Parlamentul a adoptat, în lectura a doua, proiecul noului Cod al subsolului.

Codul subsolului are drept scop instituirea cadrului normativ menit să asigure folosirea rațională și complexă a subsolului pentru satisfacerea necesarului de materie primă minerală și a altor necesități ale economiei naționale, să asigure securitatea lucrărilor la folosirea subsolului.

De asemenea, noul cod are scopul de a asigura prevenirea sau reducerea oricăror efecte negative asupra mediului, în special, asupra apei, aerului, solului, faunei, florei și peisajului, precum și a oricăror riscuri pentru sănătatea umană rezultate din gestionarea deșeurilor din industriile extractive.

Documentul mai urmărește armonizarea legislației naționale cu cea a Uniunii Europene, transpunând parțial mai multe directive europene. 

Agenția pentru Geodezie și Resurse Minerale, din subordinea Ministerului Mediului, va fi autoritatea competentă în domeniul folosirii și protecției subsolului, care va fi specializată în cercetarea, evidența și reglementarea folosirii raționale a resurselor minerale.

Noul Cod al subsolului specifică cerințele de exploatare a zăcămintelor de substanțe minerale utile și de prelucrare primară a materiei prime, printre care:

• aplicarea tehnologiilor raționale, ecologic inofensive;
• executarea lucrărilor în condiții sigure pentru oameni, mediu și construcții;
• respectarea schemelor tehnologice aprobate privind prelucrarea materiei prime minerale nepericuloase pentru viața și sănătatea lucrătorilor și populației, precum și pentru mediul înconjurător;
• folosirea rațională a deşeurilor producției etc.

Desfășurarea activității în domeniul subsolului va putea fi realizată în baza unei autorizații de folosință a subsolului, care va fi eliberată gratuit.

Autorizația va putea fi acordată pentru activități care vizează cercetarea geologică a subsolului; exploatarea substanțelor minerale utile; folosirea golurilor miniere; depozitarea deșeurilor în subsol; organizarea obiectivelor geologice protejate de stat; colectarea materialelor geologice de colecție; exploatarea instalației de gestionare a deșeurilor extractive.

Totodată, va fi simplificată procedura de obținere a actelor permisive pentru activități de explorare a subsolului.

Alte prevederi ale proiectului se referă și la atribuțiile autorităților publice în domeniul gestionării și protecției subsolului; taxele pentru folosire a subsolului; controlul de stat asupra folosirii raționale și protecției subsolului; cooperarea internațională în domeniul folosirii și protecției subsolului etc.

Proiectul de lege urmează a fi examinat de Parlament și în lectură finală.

Moldovagaz a anunțat astăzi că prețul de achiziție al gazelor naturale de la Energocom pentru luna august va fi de 347,18 euro pentru o mie de metri cubi, în scădere cu circa 19 euro față de luna iulie, atunci când prețul a fost de 366,34 euro, informează MOLDPRES.

„Potrivit condițiilor contractuale de cumpărare a gazelor naturale dintre SA „Moldovagaz” și SA „Energocom”, în luna august 2024, prețul de achiziție va constitui 32,63 euro/MWh, fiind echivalent cu 347,18 euro pentru o mie de metri cubi, sau 6659,15 lei pentru o mie de metri cubi (fără TVA), reieșind din puterea calorifică superioară prognozată de 10,64 kWh pe metru cub, și cursul valutar respectiv”, a precizat Moldovagaz.

Prețul a fost anunțat astăzi după ce Energocom a câștigat licitația pentru livrarea de gaze pentru luna curentă, inițiată de Moldovagaz pe platforma electronică de tranzacționare administrată de BRM East Energy.

Pentru luna iulie, prețul de achiziție a gazelor naturale de la Energocom a fost de 366,34 euro, pentru luna iunie – de 349,79 euro per mia de metri cubi, iar pentru mai – 331,22 euro.

Începând cu luna mai curent, licitațiile pentru procurarea gazelor naturale sunt desfășurate pe platforma „BRM East Energy”. 

Proiectul de lege care prevede asigurarea integrității bunurilor sistemelor centralizate de irigare și desecare a fost adoptat de Parlament, cu voturile a 74 de deputați.

Inițiativa legislativă aparține Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și a fost elaborată în scopul îmbunătățirii mecanismului de administrare a infrastructurii de irigare și/sau desecare, aflată în proprietatea publică a statului.

Documentul prevede includerea bunurilor identificate ca părți componente ale sistemelor de irigare și/sau desecare la categoria bunurilor domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

Prin urmare, aceste bunuri nu vor putea fi înstrăinate, depuse în capitalul social al unor persoane juridice, supuse urmăririi silite și incluse în masa debitoare în caz de insolvabilitate sau faliment al persoanei juridice.

O altă prevedere a proiectului se referă la faptul că terenurile identificate ca părți componente ale sistemelor de irigare și/sau desecare, precum și terenurile aferente altor obiective de infrastructură tehnico-edilitară necesare întreținerii și reparației sistemelor de irigare și/sau desecare proprietate publică a statului să fie gestionate de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Documentul mai conține o serie de completări și ajustări ale cadrului normativ în domeniu ce ar permite transmiterea în comodat asociațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații a bunurilor ce sunt părți componente ale sistemelor de irigare și/sau desecare.

Proiectul de modificare a unor acte normative ce vizează reglementarea administrării și apartenenței pe domenii a infrastructurii de irigare și desecare proprietate publică va intra în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

În urma izbucnirii multiplelor focare de Pestă a micilor rumegătoare în mai multe țări, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a aprobat un set de măsuri pentru a preveni răspândirea bolii în Republica Moldova.

Astfel, în perioada următoare, se restricționează temporar importul animalelor vii receptive la virusul Pestei micilor rumegătoare (ovine, caprine), cărnii, produselor și altor derivate obținute de la animale receptive la virusul pestei micilor rumegătoare, al ovulelor și embrionilor proveniți de la animalele nominalizate din țările sau regiunile nefavorabile la virusul pestei micilor rumegătoare.

Interdicția e valabilă până la recăpătarea statutului de țară sau regiune liberă de virusul pestei micilor rumegătoare, conform prevederilor Codului de sănătate al animalelor terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH).

De asemenea, agenții economici au obligația să depună o cerere cu detalii despre intențiile de import, inclusiv un plan de rută, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de import, la ghișeul unic ANSA ([email protected]), pentru analiza situației epizootice.

Pentru a studia setul complet de măsuri detaliate, puteți accesa documentul oficial disponibil AICI. 

Aceste măsuri sunt esențiale pentru protejarea sănătății animalelor și a industriei agroalimentare din Republica Moldova.

Fermierii și operatorii economici sunt încurajați să colaboreze activ cu autoritățile pentru a asigura un răspuns prompt și eficient în fața acestei amenințări.

Fermierii francezi solicită guvernului să le ofere ajutor financiar, deoarece există un risc ridicat ca recolta de grâu din acest an să fie cea mai mică din ultimul deceniu din cauza ploilor torențiale, scrie Bloomberg.

Studiile de teren arată o scădere a producției de grâu în Franța de cel puțin 15% comparativ cu anul trecut, dar, conform datelor grupului AGPB, aceasta ar putea fi și de 28%. Aceasta ar însemna o producție de 26 milioane de tone în acest sezon.

„Scăderea recoltelor este catastrofală pentru producătorii de cereale,” a declarat președintele AGPB, Éric Thirouin, adăugând că pierderile totale de venituri ar putea depăși 1,6 miliarde de euro.

Fermierii cer compensații, facilități fiscale și amânarea plăților la credite.

Conform Meteo France, această primăvară a fost a patra cea mai ploioasă din istoria țării: cantitatea de precipitații a depășit cu 45% media ultimilor 10 ani.

Inundațiile și alunecările de teren din toată țara au provocat pagube semnificative terenurilor agricole. Lumina solară a fost, de asemenea, cu aproape 20% mai puțină decât media sezonului.

La data de 22 iulie, doar 41% din recolta de grâu moale fusese strânsă în Franța, comparativ cu 76% în anul anterior. Volumele de grâu moale în stare bună sau foarte bună au scăzut și ele.