mai ridicate. Acum, provocarea suplimentară a EUDR ar putea împinge prețurile și mai sus în zilele următoare”, a spus un vânzător din Țările de Jos.
Prețurile și oferta pe piața europeană
Potrivit evaluărilor Platts din 22 octombrie:
șrotul de soia FOB Olanda a fost cotat la 301 euro/tonă, în creștere cu 10 euro față de 20 octombrie;
șrotul EXW Spania a urcat la 306 euro/tonă, o creștere săptămânală de aproximativ 3%.
În Spania, piața a devenit vizibil mai restrictivă, vânzătorii semnalând lipsa ofertelor disponibile.
„Nu există oferte în piață, totul e blocat”, a spus un comerciant din Barcelona.
Un cumpărător din Lleida a confirmat: „Informațiile sunt puține, iar prețurile pentru anul viitor nu sunt clare.”
Un broker din Madrid a adăugat: „Așteptăm reacția importatorilor și procesatorilor din Spania privind prețurile șrotului de soia.”
În prima parte a lunii, nivelurile ofertelor din UE pentru șrotul de soia au crescut, susținute de primele mai mari la export în Brazilia, potrivit Platts.
Ofertele pentru livrările din noiembrie s-au situat în intervalul 351–356 dolari/tonă, față de 338–341 dolari/tonă în săptămâna precedentă.
Un trader din Brazilia a declarat că primele din Brazilia și Argentina s-au consolidat, deoarece activitatea de procesare a scăzut odată cu începerea sezonului de plantare în Mato Grosso, reducând disponibilitatea ofertei.
„Pe fondul ofertei limitate și al cererii ferme, prețurile s-au întărit”, a declarat acesta pentru Platts.
Un vânzător din Olanda a adăugat că mulți cumpărători stau deocamdată în expectativă, iar un cumpărător din Danemarca a spus că majoritatea și-au acoperit deja necesarul de șrot pentru ultimul trimestru din 2025.
În satul Fundurii Vechi din raionul Glodeni, familia Gnatiuc a reușit să transforme o mică afacere de familie într-o fermă de bovine modernă, adaptată la standardele europene.
Evoluția lor este rezultatul dorinței de a învăța și de a investi în tehnologii performante și practici sustenabile.
În ultimii ani, ferma a trecut printr-un amplu proces de modernizare, devenind un exemplu local de gestionare eficientă și ecologică a producției de lapte.
Transformarea a fost posibilă datorită proiectului AGGRI (Investiții pentru Guvernanță, Creștere și Reziliență în Agricultură).
Investițiile realizate au contribuit la creșterea competitivității și la alinierea la standardele europene privind siguranța alimentară, protecția mediului și bunăstarea animalelor.
„Noi suntem o gospodărie de familie. Am început cu câteva vaci, din dorința de a avea o ocupație acasă, iar pas cu pas am ajuns să avem o fermă cu sute de animale. Totuși, adevărata transformare a venit odată cu AGGRI – atunci am trecut la un nivel cu totul nou. Practic, proiectul ne-a scurtat cu cinci ani drumul de dezvoltare pe care ni l-am fi propus”, spune doamna Lidia Gnatiuc.
Astăzi, ferma numără peste 700 de bovine, dintre care aproximativ 350 vaci la muls, cu o producție medie de 35 litri de lapte pe zi – un nivel de performanță mai rar întâlnit în sectorul zootehnic din Republica Moldova.
O parte dintre animale sunt de rasă Holstein și Jersey, cu o genetică valoroasă, importată special pentru sporirea calității laptelui și a productivității.
Tehnologii moderne și bunăstare sporită a animalelor
Cu sprijinul AGGRI, în cadrul fermei familiei Gnatiuc au fost reconstruite trei grajduri moderne.
Acestea fiind echipate cu sisteme automate de ventilare și adăpare, cușete confortabile, sisteme de evacuare mecanizată a dejecțiilor și o sală de muls de ultimă generație, unică în regiune.
De asemenea, au fost construită o platformă pentru separarea dejecțiilor, unde funcționează un sistem performant de stoarcere și sterilizare – o premieră pentru zootehnia moldovenească.
„Acest sistem ne permite să prelucrăm complet dejecțiile și să le transformăm într-un așternut reutilizabil și sigur pentru animale. Este o soluție modernă, ecologică, care ne ajută să reducem impactul asupra mediului și să respectăm toate cerințele europene de protecție a solului și apei”, explică fermiera.
În plus, investițiile prin AGGRI au inclus o combina de recoltat furaje, care permite pregătirea rapidă și uniformă a hranei pentru animale, îmbunătățind considerabil calitatea rațiilor, care la rândul său înfluențează pozitiv producția de lapte.
„Calitatea furajelor s-a schimbat radical. Acum avem hrană consistentă, uniformă, adaptată fiecărui grup de animale, iar rezultatele se văd zilnic în producție”, mai adaugă doamna Gnatiuc.
Energie verde și viziune pe termen lung
Un alt pas important în dezvoltarea fermei este instalarea unei stații fotovoltaice, aflată în prezent în a doua etapă de implementare.
Prin această investiție, ferma va reuși să-și reducă semnificativ costurile energetice și amprenta de carbon, devenind una dintre cele mai sustenabile unități zootehnice din nordul țării.
„Ne dorim o fermă complet autonomă energetic și cât mai prietenoasă cu mediul. Toate aceste investiții, de la bazinele pentru dejecții până la panourile solare, ne ușurează mult munca, dar și demonstrează că viitorul agriculturii este verde și eficient”, afirmă Lidia Gnatiuc.
Recunoștință și planuri de viitor
Beneficiara proiectului AGGRI spune că succesul nu s-ar fi putut obține fără suportul constant al echipei de implementare și al autorităților.
„Suntem extrem de recunoscători Ministerului Agriculturii și echipei AGGRI pentru sprijinul oferit. Au fost alături de noi pas cu pas, ne-au îndrumat, ne-au explicat fiecare etapă și ne-au ajutat să ducem proiectul până la capăt. A fost o colaborare deosebită, de la egal la egal”, menționează ea.
Privind spre viitor, familia Gnatiuc își propune să-și dubleze efectivul de animale și să implementeze, în următorii ani, un sistem de producere a biogazului – pas firesc în continuarea liniei ecologice și inovatoare.
„Noi nu ne oprim aici. Mergem înainte, vrem să creștem, să devenim un exemplu pentru alți fermieri și să demonstrăm că în Moldova se poate face agricultură modernă, curată și profitabilă.”
Programul de granturi AGGRI este realizat de Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii (UCIMPA), cu sprijinul Băncii Mondiale.
Prin granturile oferite, proiectul contribuie la modernizarea infrastructurii agricole, creșterea competitivității fermelor și reducerea impactului climatic al activităților zootehnice.
Agreena, compania daneză care coordonează unul dintre cele mai ample programe de agricultură regenerativă din Europa, a anunțat recent că proiectul său AgreenaCarbon, după verificarea oficială în cadrul standardului internațional Verified Carbon Standard (VCS) al Verra pe 21 septembrie a emis primele certificate după acest standard.
Prima verificare internațională pentru agricultura arabilă europeană
Este o premieră pentru agricultura arabilă europeană: primul proiect de mari dimensiuni din acest sector care trece pragul verificării și poate emite credite de carbon certificate Verra (VCU).
Pentru fermierii din Republica Moldova, acest pas înseamnă trecerea de la promisiunea teoretică a pieței carbonului la beneficii financiare pe termen lung, printr-un mecanism recunoscut la nivel global.
Reprezentantul local Proteh Agro SRL, partener oficial al Agreena, sprijină fermierii să intre în program și să valorifice economic practicile regenerative.
Andrei Pavlenco, fondatorul Proteh-Agro SRL:
„După ani de muncă și așteptare, avem confirmarea că fermierii moldoveni pot monetiza practicile agricole sustenabile într-un cadru recunoscut internațional. Verificarea oficială deschide accesul fermierilor la o piață solidă și predictibilă a carbonului. Certificatele AgreenaCarbon sunt deja contractate de companii europene cu obiective ambițioase de reducere a emisiilor, ceea ce înseamnă că fermierii nu doar contribuie la protecția mediului, ci și obțin venituri suplimentare.”
Primele certificate emise acoperă anii agricoli 2021–2023, iar o parte considerabilă a fost deja rezervată de companii mari, precum Radisson Hotel Group. Fermierii care au participat în aceste sezoane primesc recompensele financiare până la sfârșitul anului 2025.
Programul AgreenaCarbon a fost validat în ianuarie 2025, proces care confirmă că metodologia utilizată respectă regulile internaționale pentru măsurarea reducerii și stocării carbonului.
Etapa de acum – verificarea – reprezintă confirmarea independentă că reducerea și eliminarea emisiilor de CO₂ s-au întâmplat efectiv în teren.
Această evaluare este realizată conform standardului VCS al Verra, considerat cel mai riguros și mai recunoscut pe piața voluntară a carbonului.
Pe baza metodologiei VM0042 Improved Agricultural Land Management v2.0, AgreenaCarbon a demonstrat deja:
1,2 milioane tone CO₂ reduse prin diminuarea emisiilor,
1,1 milioane tone CO₂ eliminate suplimentar prin sechestrare în sol.
Cum pot fermierii obține bani din practicile regenerative
În total, programul acoperă 1,6 milioane hectare de teren arabil gestionat regenerativ în zece țări europene, inclusiv România și Republica Moldova.
Pentru cei care se înscriu acum:
fermierii înrolați pentru sezonul agricol 2026 vor încasa plata certificatelor în 2027
fermierii care s-au înscris în 2024 pentru sezonul 2024 (după 1 septembrie 2024) vor fi recompensați în prima jumătate a anului 2026.
Cum funcționează mecanismul de câștig
Un certificat = o tonă de CO₂ redusă sau sechestrată.
În medie, un fermier poate genera 0,8–1,2 certificate/ha, în funcție de tipul solului și nivelul de implementare a practicilor regenerative (reducerea lucrărilor intensive, rotația culturilor, menținerea acoperirii solului).
Prețul certificatelor este influențat de piața voluntară a carbonului și de cererea companiilor care doresc să-și compenseze emisiile.
Fermierii pot opta pentru două variante:
Vânzarea certificatelor prin Agreena, companie care deja intermediază contracte mari cu investitori și corporații europene.
Vânzarea directă către cumpărători proprii, dacă identifică o companie care dorește să își reducă amprenta de carbon.
De asemenea, producătorii care vor să acceadă pe piețe cu cerințe stricte de mediu pot folosi certificatele obținute pentru a-și compensa propriile emisii, devenind furnizori cu amprentă de carbon zero.
Proteh Agro SRL joacă un rol-cheie în Republica Moldova, ajutând fermierii să înțeleagă cerințele programului și să facă tranziția către practici regenerative.
„Venim cu suport tehnic și consultanță pentru fermierii care trec de la agricultura convențională la una conservativă. Este momentul ca agricultorii moldoveni să privească sustenabilitatea nu doar ca obligație în contextul schimbărilor climatice, ci ca o sursă suplimentară de venit și competitivitate pe piețele internaționale”, explică Andrei Pavlenco.
Pentru a afla mai multe despre programul Agreena și pentru a vă alătura programului accesați acest link oferit de Proteh Agro, partener exclusiv pentru Moldova al Agreena sau scanați acest QR cod:
În satul Catranîc din raionul Fălești, o livadă de vișini a devenit punctul de plecare pentru o afacere de familie care aduce gustul autentic al fructelor moldovenești pe masa consumatorilor.
Natalia Dumbravă, administratoarea SRL FRUCTEDOR-SUCCES, a demonstrat că perseverența și dragostea pentru pământ pot transforma o idee simplă într-un model de dezvoltare rurală.
De la livadă la linie de procesare
„Am plantat livada de vișini în 2019 cu scopul de a procesa fructele aici, nu doar să le vindem. La început a fost o provocare — resursele erau limitate și vișinele trebuiau valorificate rapid — dar ne-am dedicat proiectului și am căutat soluții pentru a transforma fiecare fruct într-un produs de calitate”, povestește Natalia Dumbravă.
Cu pași mici, dar siguri, familia a reușit să procure utilajele necesare și să pună bazele unei linii moderne de procesare. Provocarea majoră a venit însă dintr-o problemă aparent banală: lipsa energiei electrice trifazate.
Transformatorul era la 300 de metri distanță, iar conectarea părea imposibilă fără sprijin extern. Soluția a venit prin proiectul „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, datorită căruia Natalia și echipa ei au reușit să finalizeze racordarea și să înceapă producția.
„Grantul obținut ne-a ajutat să trecem de la idee la acțiune. A fost momentul în care visul a devenit realitate – am văzut vișinele noastre în borcane, gata pentru piață”, spune antreprenoarea.
Produse locale, cu gust autentic
Astăzi, FRUCTEDOR-SUCCES produce o gamă variată de produse obținute exclusiv din fructe locale:
vișine în sucul lor,
dulceață de vișine,
vișine deshidratate și
vișinată.
Fiecare produs poartă amprenta unui proces curat, local și atent controlat, de la recoltare până la ambalare.
Pe lângă calitatea naturală a fructelor, familia Dumbravă mizează pe respectul față de tradiție și pe prospețimea materiei prime, procesată imediat după cules.
Planurile de viitor vizează diversificarea producției și valorificarea altor resurse din zonă. Cu ajutorul unui deshidrator industrial recent achiziționat, echipa FRUCTEDOR-SUCCES testează deja uscarea merelor, perelor și dovleacului.
„Vrem să lucrăm mai mult cu deshidratorul, să uscăm fructe ce cresc în zona noastră și să obținem cele mai bune produse. Testăm utilajele pentru a învăța cum să optimizăm procesul”, explică Natalia.
Această abordare extinde portofoliul firmei și contribuie la reducerea pierderilor post-recoltare și la utilizarea eficientă a resurselor locale.
Idee, strategie și pasiune
Pentru cei care visează să pornească o afacere, Natalia are un mesaj simplu și direct:
„Ca să pornești o afacere, ai nevoie de o idee clară, o strategie bine pusă la punct și multă pasiune. Visul devine realitate dacă muncești zi de zi și rămâi dedicat.”
Astăzi, fiecare borcan de dulceață și fiecare sticlă de vișinată produse în mica unitate din Catranîc spun o poveste.
Despre proiectul care a sprijinit inițiativa
Activitatea a fost posibilă datorită proiectului „Creșterea rezilienței prin angajare și coeziune socială”, implementat în consorțiu de Helvetas, HEKS/EPER Moldova și NRC – Norwegian Refugee Council, cu suportul financiar al Guvernului Elveției și în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
În total, peste 170 de moldoveni și refugiați ucraineni și-au dezvoltat competențele antreprenoriale prin acest program, iar 43 de beneficiari au primit granturi pentru lansarea sau extinderea afacerilor proprii.
Folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și/sau accesa informații despre dispozitiv. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți experiența de navigare și pentru a afișa anunțuri (ne)personalizate. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne va permite să procesăm date precum comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Neconsimțământul sau retragerea consimțământului pot afecta negativ anumite caracteristici și funcții.
Funcționale
Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice.Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
